Finante publice - teste grila

a.

A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld um

d.

A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um

b.

A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld um

e.

A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um

c.

A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um

R: C

12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea veniturilor publice atingea 2 510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :

Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

R: B

13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul atinge suma de:

R: A

14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in anul 2007 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de 2007?

R: B

15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile publice in anul 2007?

R: A

16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:

R: C

17. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um-

Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008 fata de anul 2007;

C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe anul 2008.

R: B

18. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um-

Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati:   A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de anul 2007.

R: A

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

R: F

2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea bugetului de stat

R: T

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.

R: F

4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

R: T

5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

R: F

6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.

R: F

7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.

R: T

8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala conduce la localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.

R: T

9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.

R: F

10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de influentare reciproca.

R: T

11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.

R: F

12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F

13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: T

14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele probleme, care sunt supuse, in plus si controlului din partea autoritatii centrale.

R: T

15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: T

16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F

17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

R: F

18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

R: F

19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale, autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

R: F

20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: "autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor".

R: F

21. "Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor". Enuntul de mai sus se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.

R: T

22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: "resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii".

R: F

23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii". Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.

R: T

24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale". Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.

R: T

25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: "dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale".

R: F

26. "Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin". Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.

R: T

27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: "autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin".

R: F

28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: "Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii".

R: F

29. "Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor obiective de investitii". Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale autonomiei locale.

R: T

30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde tututor localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.

R: F

31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.

R: T

32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

R: F

33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.

R: F

34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.

R: T

35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.

R: F

36. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.

R: F

37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.

R: F

38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru anumite aspecte ale securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati cu probleme deosebite.

R: T

39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor unor administratii locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu in timp, cum sunt: rate inalte ale somajului, saracie extrema etc.

R: T

40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.

R: T

41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe, bazate pe norme.

R: T

42. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.

R: F

43. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.

R: F

44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

R: T

45. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile pentru scopuri specifice.

R: T

46. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri specifice.

R: F

47. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

R: T

48. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

R: F

49. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora, nu se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

R: F

50. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei acestora,   se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

R: T

51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de lege".

R: T

52. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati".

R: T

53. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate".

R: T

54. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt: "Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt atribuite altor autoritati".

R: F

55. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege".

R: T

56. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de libertatea de a adapta actiunea lor la conditiile locale".

R: T

57. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale nu se afla si urmatorul enunt: "Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de eficienta si economicitate".

R: F

58. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se afla si urmatorul enunt: "Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct".

R: T

59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare publice pot fi resurse interne si resurse externe.

R: F

60. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.

R: F

61. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta prelevarile cu caracter fiscal.

R: T

62. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta prelevarile cu caracter nefiscal.

R: F

63. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte.

R: F

64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.

R: F

65. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la parte la intreg.

R: T

66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

R: F

67. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale bugetului central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.

R: T

68. Nivelul prelevarilor cu caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca adesea se apeleaza la masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi taxe si impozite.

R: F

69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

R: T

70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de plata a numai persoanelor fizice care obtin venituri sau detin averi.

R: F

71. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social.

R: T

72. Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si fiscal.

R: F

73. Clasificarea dupa trasaturi de forma si de fond imparte impozitele in doua mari grupe : financiare si de ordine.

R: F

74. Dupa frecventa realizarii lor, impozitele se grupeaza in permanente si incidentale.

R: T

75. Echitatea fiscala este unul din principalele elementele constitutive ale impozitului.

R: F

76. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiului de echitate fiscala.

R: T

77. Stabilirea minimului neimpozabil consta in scutirea de impozit a unui venit minim care sa asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare si este o conditie a principiilor de politica financiara.

R: F

78. Principiile de politica economica se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.

R: T

79. Principiile social-politice se refera la utilizarea impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau sectoare de activitate, de stimulare sau reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de crestere sau restrangere a exportului ori importului anumitor produse.

R: F

80. Dinamica resurselor financiare publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora de la o perioada la alta.

R: T

81. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator al dinamicii resurselor financiare publice.

R: F

82. Modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brut reprezinta un indicator de dinamica al resurselor financiare publice.

R: T

83. Ponderea veniturilor din capital in total venituri publice reprezinta un indicator de structura al resurselor financiare publice.

R: T

84. Daca e>1 atunci ne confruntam cu o inelasticitate a veniturilor publice la cresterea PIB.

R: F

85. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul dintre marimea impozitelor incasate si produsul intern brut.

R: T

86. Sub aspectul contabil, rata presiunii fiscale nu tine seama de faptul ca prelevarile obligatorii finanteaza alte prelevari obligatorii.

R: T

87. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si veniturile totale din capital incasate prin impozite de catre stat.

R: F

88. Curba Laffer este un grafic ce infatiseaza relatia dintre rata prelevarilor obligatorii si veniturile totale incasate prin impozite de catre stat.

R: T

89. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport procentual intre suma totala a incasarilor fiscale percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.

R: T

90. Rata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor nefiscale percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada , de obicei un an.

R: F

91. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se incheie cu deficit bugetar.

R: T

92. Cand suma veniturilor publice este inferioara valorii cheltuielilor publice atunci bugetul se incheie cu excedent bugetar.

R: F

93. Emisiunea monetara consta in vanzarea de active lichide bancilor comerciale si are un pronuntat caracter inflationist.

R: T

94. Problema finantarii deficitului bugetar are doua moduri de rezolvare si anume: emisiunea monetara si imprumutul de stat.

R: T

95. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada nedeterminata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.

R: F

96. Creditul public reprezinta o intelegere intervenita intre stat, pe de o parte, si o persoana fizica si juridica, pe de alta parte, prin care cea din urma consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa restituie aceasta suma la un anumit termen, platind si dobanda cuvenita.

R: T

97. Creditul public are caracter nerambursabil, urmand a fi restituit la termenul fixat persoanelor care l-au acordat .

R: F

98. In situatia in care veniturile ordinare ale bugetului de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor bugetare la nivelul intregului an, statul lanseaza un imprumut pe piata interna sau externa.

R: T

99. Creditul public reprezinta o modalitate de procurare rapida a fondurilor financiare publice, dar mai putin costisitoare decat impozitele.

R: F

100. Consolidarea datoriei reprezinta preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, sau pe termen scurt, cu inscrisuri ale unor credite pe termen mijlociu sau lung, sau fara termen de rambursare.

R: T

101. Conversiunea este acea operatiune prin care statul poate proceda la preschimbarea inscrisurilor pentru un imprumut vechi in inscrisuri ale unui nou credit, cu o dobanda mai mare.

R: F

102. In literatura de specialitate, relaxarea fiscala reprezinta un concept care nu se bazeaza, in mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitatii, ci in special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelata cu aspecte legate de cheltuielile bugetare si de implementarea unei economii de piata functionale.

R: T

103. Modelul de crestere neo-clasica (imaginat de Muller si Upton⁾) sustine ca sporirea unei fiscalitati distorsionate asupra venitului si capitalului se repercuteaza intr-o scadere a ratei economisirii care genereaza o reducere a stocului de capital si, in consecinta, o reducere a posibilitatilor de consum pe termen lung.

R: T

104. In literatura de specialitate, relaxarea fiscala reprezinta un concept care se bazeaza, in mod obligatoriu, pe reducerea ratei medii a fiscalitatii, ci in special, pe restructurarea sistemului de impozitare, corelata cu aspecte legate de cheltuielile bugetare si de implementarea unei economii de piata functionale.

R: F

105. Riscul de deficienta durabila a cererii provine din faptul ca economiile din tara noastra si asa modeste, nu sunt reinjectate in circuit si, prin urmare, raman modice.

R: T

106. Riscul de deficienta durabila a ofertei provine din faptul ca economiile din tara noastra si asa modeste, nu sunt reinjectate in circuit si, prin urmare, raman modice.

R: F

107. Din punctul de vedere al autoritatilor vremii, presiunea fiscala se afla la un 'nivel suportabil', in timp ce contribuabilii (intreprinderi decapitalizate si cu rentabilitate economica scazuta si populatia a carei majoritate obtinea venituri la limita sau chiar sub nivelul de subzistenta) o percepeau ca impovaratoare.

R: T

108. Cerintele unei fiscalitati ridicate s-au manifestat pe fondul unei birocratii ample si a unui stat care isi mentinea prerogative largite in domeniul reglementarii si deciziei economice.

R: T

109. Cerintele unei fiscalitati scazute s-au manifestat pe fondul unei birocratii ample si a unui stat care isi mentinea prerogative largite in domeniul reglementarii si deciziei economice.

R: F

1. reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice.

R: Impozitul

2. . .. . e elaborat de Guvern si aprobat de Parlament.

R: Bugetul de stat

3. Veniturile . cuprind veniturile fiscale si veniturile nefiscale.

R: curente

4. Impozitul pe venit face parte din categoria impozitelor ..

R: directe

5. Accizele fac parte din categoria impozitelor .

R: indirecte

6. . se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale (de la nivel

central, local, inclusiv cotizatii sociale) percepute pe o anumita perioada si marimea produsului intern brut realizat in aceeasi perioada, de obicei un an.

R: Rata fiscalitatii

1.

I Impozitul:

R: B

2. Creditul public:

R: E

3. Definitia impozitului precizeaza ca:

R: C

4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

R: A

5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?

R: D

6. Consolidarea creditului public reprezinta:

R: C

7. Conversiunea creditului public reprezinta:

R: E

8. Resursele financiare publice nu includ:

R: E

9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:

R: E

10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

R: A

11. Curba Laffer este:

R: C

12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

R: E

13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale?

R: B

14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:

R: B

15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?

R: D

16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

R: B

17. Deficitul bugetar poate aparea in:

R: D

18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:

R: D

19. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale creditului public?

R: E

20. Din definitia impozitului reiese ca:

R: B

21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?

R: C

22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii?

R: D

23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:

1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in proprietatea statului;

2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale pentru indeplinirea in bune conditiuni a atributiilor care le revin;

3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea mixta:

4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului;

5)   asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala.

R: D

24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor?

R: C

25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora?

R: D

26. Avand in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de specialitate a formulat o.a descentralizarii.

R: B

27. Unul dintre enunturile de mai jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela?

R: E

28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in:

R: E

29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?

R: D

30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:

1)   impozite directe;

2)   impozite reale;

3)   impozite pe venit;

4)   impozite pe consum;

5)   impozite pe avere

R: C

31. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai veniturilor publice:

1)   veniturile publice medii pe un locuitor;

2)   modificarea relativa a veniturilor publice;

3)   elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB

4)   volumul veniturilor publice in expresie nominala;

5)   ponderea veniturilor publice in PIB

R: C

32. Misiunea sociala a finantelor publice se indeplineste prin functiile pe care le exercita, si

anume:

1) functia de repartitie

2) constituirea fondurilor

3) repartizarea fondurilor

4) functia de control

5) modul concret de utilizare a acestora

a.	(1,4)	d.	(2,3)
b.	(1,3)	e.	(2,3,5)
c.	(2,3,4)	R: A 33. Functia de repartitie se compune din urmatoarele faze, strans legate intre ele si anume: 1) constituirea fondurilor 2) redistribuirea 3) modul concret de utilizare 4) repartizarea (distribuirea) a. (1,2) c. (2,3) b. (1,4) d. (2,4) R: A 34. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in: 1) impozite 2) taxe 3) contributii 4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale 5) venituri nefiscale, a. (1,2,3,4) c. (1,2,3,5) b. (1,3,4,5) d. (2,3,4,5) R: C 35. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general consolidat se structureaza in: 1) resurse financiare ale bugetului de stat (central); 2) resurse financiare ale bugetelor locale; 3) resurse financiare ale bugetele statelor, regiunilor, provinciilor sau landurilor membre ale federatiei 4) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat; 5) resurse financiare care alimenteaza fondurile speciale. a. (1,2,3,4) c. (2,3,4,5) b. (1,2,4,5) d. (1,3,4,5) R: B 36. Impozitul are caracter general a. deoarece este o obligatie de plata a tuturor persoanelor fizice si juridice care obtin venituri sau detin averi c. deoarece nu este insotit de o contraprestatie directa b. deoarece ele reprezinta, in general, o contributie in bani, chiar daca la inceputurile existentei sale aceasta contributie a cunoscut si forma n natura. d. deoarece intotdeauna este instituit printr-un act de autoritate, fiind o obligatie prin constrngere R: A 37. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte: 1) impozite directe 2) impozite indirecte 3 impozite reale 4) impozite pe venit 5) impozite pe avere a. (1,2) c. (4,5) b. (1,3) d. (3,5) R: A 38. Elementele impozitului sunt: 1) subiectul impozitului 2) suportatorul 3) obiectul impunerii 4) unitatea de impunere 5) sursa impozitului 6) cota impozitului 7) termenul de plata a. 1,2,3,4,5,6 d. 1,2,3,4,5,6,7 b. 1,3,4,5,6, e. 1,3,4,5,6 c. 1,3,4,5,6,7 R: D 39. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate astfel: 1) Principii de echitate fiscala 2) Principii de politica financiara 3) Principii ale randamentului impozitelor 4) Principii de politica economica 5) Principii social-politice a. (1,2,3,4) d. (1,3,4) b. (1,2,4,5) e. (2,4,5) c. (2,3,4,5) R: B 40. In cadrul principiului de politica financiara, randamentul fiscal ridicat se obtine prin indeplinirea urmatoarelor conditii: 1) impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse; 2) sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare; 3) prevederea unei echivalente intre marimea veniturilor supuse impozitarii sau capacitatea contributiva a platitorilor, pe de o parte, si sarcina fiscala datorata, pe de alta parte 4) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse. a. 1,2,3,4 c. 1,2,4 b. 1,2,3 d. 2,3,4 R: C 41. Ponderea veniturilor publice in produsul intern brut este un alt indicator al nivelului veniturilor publice intr-o anumita perioada. Calculul se efectueaza pe baza relatiei: a. c. b. d. R: A 42. Modificarea absoluta nominala rezulta din compararea veniturilor publice exprimate in preturi curente si se calculeaza conform relatiei: a. = - c. = b. = - d. = R: A 43. Indicele cresterii reale a veniturilor publice se determina dupa formula: a. = c. = b. = d. = R: B 44. Elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut masoara amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea PIB si se calculeaza dupa formula: a. e= c. e= b. e= d. e= R: A 45. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut se calculeaza dupa formula: a. K= c. K= b. K= R: B 46. Rata presiunii fiscale, in sens larg, se calculeaza dupa formula: R - rata presiunii fiscale la nivel national; I - volumul impozitelor incasate; T - suma totala a taxelor incasate; C - contributii la asigurarile sociale de stat; PIB - volumul produsului intern brut a. R= *100 c. R= *100 b. R= *100 d. R= *100 R: C 47. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente (elemente) tehnice: 1) denumirea imprumutului 2) valoarea nominala 3) valoarea reala 4) termenul de rambursare 5) rata de emisiune 6) forma sub care se contracteaza creditul public 7) "costul' creditului public a. (1,2,3,4,5,6,) d. (2,3,5,6,7) b. (1,2,3,4,5,7) e. (3,4,5,6,7) c. (1,2,3,4,6,7) R: C 48. Plasarea creditului se realizeaza prin mai multe modalitati si anume: 1) subscriere publica 2) cumpararea efectiva 3) prin intermediul unor consortii bancare 4) vanzare la Bursa de Valori a. (1,2,3) d. (1,2,3,4) b. (1,3,4) e. (2,4) c. (1,2) R: B 49. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consortii (sau sindicate) bancare, acestea, la cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Modalitatile concrete sunt: 1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului 2) vanzarea la Bursa 3) cumpararea efectiva de catre sindicatul bancar a tuturor inscrisurilor reprezentnd imprumutul 4) modificarea nivelului dobanzii a. (1,2) d. (1,4) b. (1,3) e. (3,4) c. (2,3) R: B 50. Conversiunea poate fi: 1) conversiunea fortata 2) conversiunea facultativa 3) conversiunea anticipata a. (1,3) c. (1,2) b. (2,3) d. (1,2,3) R: D 51. In practica, in functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, se disting: 1) imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica 2) imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata de timp a. 1 c. (1,2) b. 2 R: C 52. Creditele publice pot fi rambursate. utiliznd diverse modalitati, si anume: 1) anuitati 2) tragere la sorti a obligatiunilor amortizabile n fiecare an 3) rascumpararea la bursa a. (1,2) c. (2,3) b. (1,3) d. (1,2,3) R: D 53. Care din enunturile de mai jos nu este un element al impozitului: a. subiectul impozitului d. echitatea fiscala b. obiectul impozitului e. cota impozitului c. sursa impozitului R: D 54. Impozitele specifice si ad valorem sunt clasificate in functie de urmatorul criteriu: a. cota impozitului d. frecventa utilizarii lor b. scopul urmarit e. trasaturi de forma si de fond c. obiectul impunerii R: A 55. Care din urmatoarele conditii nu apartine principiilor de echitate fiscala: a. stabilirea minimului neimpozabil c. cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse b. stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor d. impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil) R: C 56. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala: 1)   stabilirea minimului neimpozabil; 2)   stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor; 3)   cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse; 4)   impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere ( cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul impozabil). a. (1,2,3) d. (1,3,4) b. (1,2,4) e. (2,3,4) c. (1,2) R: B 57. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de: a. nivel c. dinamica b. structura d. regresie R: B 58. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel: a. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala d. ponderea impozitelor directe in venituri totale b. modificarea absoluta nominala si reala a veniturilor publice e. elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB c. modificarea relativa a veniturilor publice R: A 59. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura: 1)   ponderea veniturilor publice in PIB 2)   modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB 3)   ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice 4)   veniturile publice medii pe un locuitor 5)   ponderea impozitelor directe in venituri curente a. (1,3,5) d. (3,5) b. (1,2,3) e. (3,4,5) c. (1,3) R: D 60. Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la: a. raportul dintre marimea impozitelor incasate si produsul intern brut c. raportul dintre impozitele indirecte si venitui publice totale b. raportul dintre impozitele incasate si veniturile publice totale d. diferenta dintre marimea impozitelor incasate si veniturile publice totale R: A 61. Limitele presiuniii fiscale sunt de natura: 1)   psihologica; 2)   politica; 3)   economica; 4)   juridica; 5)   financiara. a. (1,2,3) d. (2,3,4) b. (1,2,5) e. (3,4,5) c. (1,3,5) R: A 62. Plasarea creditului public nu se realizeaza prin: a. subscriere publica c. intermediul unor consortii bancare b. amortizarea creditului public d. vanzarea la Bursa de Valori R: B 63. In functie de momentul in care se efectueaza rambursarea, in practica, se disting. Care din urmatoarele enunturi nu este adevarat? a. imprumuturi care se restituie integral la o scadenta unica c. imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai indelungata de timp b. imprumuturi cu rambursare esalonata pe o perioada mai scurta de timp R: B 64. Creditul public se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: 1)   are caracter contractual 2)   este nerambursabil 3)   presupune si o contraprestatie 4)   este rambursabil a. (1,3) d. (2,4) b. (1,2,3) e. (2,3,4) c. (1,3,4) R: C 65. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in: 1)   prelevari cu caracter obligatoriu 2)   resurse de terzorerie 3)   resurse financiare ordinare 4)   imprumuturi publice 5)   emisiune monetara fara acoperire 6)   resurse financiare ale bugetelor locale a. (1,2,4,5) d. (2,3,4,6) b. (1,2,3,4) e. (2,3,5,6) c. (1,2,3,4,5,6) R: A 66. Dintre cauzele presiunii fiscale mari din tara noastra enumeram: 1) nevoia de resurse financiare in crestere a administratiei, pentru sustinerea unei birocratii mari; 2) lasarea in afara masei veniturilor impozabile a unor importante venituri procurate in cadrul economiei subterane, care are o amploare deosebita; 3) numarul redus al contribuabililor comparativ cu cel al pensionarilor care trebuie sustinuti - dupa unele aprecieri raportul este de 1/3); 4) carente in politica fiscala care a urmarit in permanenta obiectivul pe termen scurt al procurarii de venituri la buget, ignorand obiectivele pe termene medii si lungi de creare si consolidare a bazei de impozitare. nu s-a tinut seama de faptul ca "trop d'impot tue l'impot"; 5) evaziunea fiscala de proportii, care ii determina pe decidentii pe probleme fiscale sa sporeasca impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 6) aplicarea unor rate inalte de impozitare a veniturilor conduce la scaderea capacitatii de economisire si investire, ceea ce, pe fondul unei economii care sufera de lipsa capitalului, se va reflecta negativ in posibilitatile de crestere si relansare. a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5) b. (1,3,4,5,6) e. (3,4,5,6) c. 1,4,5,6 R: A 67. In SUA, in perioada administratiei Reagan din anii '80 reforma fiscala a reglementat, in principal: 1) evaziunea fiscala de proportii, care ii determina pe decidentii pe probleme fiscale sa sporeasca impozitele, pentru a contracara nerealizarea veniturilor fiscale. 2) reducerea impozitului pe venitul individual prin: cresterea deducerilor standard si a scutirilor personale; 3) reducerea progresivitatii impunerii vizand in special transele cele mai mari; extinderea bazei de impozitare; 4) reducerea cotelor corespunzatoare transelor superioare de venituri, concomitent cu sporirea ratelor medii; 5) amortizarea accelerata indeosebi pentru investitiile in utilaje si tehnologie ridicata. a. (1,2,3,4,5) d. (2,3,4,5) b. (1,3,4,5) e. (3,4,5) c. (2,3,4) R: D Contact |- ia legatura cu noi -| Adauga document |- pune-ti documente online -| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| Finante Lucrari pe aceeasi tema Elaborarea bugetului de stat Legislatia existenta in domeniul evaziunii fiscale Rolul reformei administrative in strategia de dezvoltare economico-sociala pe termen mediu si lung Enumerati actele de control specifice inspectiei fiscale si discutati despre:procesul verbal de constatare a contraventiilor Evolutia pietei de capital - piata romaneasca de capital si fluxurile capitalului privat Armonizarea accizelor in UE Gestiunea financiara a firmei - diferitele fluxuri de lichiditati Aprecierea starii de dezechilibru financiar Creditarea persoanelor fizice linie de business a bancii k sa Grile examen finante Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.