Ce reprezinta titlul de creanta fiscala? Dar titlurile executorii?

Ce reprezinta titlul de creanta fiscala? Dar titlurile executorii?

1. Titlurile de creanta fiscala

Titlurile de creanta fiscala reprezinta actul prin care se stabileste si individualizeaza obligatia de plata a obligatiilor fiscale.

Din categoria titlurilor de creanta fac parte:

a. decizia de impunere emisa de organele fiscale;

b. declaratia fiscala, angajamentul de plata sau alt document intocmit de catre contribuabil prin care acesta declara obligatiile fiscale;

c. decizia privind creante fiscale accesorii constand in dobanzi si penalitati de intarziere;

d. declaratia vamala;

e. proces verbal de constatare a contraventiilor;

f. hotarari ale instantelor judecatoresti.

2. Titluri executorii

Titlurile executorii sunt emise de catre organul de executare competent, in a carui raza teritoriala, contribuabilul debitor isi are domiciliul fiscal.

Aceasta evolutie previzionata este privita cu ochi buni de BNR, care lupta din rasputeri pentru stoparea creditarii si limitarea deficitului de cont curent. Banca Nationala nu are ca obiectiv declarat limitarea la un anumit nivel a cresterii creditului neguvernamental, astfel cresterea previzionata de UniCredit se incadreaza in intervalul de 20-25% pe care BNR, in mod neoficial, il considera acceptabil.

Romania ramane in continuare tara cu cel mai scazut nivel al indatorarii si avutiei financiare pe locuitor din regiune. La sfarsitul anului 2005, avutia financiara a romanilor (incluzand numerar depozite, titluri si actiuni, asigurari si pensii, participatii la fonduri mutuale) reprezenta doar 20% din PIB, fata de 53% cat este medie din zona Noua Europa (include Bulgaria, Cehia, Romania, Croatia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Turcia). In acelasi timp, indatorarea financiara a ajuns la 8% din PIB, comparativ cu 14% in aceeasi regiune. Indatorarea financiara pe locuitor se ridica anul trecut la 277 de euro, iar estimarile pentru 2008 indica un nivel de 546 euro. Una dintre cauzele acestui grad scazut de indatorare al romanilor este si orientarea tarzie a bancilor catre sectorul de retail[2]

Pana in 2005, cresterea accentuata a indatorarii la noi in tara s-a bazat in primul rand pe creditul de consum, creditul ipotecar si imobiliar reprezentand numai 25% din totalul indatorarii romanilor. Pentru perioada 2006-2008, cea mai mare expansiune o vor avea imprumuturile ipotecare, cu o medie anuala de 25%, cu doua puncte procentuale mai mare decat cele de consum. Potrivit economistilor, acestea evolutie este determinata de scaderea dobanzilor la credite, accentuarii competitiei pe piata bancara, cresterii veniturilor si asteptarilor pozitive cu privire la veniturile viitoare.

Cresterea previzionata a indatorarii financiare a Romaniei este printre cele mai mari din zona, 22%, din acest punct de vedere fiind depasiti doar de Bulgaria (24%) si Turcia (30%).

Economistii declara ca indatorarea financiara a romanilor ar putea ajunge sa reprezinte 10% din PIB in 200 Cresterea accentuata a indatorarii nu este lipsita de riscuri, in special de natura macroeconomica (cresterea expunerii valutare si a deficitului de cont curent). Exista o legatura directa si semnificativa intre expansiunea creditului de retail si cresterea deficitului de cont curent. Imprumuturile acordate agentilor economici joaca un rol mai important in deteriorarea deficitului de cont curent, dar mai putin riscant, intrucat este de natura sa genereze capacitati de productie.

In general, expansiunea pietei creditului este un fenomen de echilibru, util in procesul de dezvoltare insa, pentru a garanta sustenabilitatea sa pe termen lung sunt esentiale monitorizarea calitatii creditelor si politici macroeconomice prudente.

Pentru perioada 2006-2008, se estimeaza o crestere medie anuala a avutiei financiare a romanilor de 17% (comparativ cu medie de 10% a intregii zone Noua Europa). Astfel, de la un nivel de 682 de euro pe locuitor anul trecut, este de asteptat ca nivelul acestui indicator sa fie de 1.170 de euro. Avansul avutiei financiare va avea loc pe fondul cresterii preferintei romanilor pentru piata fondurilor mutuale si a asigurarilor, in detrimentul celor conventionale, precum numerarul si depozitele.

Creditul ipotecar contractat de bancile comerciale, in Romania, a crescut in medie cu 65 - 75% in ultimii doi ani datorita cererii mari de locuinte, dar si al interesului bancilor pentru acest segment. In ultimii doi ani a avut loc o crestere constanta, de 65 - 75% pe an. La sfarsitul anului 2006, creditele ipotecare inregistrate la nivelul sistemului bancar au depasit 2,3 miliarde euro. Rezultatele pentru finele lui 2005 au fost de circa 1,4 miliarde euro, iar in 2004 creditul ipotecar contractat de banci a totalizat 840 milioane euro.

In pofida cresterii rapide a creditelor contractate de la banci, Romania a inregistrat la sfarsitul anului 2006 o pondere a imprumuturilor pentru locuinta in produsul intern brut (PIB) de numai 2,5%, in comparatie cu tarile din Uniunea Europeana unde ponderea creditelor reprezinta 47,5% din PIB. De asemenea, in Ungaria creditele pentru locuinte au inregistrat 9,8% din produsul intern brut[3]

Nivelul creditelor ipotecare neperformante, inregistrat de bancile comerciale este deosebit de redus intrucat cei care au ramas in incapacitate de plata au avut posibilitatea sa vanda locuinta, sa ramburseze suma catre banci si chiar sa mai ramana cu bani, in contextul scumpirii accelerate a locuintelor. In cazul in care pretul locuintelor va scadea, bancile nu vor mai avea stabilitate pe piata imobiliara.

Cresterea competitiei in sectorul bancar romanesc va conduce la o crestere puternica a pietei imobiliare, in conditiile in care dobanzile vor scadea iar romanii vor avea acces mai facil la credite. Analistii imobiliari sunt de parere ca acest 'boom' va determina o crestere in ansamblu a pietei imobiliare, a numarului de proiecte si de credite ipotecare contractate, vor fi conditii mai avantajoase de imprumut, iar anumite segmente ale pietei vor inregistra o crestere a preturilor.

Intre cele 44 de banci din Romania nu a existat o competitie atat de mare pana in prezent pentru a determina o crestere masiva in acest sector. In Bucuresti, in 2005, au fost date in folosinta numai 600 de apartamente, la un numar de 2,2 milioane de locuitori.Totodata preturile apartamentelor din Bucuresti sunt inca reduse comparativ cu orase prec

Titlul executoriu trebuie sa contina urmatoarele elemente ( in plus fata de actele administrativ fiscale ):

- codul de identificare fiscala si denumirea debitorului;

- domiciliul fiscal al debitorului;

- cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate;

- termenul legal al puterii executorii a titlului.

Titlul de creanta devine executoriu de la data la care creanta devine scadenta, prin expirarea termenului de plata. Modificarea titlului de creanta fiscala ajuns la scadenta prin corectia sau rectificarea sa atrage modificarea in mod corespunzator a titlului executoriu.