Analiza unei piete bursiere - indici bursieri

indici bursieri

Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de indicatori, numiti indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective. Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa alte criterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei: constructii de masini, industria alimentara, etc.

Indicii bursieri exprima evolutia cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura indicelui cu reprezentativitate pentru piata bursiera respectiva, dand o imagine asupra evolutiei pietei bursiere, la un moment dat. In evolutia calcularii si publicarii acestor indici bursieri exista doua mari categorii:

- indici din prima generatie - a caror reprezentativitate era mai putin elocventa pe piata bursiera, ca urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fara sa fie adaptate la conditiile si factorii de influenta, cat si prin nivelul scazut al valorilor mobiliare cuprinse in structura lor, ca urmare a evolutiei pietei bursiere, a necesitatii unei analize aprofundate, in primul rand;

- ca urmare a necesitatii si oportunitatii efectuarii unor tranzactii bursiere pe anumite piete reglementate, in al doilea rand, au aparut si indicii din a doua generatie denumiti si instrumente sintetice utilizate in tranzactiile bursiere, astfel ca au aparut mari societati financiare sau institutii de cercetari a pietelor bursiere, care au elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate ce sunt utilizate de societatile de intermediere in tranzactiile pe anumite piete reglementate, avand ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor tranzactii.

In elaborarea indicilor bursieri si, in special, a indicilor care analizeaza si reprezinta pietele de capital, se stabilesc anumite etape:

- selectarea esantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui respectiv:

- in primul rand sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;

sunt selectate acele valori mobiliare care au o larga raspandire in randul investitorilor - de asemeni, se aleg numai din valorile mobiliare care sunt admise a fi cotate in bursa;

mai sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate - pentru a creste gradul de reprezentativitate economica a indicelui respectiv;

modul de ponderare

a acelor valori mobiliare ce intra in structura indicelui respectiv. Se     pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in functie de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in functie numai de evolutia cursurilor, aplicandu-se un coeficient de corectie;

alegerea datei de referinta

care are in vedere si normele ce reglementeaza piata de capital respectiva. Data de referinta reprezinta, de obicei, perioada de baza.

Indicele vine sa arate evolutia cursurilor in functie de jocul cererii si ofertei ce se manifesta pe piata bursiera respectiva, iar atunci cand ofertele de cumparare depasesc ofertele de vanzare, spunem ca piata are un trend crescator si, invers, cand ofertele de vanzare le depasesc pe cele de cumparare, rezulta acel curs de echilibru care se apropie de evolutia preturilor pe pietele bursiere respective, unde tranzactiile se incheie cu transfer.

Cursul de echilibru, rezultat la un moment dat, este caracterizat de anumite trasaturi ce se rasfrang si asupra indicilor bursieri calculati:

- adancimea - presupune existenta unui numar mare de ordine, atat de vanzare, cat si de cumparare, cu preturi peste si sub cotatia de echilibru, la un moment dat;

- largimea - este marimea ordinelor date de investitor, atat ca volum, cat si calitate, prin care se exprima cererea si oferta;

- consistenta - este influenta ce o exercita modificarile in cursurile valorilor sau titlurilor datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine si care atrag reactii adverse.

Pentru ca aceste dezechilibre temporare sa nu fie influentate de factori perturbatori (zvonuri), pe langa jocul si reglarea automata a pietei de capital, apare necesara si autoreglementarea pietei prin interventia organului ce supravegheaza piata sau a celui care conduce piata bursiera respectiva, constand in masuri de limitare a variatiei maxime a cursului intr-o anumita sedinta de licitatii, pastrarea unui anumit pas in negocieri, conditii care nu vin sa strice echilibrul jocului liber al cererii si ofertei ci sa limiteze si sa influenteze acest joc, pentru a preintampina aspecte negative cum ar fi crach-ul bursier.

CATEGORII DE INDICI

Indicii statistici  sunt calculati prin metode statistico-matematice, si anume:

a. indicele last-year - este un indice agregat unde ramane constanta cantitatea din perioada de baza si fluctueaza cotatiile:

Σq0 . pn

Ip = ----- ----- ----

Σq0 . p0

indicele Paash:

Σqn . pn

Ip = ----- ----- ---- . 100

Σqnp0

c. indicele Fisher:              _________________

I p = √Σqo.pn Σqn.pn

Σq0.p0 Σqn.p0

Indicii calculati si aplicati de anumite societati de cercetare sau publicatii sau de anumite burse:

indicele Bursei de Valori Bucuresti - este calculat pentru a exprima evolutia pietei de capital care functioneaza la noi. Poarta denumirea de BET (Bucharest Exchange Trading) exprima primele 10 titluri cotate in bursa de valori si care aveau o anumita pondere in capitalizarea bursei, fiind si cele mai lichide titluri ce erau tranzactionate in bursa. Data de referinta utilizata in cadrul acestui indice este de 19 Septembrie 1997, publicat in 29 Septembrie, iar valoarea de stat a fost de 1000 puncte;

Tabelul 1 - Structura indicelui BET

Simbol	Factor ponderare	Pret referinta	Pondere(%)
TLV
BRD
SNP
RRC			Referat: Recenzie: "comportamentul uman - o abordare economica-" de gary s. becker Proiect: Constituirea unei societati cu raspundere limitata
OLT
ATB
IMP
TBM
AZO
RBR

indicele BET-C sau indicele compozit - publicat pentru prima oara la 17 Aprilie 1998, are ca data de referinta 16 Aprilie 1998, iar valoarea lui de start a fost de 1000 de puncte. Are o structura mult mai larga, fiind cuprinse toate valorile mobiliare care sunt tranzactionate la bursa atat la categoria I, cat si la categoria a II-a de valori si reprezinta o medie ponderata cu gradul de capitalizare al bursei. Cu alte cuvinte. el a fost creat datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, fiind calculat pe baza tuturor societatilor cotate la bursa.

Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public. 

Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt:
- Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa.
- Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. 
- Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general.
- Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital.

In Romania, exista urmatoarele institutii ale pietei de capital:

COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, denumita in continuare C.N.V.M., este autoritatea administrativa autonoma cu personalitate juridica ce functioneaza in baza Statutului C.N.V.M. aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, aprobata prin Legea nr. 514/2002, modificata si completata prin Legea nr. 297/2004. C.N.V.M. reglementeaza si supravegheaza piata de capital, piata instrumentelor financiare derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora. C.N.V.M. raporteaza Comisiilor pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiei economice a Senatului si Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor, asupra activitatii desfasurate.
C.N.V.M. este compusa din sapte membri, dintre care un presedinte, doi vicepresedinti si patru comisari.

BURSA DE VALORI BUCURESTI
Prezenta investitorilor puternici pe o piata in formare cum este aceea din Romania este o miza extrem de importanta, iar Bursa de Valori Bucuresti si-a asumat misiunea de a contribui la intarirea increderii lor in potentialul reprezentat de companiile romanesti.
Bursa de Valori Bucuresti are rolul de a incuraja dezvoltarea unei piete de capital lichide si eficiente, care sa ofere conditii egale de operare si siguranta totala. Organizata pe principiile autoreglementarii, Bursa de Valori Bucuresti isi adopta regulile si procedurile de functionare necesare, care sunt supuse apoi aprobarii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

DEPOZITARUL CENTRAL
Este institutia care furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare precum si alte operatiuni in legatura cu acestea astfel cum sunt definite in Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, avand calitatea de administrator al unui sistem de plati care asigura compensarea fondurilor si decontarea operatiunilor cu instrumente financiare, in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr. 1/2005 privind sistemele de plati care asigura compensarea fondurilor, modificat si completat prin Regulamentul BNR nr. 9/2005.

CASA DE COMPENSARE BUCURESTI SA
Casa de Compensare Bucuresti este institutia care efectueaza operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare derivate incheiate pe piata reglementata la termen (Piata Derivatelor) administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti. Casa de Compensare Bucuresti asigura derularea in mod corespunzator a operatiunilor mentionate anterior prin indeplinirea functiilor de casa de compensare si contraparte centrala, precum si aministrand riscurile la care este expusa o casa de compensare prin utilizarea de mecanisme tehnice si instrumente specifice. Totodata, Casa de Compensare Bucuresti desfasoara activitati cu privire la admiterea si mentinerea calitatii de membru compensator si agent de compensare-decontare, precum si supravegherea activitatii acestora.

ASOCIATIA BROKERILOR (ANSVM)
Asociatia Brokerilor a fost infiintata in 1995, sub denumirea initiala de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare, odata cu constituirea intregii piete de capital, fiind o componenta indispensabila a acesteia. 'A.N.S.V.M.' a infiintat, administrat si supravegheat Piata RASDAQ si ulterior a promovat fuziunea dintre Bursa de Valori Bucuresti si societatea RASDAQ.
Organizatie patronala si profesionala, Asociatia Brokerilor reuneste 91% din societatile de servicii de investitii financiare active pe piata bursiera.
Asociatia Brokerilor este un partener de incredere in relatia cu autoritatile publice si reprezinta interesele membrilor sai in raport cu autoritatea pietei de capital, membrii Parlamentului, cei ai Guvernului si ai altor institutii care pot influenta activitatea bursiera. Scopul sau principal este sa promoveze un mediu favorabil dezvoltarii pietei de capital si sa joace un rol decisiv in procesul de elaborare a politicilor economico-financiare si fiscale, care au impact asupra pietei de capital din Romania.

INSTITUTUL DE GUVERNANTA CORPORATIVA
Obiect de activitate:
Promovarea cuantumului international de cunostinte profesionale catre personalul societatilor detinute public din Romania si perfectionarea acestora din punct de vedere teoretic si practic, prin cooperare internationala si standardizarea expertizei (Principiile OCDE)
Derularea de programe de instruire in domeniul pietei de capital;
Promovarea cunoasterii realitatii economice si sociale nationale si internationale;
Derularea de proiecte, programe, seminarii si conferinte in scopul cresterii gradului de cunoastere al participantilor la piata de capital, in general, si la piata bursiera, in special.

7) FONDUL DE COMPENSARE A INVESTITORILOR

Fondul de Compensare a Investitorilor este persoana juridica constituita sub forma unei societati pe actiuni, infiintata conform Legii 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile din Legea 297/2004 privind piata de capital si a Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de Compensare a Investitorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Fondul are ca obiect principal de activitate colectarea contributiilor membrilor si compensarea creantelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinand investitorilor, care sunt detinute si/sau administrate in numele acestora in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare, in limita plafoanelor stabilite in conformitate cu reglementarile C.N.V.M.

Limita plafonului de compensare va creste gradual, pentru a ajunge la inceputul anului 2012, la echivalentul in lei a 20.000 de euro / investitor individual. In anul 2009 plafonul de compensare reprezinta echivalentul in lei a 9.000 de euro / investitor individual.

indicele BET-FI,  monitorizeaza evolutia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori (sectorial pentru cele 5 fonduri de investitii). La data de 1 noiembrie 2000, s-a lansat primul indice sectorial, BET-FI (Bucharest Exchange Trading - Financial Index), acesta reflectand evolutia de ansamblu a preturilor SIF-urilor.

Tabelul 2 - Structura indicelui BET-FI

Cand se discuta despre gradul de capitalizare, acesta reprezinta valoarea de piata a numarului de titluri emise si inmultite cu cotatia zilei respective (cotatia curenta - la momentul t1 sau, cotatia din perioada de referinta - la momentul t0).

Atat in cadrul Bursei de Valori, cat si in cadrul RASDAQ, indicii compozit sunt calculati ca medie ponderata a evolutiei cursurilor in perioada curenta in functie de perioada de baza, si reprezinta un coeficient care sa dea o valoare reala in functie de influenta anumitor factori asupra pietei bursiere (coeficientul intre 0 si 1).

Sif-urile

Societatile de investitii financiare sunt fonduri inchise de investitii organizate ca societati pe actiuni. Dupa constituire, acestea realizeaza o oferta publica initiala (IPO) pentru atragerea capitalurilor de la investitorii interesati. Aceste capitaluri sunt apoi plasate de catre administratorii societatii in active financiare in scopul cresterii rentabilitatii capitalurilor investite.

Societatile de investitii financiare se coteaza la Bursa de Valori (sau pe alta piata organizata). Astfel, daca un investitor doreste sa cumpere titluri (actiuni) ale unei societati de investitii, el trebuie sa se adreseze unei societati de valori mobiliare (intocmai ca pentru orice alta societate cotata la bursa de valori) sau poate astepta o alta eventuala oferta publica a societatii. Profiturile obtinute de societate sunt distribuite actionarilor prin intermediul dividendelor. Valoarea actiunilor se stabileste in mod liber la Bursa de Valori, in functie de cerere si oferta, dar si de rezultatele inregistrate de societate. Astfel, actionarii pot castiga si din eventuala crestere a valorii de piata a actiunilor la bursa de valori.

La noi in tara, aceste fonduri sunt mai putin raspandite. Primul fond inchis tranzactionat la bursa de valori a fost Eurofinances Targoviste, insa acesta a inregistrat dificultati si actiunile sale au fost delistate de la bursa. Cele mai interesante fonduri de acest tip sunt insa cele 5 SIF-uri rezultate in urma programului de privatizare in masa (PPM): SIF1 Banat-Crisana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia si SIF5 Oltenia. Acestea se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de actionari si prin active importante. Cu toate acestea, ele se conformeaza regulilor general valabile pentru societatile de investitii, si sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti - fiind singurele societati de investitii cotate la bursa la acest moment. Pentru a cumpara actiuni la una din cele 5 societati de investitii financiare, trebuie apelat la serviciile unei societati de valori mobiliare.

Indici publicati de valori mobiliare care au in structura lor evolutia anumitor compartimente care se ocupa de aceste tranzactii, care sa caracterizeze piata de capital, fie a bursei de valori, fie a piatei RASDAQ:

indicele Bucharest Investment Group - ia in considerare toate cotatiile financiare publicate la Bursa de Valori (BIG - BSE - Index), evidentiaza trendul pietei bursiere pentru eventualii investitori. Nu este un indice aprobat oficial.

indicele societatatii de intermediere Vanguard Bucuresti (VAB - BX) are ca data de referinta 20 Noiembrie 1996.

indicele societatii de Valori Mobiliare Gelsor - calculat si publicat pentru prima oara in 20 Iunie 1995 si are ca valoare de start 20 de puncte: cuprinde numai titlurile cotate la BVB, de la categoria 1.

Indici publicati de institutii internationale specializate:

- Bursele de marfuri:

indicele MUDI - calculat in SUA - reprezinta o medie aritmetica ponderata a cotatiilor zilnice de la bursele de marfuri din SUA pentru 15 marfuri, cele mai tranzactionate. Are ca data de referinta 31 Decembrie 1931 si este publicat in ziarul "Financial Times".

indicele Reuters - calculat ca o medie aritmetica ponderata, are in structura 17 produse tranzactionate la bursele londoneze de marfuri si are ca data de referinta 18 Septembrie 1931 si e furnizat zilnic de "Agentia Reuters".

indicele Down-Jones - este publicat de bursa de la NYSE si a fost realizat si calculat de Charles Down si Edward Jones, publicat in 1884 si avea in structura 11 titluri financiare cotate la NYSE, structura ce s-a marit la 20 de titluri in 1916, urmand ca in 1928 sa aiba 30 de titluri in structura lui. Acestea privesc titlurile Down-Jones pentru activitatea industriala. In 1931 acesta cuprindea 30 de titluri si este publicat in ziarul "World Trade Journal".

Exista 3 categorii de indici Down-Jones:

indice al transportului cuprindea atunci cand a fost publicat prima oara, in 1896 - 20 de titluri;

indice al serviciilor publice cuprindea atunci cand a aparut prima data, in 1896 - 15 titluri; a aparut si ca un indice compozit ce cuprindea 65 de titluri in 1896 (calculat ca suma a acestor titluri);

indice industrial ce cuprindea 30 de titluri la aparitie.

In Japonia se calculeaza si se publica indicele Topix la Bursa de valori din Tokyo - exprima o valoare agregata rezultata din media dintre numarul de valori cotate si cotatia rezultata la un moment dat, avand ca data de referinta 4 Ian. 1986.

Pe langa indicii la nivel de bursa sunt calculati si indicatori care exprima lichiditatea, volatilitatea sau randamentul unui anumit titlu financiar; aceasta pentru a surprinde atractivitatea titlului sau, din conta.

In ceea ce priveste rentabilitatea exista un indicator calculat la nivel de firma:

PER = Costul actiunii / Dividend (sau profitul obtinut).

Firmele de brokeraj

La o societate de brokeraj (denumita de lege 'societate de servicii de investitii financiare' sau SSIF), cel mai important factor este marimea capitalului propriu.

Mai ales daca este incepator in ale bursei, un investitor doreste sa se adreseze 'marilor brokeri', care tranzactioneaza si in nume propriu. Acestia cunosc bine piata si au capacitatea, daca nu s-o influenteze, atunci macar sa sesizeze, cei dintai, principalele curente care duc sau iau banii spre sau dinspre anumite 'titluri' - actiuni, obligatiuni sau alte valori mobiliare cotate la bursa.

COMISIONUL. 'Cei mari' au insa obiceiul de a nu primi ordine de la investitorii prea mici. In general, putini se deranjeaza pentru ordine sub 10 milioane de lei. Sau, daca o fac, cer comisionul maxim, 8% din valoarea tranzactiei, de obicei. Comisionul de tranzactionare este cu atat mai mare cu cat investitia este mai mica sau daca nu are sanse sa se repete prea des.

Atunci investitorul isi aminteste ca mai sunt si alte criterii de alegere a brokerului.

Competenta Si Flexibilitate. Brokerii au de obicei capacitatea de a 'citi' clientul, si toleranta acestuia la risc il intereseaza cel mai mult, dupa marimea sumei investite. Cu cat clientul este mai 'fricos', cu atat scad sansele lui de a fi recrutat de un broker mare. De obicei, aceia care nu au prea multi clienti au timp de pierdut ca sa-si regleze fin oferta la profilul micului investitor. Cu alte cuvinte, oricat de meserias ar fi brokerul vizat, daca nu este si un maestru in 'PR' nu il veti putea convinge usor cu bani putini. Dar daca simtiti ca, oricat de mica ar fi investitia dumneavoastra, brokerul nu o trateaza cu tot respectul, atunci nici nu mai conteaza cat de 'meserias' s-ar spune ca este.
Caci, fara indoiala, si despre brokeri, ca si despre doctori, circula povesti de succes si legende.

Stiinta Ordinelor. Un test de profesionalism al brokerului este felul in care va asista sa alegeti tipul de ordin de tranzactie care va este potrivit. Formal, brokerul nu are voie sa va sfatuiasca anume ce actiuni sa cumparati. Si nici cum, cu ce fel de ordine s-o faceti, caci exista multe tipuri de ordine, inventate, de fapt, tot de brokeri, de-a lungul vremii.
Totusi, brokerul va asista numai prezentandu-va cu rabdare avantajele si dezavantajele unui tip sau al altuia de ordin.
Astfel, exista ordine 'la piata', prin care se cumpara/ vand actiuni la pretul pietei, oricare ar fi. Acestea se executa imediat. Exista ordine 'limita' care stabilesc o limita maxima a pretului de cumparare a actiunilor sau una minima - a pretului de vanzare.
Exista de fapt cam tot atatea tipuri de ordine cate tipuri de situatii si de psihologii de investitor s-au intalnit pe piata.