BUGETELE LOCALE - veniturile si cheltuielile bugetare, procesul bugetar, executia bugetara

BUGETELE LOCALE

Bugetele locale sunt incluse in structura bugetului public national, ela­bo­randu-se, adoptandu-se si examinandu-se de fiecare unitate administrativ-teri­to­riala care are personalitate juridica: comuna, oras, municipiu, sector al muni­ci­piului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti.

Autonomia locala - care presupune inexistenta relatiilor de subordonare dintre bugetele consiliilor locale si bugetele consiliilor judetene - este menita sa stimuleze initiativa locala in vederea satisfacerii cerintelor sociale locale si sa intareasca controlul social asupra utilizarii eficiente a fondurilor alocate.

Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult mai multe, in comparatie cu acelea ce se mobilizeaza la bugetul administratiei centrale de stat. De altfel, in cazul bu­ge­telor locale, despre impozite indirecte nici nu se poate vorbi in termenii folositi pentru "bugetul mare", intrucat acestea includ doar: impozitul pe spectacole - care este unul atribuit bugetelor judetene sau al municipiului Bucuresti, taxele de timbru de la persoanele juridice si majorarile de intarziere pentru veniturile nevarsate in termen.

O alta trasatura caracteristica a acestei categorii de venituri bugetare se refe­ra la faptul ca ele provin in proportie covarsitoare de la populatie. In legatura cu aceasta, sunt percepute mai multe taxe, care presupun si o relatie de contraserviciu.

In situatia actuala din Romania, cu tot numarul lor relativ mare, impozitele si taxele directe percepute la bugetele locale se afla cu mult sub nivelul necesitatilor de resurse ale acestor bugete. Ca urmare, pentru rea­li­zarea echilibrului acestora, de la bugetul administratiei centrale de stat se aloca transferuri si sume defalcate din impozitul pe venituri salariale.

1. Preliminarii

Actul normativ care stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale este LEGEA nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finantele publice locale[1]

Dispozitiile acesteia se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

b) bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale;

c) bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii;

d) bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi externe contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;

e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

2. Reglementari in materie[2]

Veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale, care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv si starea de echilibru sau dezechilibru.

Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice locale, programelor, proiectelor, activitatilor, actiunilor, obiectivelor si a altora asemenea, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare.

Prin aprobarea bugetelor locale se autorizeaza veniturile si cheltuielile bugetare. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele respective, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite.

Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate, iar angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii. Pentru actiunile multianuale se inscriu in buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare.

In vederea realizarii actiunilor multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente legale, in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

2.1. Veniturile si cheltuielile bugetare

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d) donatii si sponsorizari.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective.

Aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Trecerea de catre Guvern, in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii unor activitati, precum si a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora, dupa cum urmeaza:

a) in primul an, prin cuprinderea distincta, in anexa la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finantarii cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum si a criteriilor de repartizare;

b) in anii urmatori, prin cuprinderea resurselor respective in ansamblul sumelor alocate unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.

2.2. Principii, reguli si responsabilitati

Principii si reguli bugetare

Principiul universalitatii

Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.

Principiul publicitatii

Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin:

a) publicarea in presa locala sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia;

b) dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia;

c) prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica.

Principiul unitatii

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale. Se interzic retinerea si utilizarea de venituri in regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice locale in afara bugetelor locale, daca legea nu prevede altfel.

Principiul unitatii monetare

Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

Principiul anualitatii

Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate, in conditiile legii, pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.

Principiul specializarii bugetare

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupa natura economica si destinatia acestora.

Principiul echilibrului

Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.

Reguli bugetare

(1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.

(3) Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele locale si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

(4) Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

(5) Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

Competente si responsabilitati in procesul bugetar

Aprobarea si rectificarea bugetelor

Bugetele locale  se aproba astfel:

a) bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

b) bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile respective, in functie de subordonarea acestora;

c) bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de catre conducerea institutiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.

Pe parcursul exercitiului bugetar consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba rectificarea bugetara, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificarilor bugetelor locale li se vor aplica aceleasi proceduri ca si aprobarii initiale a acestora, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati in ceea ce priveste finantele publice locale:

a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor legale;

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii;

c) urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

d) stabilirea si urmarirea modului de prestare a activitatilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati ori servicii publice de interes local, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatilor locale;

e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

f) contractarea directa de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

i) stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

k) indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitati prevazute de dispozitiile legale.

Categorii de ordonatori de credite

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari si ordonatori tertiari. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Acestia pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica, carora li se aloca fonduri din bugetele locale, sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite.

Rolul ordonatorilor de credite

Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare legal aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Responsabilitatile ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Acestia raspund de:

a) elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmarirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de incasat;

d) integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atributii stabilite de dispozitiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern si controlul ulterior

Controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice locale si/sau patrimoniul public si privat si sunt exercitate conform reglementarilor legale in domeniu.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil. Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.

Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi.

2.3. Procesul bugetar

Proceduri privind elaborarea bugetelor

Elaborarea bugetelor

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite, avand in vedere:

a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;

b) politicile fiscale si bugetare, nationale si locale;

c) prevederile acordurilor de imprumuturi interne sau externe incheiate, ale memorandumurilor de finantare sau ale altor acorduri internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicile si strategiile sectoriale si locale, precum si prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget;

e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

f) programele intocmite de ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificata;

g) programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale unitatii administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.

Continutul si structura bugetelor

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe.

Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata; numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice. Subliniem ca numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor.

In mod obligatoriu, programele se aproba ca anexe la bugete, iar fondurile externe nerambursabile si imprumuturile interne si externe se cuprind in alte anexe la bugetele locale, urmand a se aproba odata cu acestea.

Redam mai jos structura veniturilor bugetelor locale si a cheltuielilor acestora.

CATEGORIILE DE VENITURI SI CHELTUIELI

care se prevad in bugetele locale

pe anul 2006

─────────────────────────────────────────────

Nr.                            Denumirea veniturilor si cheltuielilor

crt.

─────────────────────────────────────────────

CAPITOLUL I

Veniturile si cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale judetelor

A. Venituri (impozite, taxe si alte venituri)

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub

autoritatea consiliilor judetene

2. Cote defalcate din impozitul pe venit:

a) Cote defalcate din impozitul pe venit

b) Sume alocate de consiliul judetean din cotele defalcate din impozitul

pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital:

a) Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

4. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata:

a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul judetelor

b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru subventionarea

energiei termice livrate populatiei

c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru sistemele

centralizate de producere si distributie a energiei termice

d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru drumuri

e) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea

bugetelor locale

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfasurarea de activitati:

a) Taxa asupra mijloacelor de transport

b) Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de

functionare

6. Venituri din proprietate:

a) Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea

consiliilor judetene

b) Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti

c) Venituri din concesiuni si inchirieri

d) Venituri din dividende

e) Alte venituri din proprietate

7. Venituri din prestari de servicii si alte activitati:

a) Venituri din prestari de servicii

b) Contributia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in

unitatile de protectie sociala

c) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si

despagubiri

d) Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati

8. Amenzi, penalitati si confiscari:

a) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor

legale

b) Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte

sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii

c) Alte amenzi, penalitati si confiscari

9. Transferuri voluntare, altele decat subventiile:

a) Donatii si sponsorizari

b) Alte transferuri voluntare

10. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b) Venituri din privatizare

c) Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

11. Subventii de la bugetul de stat:

a) Retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare

b) Investitii finantate partial din imprumuturi externe

c) Aeroporturi de interes local

d) Planuri si regulamente de urbanism

e) Finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si

alimentare cu apa a satelor

f) Finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al

constructiilor existente cu destinatie de locuinta

g) Finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap

h) Subventii primite din Fondul de interventie

i) Finantarea lucrarilor de cadastru imobiliar

12. Subventii de la alte administratii:

a) Subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele

locale, pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a

fortei de munca

b) Subventii primite de la alte bugete locale pentru institutiile de

asistenta sociala pentru persoanele cu handicap

B. Cheltuieli

1. Autoritati publice si actiuni externe:

a) Autoritati executive

2. Alte servicii publice generale:

a) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor administratiei

publice locale

b) Fondul de garantare a imprumuturilor externe, contractate/garantate

de stat

c) Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, contractate/garantate

de autoritatile administratiei publice locale

d) Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor

e) Alte servicii publice generale

3. Dobanzi

4. Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei:

a) Transferuri din bugetele consiliilor judetene pentru finantarea

centrelor de zi pentru protectia copilului

Aparare:

a) Aparare nationala (Centre militare)

6. Ordine publica si siguranta nationala:

a) Politie comunitara

b) Protectia civila si protectia contra incendiilor

7. Invatamant:

a) Invatamant prescolar si primar

a1) Invatamant prescolar

a2) Invatamant primar

b) Invatamant special

c) Alte cheltuieli in domeniul invatamantului

8. Sanatate:

a) Servicii medicale in unitatile sanitare cu paturi

a1) Spitale generale

b) Alte cheltuieli in domeniul sanatatii

b1) Alte institutii si actiuni sanitare

9. Cultura, recreere si religie:

a) Servicii culturale

a1) Biblioteci publice judetene

a2) Muzee

a3) Institutii publice de spectacole si concerte

a4) Scoli populare de arta si meserii

a5) Centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale

a6) Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice

a7) Alte servicii culturale

b) Servicii recreative si sportive

b1) Sport

c) Servicii religioase

d) Alte servicii in domeniile culturii, recreerii si religiei

10. Asigurari si asistenta sociala:

a) Asistenta acordata persoanelor in varsta

b) Asistenta sociala in caz de boli si invaliditati

b1) Asistenta sociala in caz de invaliditati

c) Asistenta sociala pentru familie si copii

d) Alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale

11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica:

a) Alimentare cu apa si amenajari hidrotehnice

a1) Alimentare cu apa

a2) Amenajari hidrotehnice

b) Alte servicii in domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii

comunale

12. Protectia mediului:

a) Salubritate si gestionarea deseurilor

a1) Colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor

13. Actiuni generale economice, comerciale si de munca:

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

a) Actiuni generale economice si comerciale

a1) Prevenire si combatere inundatii si ingheturi

a2) Programe de dezvoltare regionala si locala

a3) Alte cheltuieli pentru actiuni generale economice si comerciale

14. Combustibil si energie:

a) Energie termica

b) Alte cheltuieli privind combustibili si energie

1 Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare:

a) Agricultura

a1) Protectia plantelor si carantina fitosanitara

16. Transporturi:

a) Transport rutier

a1) Drumuri si poduri

b) Transport aerian

b1) Aviatia civila

c) Alte cheltuieli in domeniul transporturilor

17. Alte actiuni economice:

a) Zone libere

b) Turism

c) Proiecte de dezvoltare multifunctionala

d) Alte actiuni economice

CAPITOLUL II

Veniturile si cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Municipiului Bucuresti

A. Venituri (impozite, taxe si alte venituri)

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub

autoritatea consiliilor locale

2. Cote defalcate din impozitul pe venit:

a) Cote defalcate din impozitul pe venit

b) Sume alocate de consiliul judetean din cotele defalcate din impozitul

pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital:

a) Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

4. Impozite si taxe pe proprietate:

a) Impozit pe cladiri

b) Impozit pe terenuri

c) Taxe juridice de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala

si alte taxe de timbru

d) Alte impozite si taxe pe proprietate

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata:

a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea

cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor si

municipiilor

b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru subventionarea

energiei termice livrate populatiei

c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru sistemele

centralizate de producere si distributie a energiei termice

d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru drumuri

e) Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea

bugetelor locale

6. Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii:

a) Taxe hoteliere

7. Taxe pe servicii specifice:

a) Impozit pe spectacole

b) Alte taxe pe servicii specifice

8. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfasurarea de activitati:

a) Taxa asupra mijloacelor de transport

b) Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de

functionare

c) Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfasurarea de activitati

9. Alte impozite si taxe fiscale:

a) Alte impozite si taxe fiscale

10. Venituri din proprietate:

a) Varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea

consiliilor locale

b) Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti

c) Venituri din concesiuni si inchirieri

d) Venituri din dividende

e) Alte venituri din proprietate

11. Venituri din dobanzi:

a) Alte venituri din dobanzi

12. Venituri din prestari de servicii si alte activitati:

a) Venituri din prestari de servicii

b) Contributia parintilor sau sustinatorilor legali pentru intretinerea copiilor

in crese

c) Contributia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social

d) Taxe din activitati cadastrale si agricultura

e) Contributia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in

unitatile de protectie sociala

f) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si

despagubiri

g) Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati

13. Venituri din taxe administrative, eliberari permise:

a) Taxe extrajudiciare de timbru

b) Alte venituri din taxe administrative, eliberari permise

14. Amenzi, penalitati si confiscari:

a) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale

b) Penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a

declaratiei de impozite si taxe

c) Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume

constatate odata cu confiscarea potrivit legii

d) Alte amenzi, penalitati si confiscari

1 Diverse venituri:

a) Varsaminte din veniturile si/sau disponibilitatile institutiilor publice

b) Alte venituri

16. Transferuri voluntare, altele decat subventiile:

a) Donatii si sponsorizari

b) Alte transferuri voluntare

17. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b) Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului

c) Venituri din privatizare

d) Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

18. Subventii de la bugetul de stat:

a) Retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare

b) Investitii finantate partial din imprumuturi externe

c) Planuri si regulamente de urbanism

d) Strazi care se vor amenaja in perimetrele destinate constructiilor

de cvartale de locuinte noi

e) Finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si

alimentare cu apa a satelor

f) Finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al

constructiilor existente cu destinatie de locuinta

g) Subventii primite din Fondul de interventie

h) Finantarea lucrarilor de cadastru imobiliar

19. Subventii de la alte administratii:

a) Subventii de la bugetele consiliilor judetene pentru protectia

copilului

b) Subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele

locale, pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara

a fortei de munca

c) Subventii primite de la alte bugete locale pentru institutiile de

asistenta sociala pentru persoanele cu handicap

B. Cheltuieli

1. Autoritati publice si actiuni externe:

a) Autoritati executive

2. Alte servicii publice generale:

a) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor administratiei

publice locale

b) Fondul de garantare a imprumuturilor externe, contractate/garantate

de stat

c) Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe,

contractate/garantate de autoritatile administratiei publice locale

d) Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor

e) Alte servicii publice generale

3. Dobanzi

4. Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei:

a) Transferuri din bugetele locale pentru institutiile de asistenta sociala

pentru persoanele cu handicap

Aparare:

a) Aparare nationala (Centre militare)

6. Ordine publica si siguranta nationala:

a) Politie comunitara

b) Protectia civila si protectia contra incendiilor

7. Invatamant:

a) Invatamant prescolar si primar

a1) Invatamant prescolar

a2) Invatamant primar

b) Invatamant secundar

b1) Invatamant secundar inferior

b2) Invatamant secundar superior

b3) Invatamant profesional

c) Invatamant postliceal

d) Invatamant special

e) Servicii auxiliare pentru educatie

e1) Internate si cantine pentru elevi

e2) Alte servicii auxiliare

f) Alte cheltuieli in domeniul invatamantului

8. Sanatate:

a) Servicii medicale in unitatile sanitare cu paturi

a1) Spitale generale

b) Alte cheltuieli in domeniul sanatatii

b1) Alte institutii si actiuni sanitare

9. Cultura, recreere si religie:

a) Servicii culturale

a1) Biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale

a2) Muzee

a3) Institutii publice de spectacole si concerte

a4) Scoli populare de arta si meserii

a5) Case de cultura

a6) Camine culturale

a7) Centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale

a8) Consolidarea si restaurarea monumentelor istorice

a9) Alte servicii culturale

b) Servicii recreative si sportive:

b1) Sport

b2) Tineret

b3) Intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de

agrement

c) Servicii religioase

d) Alte servicii in domeniile culturii, recreerii si religiei

10. Asigurari si asistenta sociala:

a) Asistenta sociala in caz de boli si invaliditati

a1) Asistenta sociala in caz de invaliditati

b) Asistenta sociala pentru familie si copii

c) Ajutoare pentru locuinte

d) Crese

e) Prevenirea excluderii sociale

e1) Ajutor social

e2) Cantine de ajutor social

f) Alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale

11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica:

a) Locuinte

a1) Dezvoltarea sistemului de locuinte

a2) Alte cheltuieli in domeniul locuintelor

b) Alimentare cu apa si amenajari hidrotehnice

b1) Alimentare cu apa

b2) Amenajari hidrotehnice

c) Iluminat public si electrificari rurale

d) Alimentare cu gaze naturale in localitati

e) Alte servicii in domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii

comunale

12. Protectia mediului:

a) Salubritate si gestionarea deseurilor

a1) Salubritate

a2) Colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor

b) Canalizare si tratarea apelor reziduale

13. Actiuni generale economice, comerciale si de munca:

a) Actiuni generale economice si comerciale

a1) Prevenire si combatere inundatii si gheturi

a2) Stimularea intreprinderilor mici si mijlocii

a3) Programe de dezvoltare regionala si locala

a4) Alte cheltuieli pentru actiuni generale economice si comerciale

14. Combustibil si energie:

a) Energie termica

b) Alti combustibili

c) Alte cheltuieli privind combustibili si energia termica

1 Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare:

a) Agricultura

a1) Protectia plantelor si carantina fitosanitara

a2) Alte cheltuieli in domeniul agriculturii

16. Transporturi:

a) Transport rutier

a1) Drumuri si poduri

a2) Transport in comun

a3) Strazi

b) Alte cheltuieli in domeniul transporturilor

17. Alte actiuni economice:

a) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala

b) Zone libere

c) Turism

d) Proiecte de dezvoltare multifunctionala

e) Alte actiuni economice

NOTA: Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale poate fi actualizata ca urmare a perfectionarii legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice

2.4. Competente in stabilirea impozitelor si taxelor locale

Impozitele si taxele locale se aproba de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in limitele si in conditiile legii.

Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe si a unor bunuri materiale, precum si al sumelor incasate din concesionarea sau inchirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate

Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor publice, finantate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

Sumele astfel incasate de catre celelalte institutii publice constituie venituri ale bugetelor acestora. Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale. Disponibilul obtinut din valorificarea bunurilor confiscate se face venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea.

Regimul sumelor rezultate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Taxe speciale pentru functionarea unor servicii publice locale

Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aproba taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii.

Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti se vor stabili conditiile si sectoarele de activitate in care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitatile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective.

Hotararile luate de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in legatura cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice si juridice platitoare vor fi afisate la sediul acestora sau vor fi publicate in presa. Impotriva acestor hotarari persoanele interesate pot face contestatie in termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora. Dupa expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotararea se intruneste si delibereaza asupra contestatiilor primite.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Incasarea se face intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, sumele fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Activitati de natura economica

Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret.

Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se colecteaza intr-un cont distinct, deschis la unitatile Trezoreriei Statului, se utilizeaza exclusiv pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii ca sursa de finantare a acestora.

Activitatile de natura economica pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 13 % la bugetul propriu al judetului si 22 % intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului.

In executie, cota de 22 % se aloca de catre directiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, in termen de 5 zile lucratoare de la incasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului, proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective.

Cota de 82 % din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucuresti, se repartizeaza astfel: 23,5 % la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 47,5 % la bugetul propriu al municipiului Bucuresti si 11 % intr-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti.

In executie, cota de 11 % se aloca de catre directia de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile lucratoare de la incasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele repartizate si aprobate in bugetele respective.

In situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

Operatiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice.

Platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajati pentru respectivul punct de lucru sunt obligati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitor de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru. Solicitarea se face in termen de 15 zile de la data infiintarii, pentru punctele de lucru nou-infiintate. Organul fiscal are obligatia ca in termen de 5 zile de la inregistrarea fiscala sa comunice in scris primarului acest lucru. Platitorii de impozite si taxe prevazuti in acest alineat au obligatia sa organizeze evidenta contabila corespunzatoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, retinut si varsat.

Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar, avand obligatia sa sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finantelor Publice.

Alocarea cotelor si sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Pentru finantarea cheltuielilor publice prevazute la art. 6, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinatie speciala si, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judete, potrivit urmatoarelor criterii:

a) capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 70%, potrivit urmatoarei formule de calcul:

Ivm.tj         Nr.loc.j

-------- x ---------

Ivm.j          Nr.loc.tj

Sr.j = ----- ----- --------- ----- ------- x Sr.tj,

n      Ivm.tj Nr.loc.j

Σ [ ------- x --------- ]

j=1     Ivm.j Nr.loc.tj

unde:

Sr.j - sume defalcate repartizate judetului;

Sr.tj - sume defalcate de repartizat pe total judete;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe judet in anul anterior anului de calcul;

Ivm.tj - impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe total judete in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

Nr.loc.tj - suma locuitorilor judetelor;

b) suprafata judetului in proportie de 30%. Sumele defalcate cu destinatie speciala se repartizeaza conform legii.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 22% prevazuta la art. 32 alin. (1), L. 273/ 2006, o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, astfel:

a) 80% din suma se repartizeaza in doua etape, prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, in functie de urmatoarele criterii: populatie, suprafata din intravilanul unitatii administrativ-teritoriale si capacitatea financiara a unitatii administrativ-teritoriale;

b) 20% din suma se repartizeaza, prin hotarare a consiliului judetean, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, pentru proiecte de infrastructura care necesita cofinantare locala. Hotararea consiliului judetean se comunica directorului directiei generale a finantelor publice judetene, prefectului si consiliilor locale din judet.

Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), L. 273/ 2006, directiile generale ale finantelor publice judetene procedeaza astfel:

a) calculeaza indicatorii 'impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritoriala' si, respectiv, 'impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul judetului', dupa urmatoarele formule:

Ivm.l = Iv.l/Nr. loc.l

Ivm.j = Iv.j/Nr. loc.j,

unde:

Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Iv.l - impozitul pe venit incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul;

Iv.j - impozitul pe venit incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul, obtinut prin insumarea impozitului pe venit incasat pe fiecare unitate administrativ-teritoriala a judetului;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

b) calculele rezultate conform lit. a) se transmit, pana la data de 31 mai a fiecarui an, Ministerului Administratiei si Internelor;

c) in prima etapa se repartizeaza sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai catre unitatile administrativ-teritoriale al caror impozit pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul, este mai mic decat impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul, pe baza urmatoarelor criterii:

- ponderea populatiei unitatilor administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapa in totalul populatiei acestora, in proportie de 75%;

- ponderea suprafetei din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapa in totalul suprafetei din intravilanul acestora, in proportie de 25%;

d) sumele repartizate in prima etapa unitatilor administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel incat media rezultata pe locuitor, calculata conform formulei de mai jos, sa fie mai mica sau egala cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul:

Mloc.el = [Iv.l + Sr.el]/Nr.loc.l,

unde:

Mloc.el - media rezultata pe locuitor la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, in urma repartizarii in prima etapa;

Iv.l - impozitul pe venit incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Sr.el - sume repartizate pe unitati administrativ-teritoriale in prima etapa;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Sumele ramase nerepartizate in prima etapa se reporteaza pentru etapa a doua;

e) sumele ramase nerepartizate in prima etapa se repartizeaza la toate unitatile administrativ-teritoriale din judet, in functie de capacitatea financiara a acestora, determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in anul anterior anului de calcul, folosindu-se urmatoarea formula:

Ivm.j         Nr.loc.l

x ---------

Ivm.l    Nr.loc.j

Sr.e2 = ----- ----- --------- ----- ------- x Sr.j.e2,

n      Ivm.j Nr.loc.l

Σ [ ------- x --------- ]

l=1     Ivm.l Nr.loc.j

unde:

Sr.e2 - sume repartizate unitatii administrativ-teritoriale in etapa a doua;

Sr.j.e2 - sume de repartizat tuturor unitatilor administrativ-teritoriale din judet in etapa a doua;

Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritoriala in parte in urma derularii celor doua etape de echilibrare, precum si pe judet si municipiul Bucuresti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin inmultirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport intre suma impozitelor si taxelor locale, chiriilor si redeventelor incasate in anul financiar anterior incheiat si suma impozitelor si taxelor locale, chiriilor si redeventelor de incasat in anul financiar anterior incheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau in considerare creantele fiscale aflate in litigiu;

g) sumele retinute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b), L. 273/ 2006;

h) repartizarea sumelor conform lit. a)-f) se face de catre directorul directiei generale a finantelor publice judetene sau al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin decizie ce se comunica prefectului, consiliului judetean si consiliilor locale din judet;

i) directorii directiilor generale ale finantelor publice judetene si al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, precum si prefectii au obligatia publicarii deciziei prevazute la lit. h) pe pagina de internet a institutiilor acestora.

Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevazute la alin. (3) lit. b), precum si a celor prevazute la alin. (4) lit. f) consiliul judetean are obligatia ca, in termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa solicite in scris tuturor unitatilor administrativ-teritoriale din cadrul judetului prezentarea de cereri pentru cofinantarea programelor de dezvoltare locala care necesita cofinantare locala.

Pentru municipiul Bucuresti, din cota de 11% prevazuta la art. 32 alin. (4) se aloca o cota de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucuresti, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, astfel:

a) 85% din suma se repartizeaza prin decizie a directorului Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, utilizandu-se in mod corespunzator prevederile, procedura si criteriile de repartizare prevazute la alin. (4) lit. a)-f);

b) 15% din suma, precum si sumele retinute prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizeaza prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu respectarea procedurii prevazute la alin. (5), pentru sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala. Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti se comunica directorului Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, prefectului si consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Nerespectarea prevederilor alin. (3)-(6) atrage nulitatea absoluta a deciziilor directorilor directiilor generale ale finantelor publice si a hotararilor adoptate de consiliile judetene, respectiv a hotararilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru repartizarea sumelor si a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmand sa se emita o noua decizie, respectiv o noua hotarare, in termen de 5 zile lucratoare de la data anularii acestora. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricarei alte persoane interesate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, la determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor se au in vedere urmatoarele aspecte:

a) posibilitatile de acoperire a sectiunii de functionare a bugetului local din venituri proprii;

b) dupa cuantificarea sumelor determinate potrivit lit. a), numai acolo unde este cazul, se propun sume pentru asigurarea echilibrarii sectiunii de functionare a bugetului local;

c) standardele minime de cost pentru prestarea serviciilor publice catre populatie;

d) standardele minime de calitate pentru prestarea serviciilor publice catre populatie;

e) dupa epuizarea etapelor prevazute la lit. a)-d), in limita sumelor posibil de asigurat de la bugetul de stat, se stabilesc sume care urmeaza sa fie prevazute in sectiunile de dezvoltare ale bugetelor locale.

Numarul locuitorilor in toate comunele este cel comunicat de directiile judetene de statistica la data de 31 decembrie a anului anterior anului de calcul.

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se acorda pentru investitii finantate din imprumuturi externe la a caror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si se aproba anual, in pozitie globala, prin legea bugetului de stat.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes national, judetean ori local.

Colaborare, cooperare asociere, infratire, aderare

Autoritatile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizeaza pe baza de contracte de asociere, in care se prevad si sursele de finantare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiei publice locale implicate. Contractele de asociere se incheie de catre ordonatorii principali de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat in colaborare sau asociere.

Autoritatile deliberative pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii. Autoritatile deliberative pot hotari achizitionarea, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, de actiuni la societatile la a caror constituire au participat cu aport de capital sau in natura si pot majora sau diminua capitalul social al acestora, in conditiile legii.

Autoritatile deliberative pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de asociatii de dezvoltare comunitara, in limitele si in conditiile legii, pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional si furnizarea in comun a unor servicii publice.

Asociatiile de dezvoltare comunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe baza de proiecte, imprumuturi sau parteneriate public-private, in conditiile legii.

Guvernul deruleaza programe nationale de dezvoltare in vederea stimularii asocierii unitatilor administrativ-teritoriale si a cresterii capacitatii administrative a acestora, finantate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

Obligatiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de infratire sau de aderare a unitatilor administrativ-teritoriale la asociatii interne organizate la nivel national ori la organizatii internationale cu personalitate juridica, hotarate de autoritatile deliberative, in conditiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora.

Fondul de rezerva bugetara

In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana la 5 % din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaza la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotarari ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale in situatii de extrema dificultate.

Fondul de rezerva bugetara poate fi majorat, in cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

2. Calendarul bugetar

Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si de transferuri consolidabile

Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidabile, pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti, in vederea elaborarii de catre ordonatorii de credite a proiectelor de buget.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in bugetele carora sunt prevazute transferuri catre bugetele locale, transmit autoritatilor administratiei publice locale sumele aferente, in termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, in vederea cuprinderii acestora in proiectele de buget.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite, elaboreaza si depun la directiile generale ale finantelor publice, pana la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele la acestea, pentru anul bugetar urmator, precum si estimarile pentru urmatorii 3 ani, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice, pana la data de 15 iulie a fiecarui an.

Aprobarea si centralizarea bugetelor locale

In termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti repartizeaza pe unitati administrativ-teritoriale, in termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si transferurile consolidabile, in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite.

Pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite, in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestatii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii acestuia.

In 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor, proiectul bugetului local, insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti si de contestatiile depuse de locuitori, este supus aprobarii consiliului local, judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti de catre ordonatorii principali de credite.

Consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunta asupra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate si pe anexe.

Proiectele de buget se aproba de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in termen de maximum 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

In cazul in care consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu aproba proiectele bugetelor locale in termenul legal, directiile generale ale finantelor publice dispun sistarea alimentarii cu cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cu transferuri consolidabile, pana la aprobarea acestora de catre consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti. In aceasta situatie, din bugetele locale se pot efectua plati numai in limita celorlalte venituri incasate.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa transmita directiilor generale ale finantelor publice bugetele locale aprobate de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Directiile generale ale finantelor publice, in termen de 10 zile, intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, grupate in cadrul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare.

Procesul bugetar in cazul neaprobarii bugetului de stat de catre Parlament

Daca legea bugetului de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetele anului precedent, pana la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii de credite, sau, dupa caz, 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget, in situatia in care acestea sunt mai mici decat cele din anul precedent.

Institutiile publice si actiunile, noi, aprobate in anul curent, dar care incep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmator, vor fi finantate, pana la aprobarea bugetului, in limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse in proiectul de buget.

Directiile generale ale finantelor publice vor acorda unitatilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile, cu incadrarea in limita lunara de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

In cazul in care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile depaseste limita lunara de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, dupa utilizarea integrala a veniturilor si cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, directiile generale ale finantelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor si fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

In situatia in care sumele in cauza sunt propuse in proiectul bugetului de stat mai mici decat cele din anul precedent, limitele lunare se acorda in cota de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

2.6. Investitiile publice locale

Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice locale se cuprind in proiectele de buget, in baza programului de investitii publice al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, intocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezinta ca anexa la bugetul initial si, respectiv, rectificat si se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Informatii privind programele de investitii publice

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale intocmesc anual programul de investitii publice pe clasificatia functionala. Pentru fiecare obiectiv inclus in programul de investitii sunt prezentate informatii financiare si nefinanciare.

Informatiile financiare vor include:

a) valoarea totala a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finantare, pe surse si ani, corelat cu graficul de executie;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizata si in cazul obiectivelor in derulare;

f) costurile de functionare si de intretinere dupa punerea in functiune.

Informatiile nefinanciare vor include:

a) strategia in domeniul investitiilor care va cuprinde obligatoriu prioritatile investitionale si legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea in programul de investitii a obiectivelor noi, in detrimentul celor in derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii necesare in procesul de elaborare a bugetului.

Aprobarea proiectelor de investitii publice locale

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a caror finantare se asigura integral sau in completare din bugetele locale, precum si ale celor finantate din imprumuturi interne si externe, contractate direct sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, se aproba de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, care se finanteaza din imprumuturi externe si, in completare, din transferuri de la bugetul de stat si din alte surse, precum si ale celor finantate integral sau in completare din imprumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.

Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si de calamitati naturale, elaborate si avizate potrivit dispozitiilor legale, precum si notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investitii cuprinse in pozitia globala 'alte cheltuieli de investitii' se aproba de ordonatorii principali de credite.

Ordonatorii principali de credite, pe propria raspundere, actualizeaza si aproba valoarea fiecarui obiectiv de investitii nou sau in continuare, indiferent de sursele de finantare ori de competenta de aprobare a acestora, in functie de evolutia indicilor de preturi. Aceasta operatiune este supusa controlului financiar preventiv propriu.

Conditii pentru includerea investitiilor in proiectul bugetului

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se cuprind in programele de investitii anuale, anexe la buget, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor asimilate investitiilor, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand totodata realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

In programele de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii grupate pe: investitii in continuare, investitii noi si pozitia globala 'alte cheltuieli de investitii', pe categorii de investitii.

Pozitia globala 'alte cheltuieli de investitii' cuprinde urmatoarele categorii de investitii:

a) achizitii de imobile;

b) dotari independente;

c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor si altor studii aferente obiectivelor de investitii;

d) cheltuieli de expertiza, proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum si cheltuielile legate de realizarea acestor investitii;

e) lucrari de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor.

Cheltuielile de investitii se detaliaza in anexa distincta de catre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti odata cu bugetul local.

In situatia in care, pe parcursul executiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investitii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pana la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor intre proiectele inscrise in programul de investitii.

2.7. Executia bugetara

Prin bugetele locale se cuprind si se aproba veniturile si creditele bugetare in structura clasificatiei bugetare. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar, iar cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.

Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare si de la un program la altul se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite, si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor.

Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre programele aceluiasi capitol care nu contravin celor aratate, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare, precum si a programului, de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare si a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

Veniturile si cheltuielile aprobate se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Aprobarea repartizarii se face de catre:

a) Ministerul Finantelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice, in termen de 20 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizeaza pe unitatile administrativ-teritoriale de catre directiile generale ale finantelor publice;

b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor la care ne-am referit mai sus.

Repartizarea pe trimestre a transferurilor se comunica autoritatilor administratiei publice locale de catre ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, in termen de 10 zile de la aprobarea de catre Ministerul Finantelor Publice a repartizarii pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Deschiderea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de catre ordonatorii principali de credite ai acestora, in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete catre bugetele locale, in cadrul limitelor prevazute in bugetele respective, se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in functie de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei, sau de catre ceilalti ordonatori principali de credite, pentru transferurile din competenta lor.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

In situatiile in care, in timpul exercitiului bugetar, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de institutii, actiuni sau sarcini in finantarea autoritatilor administratiei publice locale, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare in volumul si in structura bugetului de stat, fara afectarea echilibrului bugetar.

Faze specifice executiei bugetare

In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Executia bugetara la orase, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, judete si municipiul Bucuresti se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil si seful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost angajate, lichidate si ordonantate.

Plata cheltuielilor la comune si la institutiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un numar de personal mai mic de 5 persoane se realizeaza de catre ordonatorul de credite si persoana imputernicita cu atributii financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plati in avans de pana la 30%, in conditiile dispozitiilor legale. Sumele reprezentand plati in avans, nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate, pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de institutiile publice care au acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate, pentru care s-au platit avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cand s-au acordat si pana s-au recuperat.

Plata salariilor

Salariile se platesc o data pe luna, in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta. Esalonarea platilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite si institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, se face de catre directia generala a finantelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza lunar necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amanate si de a propune consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti anularea creditelor respective. Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Contul anual de executie

Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor, in structura urmatoare:

a) la venituri: prevederi bugetare initiale; prevederi bugetare definitive; incasari realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Trimestrial si anual, ordonatorii principali de credite intocmesc situatii financiare asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice; dupa verificare, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate privind executia bugetelor la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, in care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.

Situatiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezinta de catre ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Excedentul sau deficitul bugetar

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, dupa efectuarea regularizarilor in limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete etc. se utilizeaza, in ordine, pentru:

a) rambursarea eventualelor imprumuturi restante; plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment.

Disponibilitatile fondului de rulment sunt purtatoare de dobanda, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale, la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, in afara bugetului local, si pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii.

Executia de casa a bugetelor locale

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se in conturi distincte:

a) veniturile bugetare incasate pe structura clasificatiei bugetare;

b) efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;

c) efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa rezultata din imprumuturi contractate sau garantate de stat, precum si cele contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei publice locale;

e) pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora, primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale si de la organisme internationale, si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) alte operatiuni financiare prevazute de lege.

Pentru imprumuturile contractate, altele decat cele din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, autoritatile administratiei publice locale isi pot deschide conturi la societati comerciale bancare, in vederea derularii acestora.

In executie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectueaza lunar de catre directiile generale ale finantelor publice, pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Principii ale incheierii executiei bugetare

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pana la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati in contul bugetului pe anul urmator. Intotdeauna creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept.

Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

2.8. Imprumuturi. Fonduri de risc. Verificari. Excedente

Aprobarea imprumuturilor

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Aceleasi Consilii hotarasc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de imprumuturi, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.

Membrii si secretarul Comisiei de autorizare a contractarii sau garantarii de imprumuturi externe de catre autoritatile administratiei publice locale sunt in drept sa primeasca o indemnizatie de sedinta egala cu 20% din salariul brut al unui secretar de stat. Indemnizatia se suporta de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Autoritatile administratiei publice locale pot beneficia si de imprumuturi externe contractate sau garantate de stat.

Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale. Instrumentele datoriei publice locale sunt:

a) titluri de valoare;

b) imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.

Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informatii care sa specifice suma totala a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.

Registrul garantiilor locale cuprinde informatii care sa specifice suma totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Dupa contractarea si/sau garantarea de imprumuturi interne si/sau externe, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar care atesta, dupa caz:

a) contractarea/garantarea imprumutului;

b) actul aditional la contractul/acordul de imprumut/garantare, daca au fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/ garantat, raportarea la Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, in termen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare.

In scopul evaluarii datoriei publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta moneda decat cea nationala, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Conditii pentru contractarea sau garantarea de imprumuturi

Imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale, precum si cele contractate de agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de catre acestea prin veniturile proprii. Orice garantare prin venituri devine valabila si se aplica din momentul acordarii garantiei; veniturile care se constituie in garantie si care sunt incasate la bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate fata de orice revendicari ale unor terti catre autoritatea administratiei publice locale respective, indiferent daca aceste terte parti cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

Documentul prin care se incheie acordul de garantare prin venituri trebuie inregistrat la autoritatile administratiei publice locale si la imprumutator.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20 % din totalul veniturilor bugetare, cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale.

In scopul calcularii acestei limite, pentru imprumuturile contractate si/sau garantate, cu o rata variabila a dobanzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobanzii valabila la data intocmirii documentatiei, iar pentru imprumuturile acordate in valuta vor fi luate in calcul cursurile de schimb valutar comunicate de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii calculului.

Fondul de risc

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice de subordonare locala, se constituie fondul de risc, in afara bugetului local.

Acesta se pastreaza in conturi separate deschise la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului si se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respectiv, pentru garantii la imprumuturi externe.

Fondul de risc se constituie din: sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate; dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului; dobanzi si penalitati de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor garantate a comisioanelor si, respectiv, a ratelor scadente, dobanzilor si comisioanelor aferente, si, in completare, din bugetul local. In cazul in care se efectueaza plati din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reintregesc cu sumele recuperate de la acesta.

Nivelul comisionului de risc se determina de ordonatorul principal de credite si se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Acest comision se aplica asupra valorii imprumutului garantat.

Sumele aflate in fondul de risc la sfarsitul anului se regularizeaza cu bugetul local in limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenta se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie. Contul de executie al fondului de risc se anexeaza la situatiile financiare.

Imprumuturi din contul curent general al trezoreriei statului

In situatia in care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda acordate de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totala a imprumutului care poate fi angajat de autoritatile administratiei publice locale este supusa urmatoarelor limite:

a) nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face imprumutul;

b) in conditiile prevederilor lit. a), autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an bugetar.

Rambursarea fondurilor imprumutate va fi garantata cu veniturile estimate a fi incasate in anul bugetar respectiv, in conditiile respectarii garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

In situatia in care imprumutul nu a fost restituit pana la 31 decembrie, directiile generale ale finantelor publice sunt autorizate sa execute contul unitatii administrativ-teritoriale in cauza.

Verificari exceptionale

Activitatea autoritatilor administratiei publice locale va fi supusa unei verificari exceptionale de catre Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, in urmatoarele situatii:

a) autoritatea administratiei publice locale nu isi ramburseaza toate obligatiile de plata pe termen scurt pana la sfarsitul anului bugetar in care au fost angajate imprumuturile;

b) daca, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autoritatii administratiei publice locale depasesc limita legala.

Curtea de Conturi va solicita autoritatilor administratiei publice locale care se afla in una dintre aceste situatii sa intocmeasca si sa depuna un plan de redresare la Curtea de Conturi si la directia generala a finantelor publice, prin care acestea se obliga sa remedieze situatia in termen de 12 luni.

Ministerul Finantelor Publice poate acorda din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului imprumuturi cu dobanda autoritatilor administratiei publice locale, in cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor legale si cu conditia ca acestea sa se angajeze la rambursarea acestor fonduri intr-un termen stabilit de Ministerul Finantelor Publice, dar care nu poate depasi 2 ani.

Autoritatile administratiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi si la directia generala a finantelor publice modul de realizare a masurilor cuprinse in planul de redresare.

Finantarea institutiilor publice

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigura astfel:

a) integral din bugetul local;

b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local;

c) integral din veniturile proprii.

Institutiile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale institutiilor publice se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea, potrivit dispozitiilor legale, ele provenind din prestari de servicii, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe si altele.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, in situatia institutiilor publice, finantate integral de la buget, sunt varsate direct la bugetul local din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza veniturile si cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Cu fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste institutii au obligatia de a prezenta, in anexa la contul de executie bugetara trimestriala si anuala, situatia privind sumele primite si utilizate in aceste conditii si cu care a fost majorat bugetul de venituri si cheltuieli. In mod obligatoriu, bunurile materiale primite de institutiile publice se inregistreaza in contabilitatea acestora.

Excedentele bugetelor institutiilor publice

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale din care sunt finantate, in limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel.  Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot hotari ca excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice subordonate, finantate integral din venituri proprii, sa se preia ca venit la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

Regimul de finantare a unor activitati ale institutiilor publice

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri proprii pe langa unele institutii publice, stabilind totodata domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati.

Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri proprii se aproba o data cu bugetul institutiei publice de care apartin. In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor finantate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Excedentele rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotararii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Imprumuturi temporare pentru unele activitati sau institutii publice

In cazul in care la infiintarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii si servicii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pot aproba imprumuturi fara dobanda din bugetul local, pe baza de conventie. Imprumuturile acordate vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

In situatia nerambursarii imprumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobanzile si penalitatile de intarziere la nivelul celor existente pentru creantele bugetare.

Executia de casa a bugetelor institutiilor publice

Institutiile si serviciile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe langa unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in a caror raza isi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati. Aceleasi institutii au obligatia de a transmite bugetul aprobat la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.

Contabilitate publica

Contabilitatea publica a institutiilor publice cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

b) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial;

c) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

Ministerul Finantelor Publice stabileste prin norme metodologice procedurile contabile si sistemul de raportare privind informatiile furnizate de contabilitatea publica.

*

In esenta, cu privire la executia bugetelor locale, trebuie retinute urmatoarele:

Exercitiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic si se incheie pe baza normelor metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor;

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor efectua, dupa caz, in contul bugetului local pe anul urmator;

Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept;

Toate operatiunile de incasari si plati, efectuate in cursul unui an in contul bugetului local sau judetean, apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv;

Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia ca­zurilor cand legea prevede altfel;

Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul local si nici nu poate fi efec­tuata din acest buget, daca nu exista baza legala pentru asemenea cheltuieli;

Prin bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice locale sunt aprobate credite bugetare in limita carora se pot angaja si efectua cheltuieli si reprezinta limite maxime, care nu pot fi depasite;

Utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinatii decat cele aprobate atra­ge, in conditiile legii, raspunderea celor vinovati;

Este interzis institutiilor publice locale sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin bancile economice, impunandu-se derularea acestor operatiuni prin unitatile trezoreriei statului;

Daca bugetele locale nu au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expi­rarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetele locale ale anului pre­cedent, pana la aprobarea noilor bugete, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.

3. Criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale

Criza financiara

Unitatea administrativ-teritoriala este considerata in criza financiara daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul anual;

b) neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei;

c) la calculul criteriului prevazut la lit. a) nu se iau in calcul obligatiile de plata, lichide si exigibile, care se afla in litigiu contractual.

Situatia de criza financiara poate fi sesizata de ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale, conducatorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, de ordonatorii secundari de credite si ordonatorii tertiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conducatorii societatilor comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diversi creditori, de directorul directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si de structurile teritoriale ale Curtii de Conturi. Sesizarea se face la directia generala a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti si la ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale care se afla in situatia de criza financiara.

In termen de 30 de zile de la solicitarea oricarei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale are obligatia furnizarii situatiei economico-financiare si a concluziei de incadrare sau neincadrare in prevederile sus-indicate.

Ordonatorul principal de credite, din oficiu sau dupa ce a primit sesizarea situatiei de criza financiara are obligatia convocarii autoritatii deliberative in termen de 5 zile lucratoare.

Autoritatea deliberativa ia act, in conditiile legii, de existenta situatiei de criza financiara, mandateaza ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiara si analizeaza propuneri care sa fie cuprinse in planul de redresare financiara prezentat de ordonatorul principal de credite.

Planul de redresare financiara va fi elaborat de catre ordonatorul principal de credite, impreuna cu directia generala a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti si cu structurile teritoriale ale Curtii de Conturi, in termen de 30 de zile de la stabilirea starii de criza de catre autoritatea deliberativa.

Planul de redresare financiara va contine:

a) analiza economico-financiara a unitatii administrativ-teritoriale;

b) masurile de mentinere a serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe toata durata aplicarii planului de redresare financiara;

c) masurile de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de atragere a altor venituri;

d) masurile pentru reducerea cheltuielilor;

e) planificarea economico-financiara si bugetara pana la redresare;

f) stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective, persoane responsabile si termene.

Controlul executarii si indeplinirii masurilor cuprinse in planul de redresare financiara este in sarcina structurilor teritoriale ale Curtii de Conturi.

Planul de redresare financiara este supus spre aprobare autoritatii deliberative in termen de 3 zile lucratoare de la elaborare si va fi adoptat in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la depunere. In cazul in care planul de redresare financiara nu este adoptat, autoritatea deliberativa se intruneste in termen de 3 zile lucratoare de la data dezbaterii in ultima sedinta pentru reanalizarea acestuia. Daca planul de redresare financiara nu se adopta, acesta se considera aprobat in forma propusa de initiator.

Planul de redresare financiara poate fi modificat cu aprobarea autoritatii deliberative ori de cate ori va fi necesar, in cazul in care apar date, informatii sau fapte necunoscute la momentul sesizarii crizei financiare, daca acestea pot impiedica procesul de redresare financiara.

Ordonatorul principal de credite are obligatia ca in perioada desfasurarii procedurii de redresare a crizei financiare sa asigure functionarea eficienta si eficace a serviciilor publice esentiale.

In conditiile incetarii situatiei sus-descrise, la propunerea ordonatorului principal de credite si a structurilor teritoriale ale Curtii de Conturi, autoritatea deliberativa aproba incetarea starii de criza financiara.

Situatia de criza financiara, respectiv incetarea acesteia, se inregistreaza, in termen de 5 zile de la declararea situatiei de criza financiara, de catre ordonatorul principal de credite, respectiv de la aprobarea incetarii starii de criza financiara, in registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Acestea vor comunica lunar situatiile de deschidere sau de inchidere a crizelor financiare inregistrate Ministerului Finantelor Publice, pentru a fi inregistrate in registrul national al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale.

Insolventa

Unitatea administrativ-teritoriala este considerata in stare de insolventa daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul anual, fara a se lua in calcul cele aflate in litigiu contractual;

b) neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.

Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creante certe, lichide si exigibile impotriva unei unitati administrativ-teritoriale, cu o valoare insumata care depaseste 50% din bugetul acesteia pe o perioada de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul in a carui circumscriptie isi are sediul unitatea administrativ-teritoriala o cerere de deschidere a procedurii insolventei acestei unitati administrativ-teritoriale.

In termen de 30 de zile de la solicitarea oricarei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale are obligatia furnizarii situatiei economico-financiare si a concluziei de incadrare sau neincadrare in prevederile rezentate anterior.

Ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale are obligatia ca, in termen de 15 zile de la constatarea starii de insolventa care a intervenit sa solicite deschiderea procedurii privind insolventa unitatii administrativ-teritoriale, prin cerere depusa la tribunalul in a carui circumscriptie se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale are obligatia de a notifica deschiderea procedurii de insolventa creditorilor si oricaror persoane interesate.

Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre ordonatorul principal de credite a cererii in cauza atrage raspunderea acestuia, in conditiile legii, pentru prejudiciile pricinuite partii interesate.

Judecatorul-sindic, prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, va numi un administrator.

In termen de 60 de zile lucratoare de la numirea administratorului, acesta intocmeste, impreuna cu structura teritoriala a Curtii de Conturi, un plan de redresare a insolventei unitatii administrativ-teritoriale.

Administratorul sau ordonatorul principal de credite, dupa caz, are obligatia ca in perioada desfasurarii procedurii de insolventa sa asigure furnizarea eficienta si eficace a serviciilor publice esentiale, in conditiile legii.

Planul de redresare a insolventei va cuprinde:

a) masurile de restabilire a viabilitatii financiare a unitatii administrativ-teritoriale;

b) masurile de continuare a prestarii serviciilor esentiale ale unitatii administrativ-teritoriale, pe toata perioada insolventei acesteia;

c) planul de achitare a debitelor catre creditori.

Planul de redresare a insolventei se supune aprobarii consiliului local, in termen de 10 zile de la intocmire, si devine obligatoriu atat pentru autoritatea deliberativa, cat si pentru ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale.

In caz de neadoptare in termen, administratorul va propune judecatorului-sindic emiterea hotararii de preluare a atributiilor de ordonator principal de credite de catre administrator.

Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolventei.

In caz de nerespectare a planului de redresare a insolventei, administratorul va propune judecatorului-sindic suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite si emiterea hotararii de preluare a atributiilor de ordonator de credite de catre administrator.

Ordonatorului principal de credite si autoritatii deliberative a unitatii administrativ-teritoriale le este interzisa exercitarea oricaror atributii cu implicatii financiare pe toata perioada gestionarii situatiei de insolventa, conform prevederilor alin. (11)-(13), atributii care se exercita exclusiv de administratorul numit in conditiile alin. (6), (11) sau (13).

In cazul in care se constata incetarea starii de insolventa, judecatorul-sindic, la propunerea administratorului, va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale. Administratorul are obligatia de a notifica sentinta de inchidere a procedurii de insolventa ordonatorului principal de credite, creditorilor si oricaror persoane interesate.

Prin inchiderea procedurii insolventei, administratorul este descarcat de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la aplicarea procedurii fata de ordonatorul principal de credite, fata de patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, precum si fata de creditori. In termen de 30 de zile de la notificare, intre administrator si ordonatorul principal de credite se incheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operatiunile derulate in timpul procedurii insolventei.

Unitatea administrativ-teritoriala revine la statutul de criza financiara, iar ordonatorul principal de credite si consiliul local isi reiau atributiile si vor proceda la aplicarea intocmai a planului de redresare financiara pentru iesirea unitatii administrativ-teritoriale din criza financiara.

Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizatiei administratorului si indeplinirea procedurii de redresare a insolventei reprezinta cheltuieli ale unitatii administrativ-teritoriale si se suporta din bugetul acesteia.

Situatia de deschidere a procedurii de insolventa, respectiv de inchidere a acesteia, se inregistreaza in termen de 5 zile de la declararea situatiei de insolventa, respectiv de la notificarea hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii de catre ordonatorul principal de credite, in registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea vor comunica lunar situatiile de deschidere sau de inchidere a procedurilor de insolventa inregistrate Ministerului Finantelor Publice, pentru a fi inregistrate in registrul national al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale.

4. Unele dispozitii institutionale (Legea 273/ 2006 privind finantele publice locale)

Comitetul pentru finante publice locale

Comitetul pentru finante publice locale se infiinteaza ca organism cu rol consultativ in procesul de elaborare a unor reglementari cu caracter financiar, care privesc in mod direct bugetele locale si de stabilire a sumelor de echilibrare ce se aloca anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale, structura de tip partenerial, fara personalitate juridica.

Comitetul pentru finante publice locale este compus din cate un reprezentant desemnat de:

a) Parlamentul Romaniei;

b) Ministerul Administratiei si Internelor;

c) Ministerul Finantelor Publice;

d) structura asociativa a comunelor din Romania;

e) structura asociativa a oraselor din Romania;

f) structura asociativa a municipiilor din Romania;

g) structura asociativa a consiliilor judetene din Romania.

Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, prin structurile de specialitate, asigura impreuna secretariatul tehnic al Comitetului pentru finante publice locale.

Contabilitatea publica a institutiilor publice locale, definite potrivit legii indicate, va cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

b) contabilitatea generala, bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau a deficitului patrimonial;

c) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.