Istoricul sistemului bancar din Romania

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost descoperite intre anii 1786-1855 , reprezentand 55 de placi de piatra , gasite intr-o zona de mine aurifere . Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane si contin detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare . Clauzele principale se refereau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si percepeau dobanzi .
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la inceputul secolului al XIX-lea .
Inca din a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C. Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a afirmat ca : ' atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare crizele financiare din tara ' .
Cuvantarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Bratianu nu a ramas fara ecou. In februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , presedinte al Consiliului de Ministri si ministru de finante , a publicat in Monitorul Oficial , un proiect lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane sa fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de catre particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , intre timp , Guvernul Manolachi Costachi a demisionat .
In 1864 a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni . Aceasta institutie , a avut un rol foarte important pana la crearea Bancii Nationale a Romaniei in 1880 , intrucat a fost principala banca de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite .
In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari , mai ales din cercuri straine , in vederea organizarii unei banci de scont si circulatie.
Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte proprii , care prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru infiintarea unei banci de emisiune .
Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie, determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar , a greutatilor politice din anii 1876-1877 .
I .C .Bratianu sustinea ca ' ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamant financiar puternic si serios , care sa poata da tarii existenta baneasca in vremuri de nevoie ' .
La 27 februarie Guvernul I .C .Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie .
La 17 aprilie proiectul , depus de ministrul de finante I .C . Bratianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880 .
Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca ' cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne , metropola capitalismului nostru bancar ' .
Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in fiecare capitala de judet .

Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei sa se depuna de stat si 20 milioane lei de particulari .
Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia tarii in acea perioada .
Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada , care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei . Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern .
Infiintarea B.N.R. a creat premisele pentru aparitia si altor banci si pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc .
Banca Nationala a Romaniei s-a constituit ca importanta institutie destinata creditarii activitatii economice si comerciale , scontarii dar si operatiunilor cu alte instrmente financiare .
La 1 ianuarie Banca Nationala devine institutie cu caracter privat,statul iesind din asociatie .
La sfarsitul secolului al XIX-lea a inceput sa se faca simtita o puternica centralizare a capitalului bancar in Romania . In aceasta perioada , unele case bancare sau asociatii bancare , aparute anterior , dar care in contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar , si-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele .

In perioada primului razboi mondial s-a intensificat activitatea bancara in Romania ca rezultat al neutralitatii Romaniei . In aceasta perioada au aparut oportunitati noi de comert cu toate partile implicate in conflict . Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar .
Anii care au urmat imediat razboiului au adus o incetinire dramatica activitatii economice , recesiunea cuprinzand intreaga Europa .
Treptat , tarile din Europa au inceput sa-si refaca economia , fenomen resimtit si in Romania . Rezultatele s-au regasit si in sistemul bancar . Bancile au atras importante fonduri disponibile de pe piata si - prin intermediul creditelor acordate de Banca Nationala - au reusit sa ramburseze sumele in bani devalorizati .
Dupa primul razboi mondial , numarul bancilor din Romania a continuat sa creasca pana la criza economica din perioada 1929-1933 . Aceasta depresiune a determinat falimentul multor banci . Guvernul Romaniei din acea vreme , a trebuit sa intervina contracarand efectele crizei economice , bancare si monetare . Guvernul a adoptat politici de conducere si control in vederea acordarii ajutorului necesar revigorarii sistemului bancar .
Politicile adoptate au contribuit la salvarea bancilor mai mari , dar , din cele 1204 banci existente in 1934 , circa 600 banci au fost lichidate sau au fuzionat.
In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana . Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare .
Pana in sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare remarcabila . Bancile detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale ; personalul bancar era format de specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate , asa cum erau stabilite de Banca Nationala .
Dupa sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la economia de comanda si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica (fosta U.R.S.S.).
Pana la sfarsitul anului sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat de servicii si produse bancare .
In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C.-ul .
Dupa Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici privati .
Reforma sistemului bancar a inceput in 1990- prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale .
Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de emisiune a statului roman .
Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.).
In Romania , bancile comerciale functioneaza conform legii privind societatile comerciale , legii privind activitatea bancara si pe baza licentei (autorizatiei ) acordate de B.N.R.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

e)      valoarea de aport acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinata prin expertiza;

f)       in cazul investitiilor puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe, valoarea determinata prin insumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate in limita sumelor prevazute in devizul general. Aceasta valoare se stabileste pe baza procesului-verbal de predare-primire incheiat intre constructor si beneficiar. La terminarea investitiilor si trecerea lor in categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se determina prin adaugarea eventualelor cheltuieli efectuate intre data punerii in functiune si data intocmirii procesului-verbal de punere in functiune;

g)      pentru mijloacele fixe aflate in administrarea institutiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 si transferate societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum si regiilor autonome, valoarea reevaluata de catre agentii economici primitori in conformitate cu prevederile hotararilor Guvernului;

h)      in cazul sondelor provenite din lucrari de foraj executate pentru explorari si prospectiuni geologice, care au dat rezultate si vor fi folosite in scopuri de productie, valoarea obtinuta prin inmultirea numarului de metri al adancimii de la care se exploateaza, cu pretul mediu efectiv realizat per metru forat, in anul anterior trecerii in categoria de mijloace fixe, la sondele de exploatare sapate in conditii asemanatoare. Pentru sondele de titei si gaze provenite din lucrarile de foraj executate in vederea explorarii si prospectiunii geologice valoarea de intrare se stabileste in aceleasi conditii ca mai inainte;

i)        pentru mijloacele fixe rezultate din lucrari miniere, executate pentru explorari si prospectiuni geologice care au dat rezultate, totalul cheltuielilor efectuate in acest scop, inclusiv cheltuielile necesare trecerii in regim de productie (dotare cu cale ferata, aeraj, alte dotari tehnice);

j)        pentru animalele de reproductie, costul de productie al animalelor pentru carne, la care se adauga sporurile de pret in functie de categoria biologica.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.

In cazul in care s-au executat lucrari de modernizare sau de adaugare a unor accesorii, aparate de masurare sau control, ori alte parti componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea valorii de intrare a acestora, amortizarea se calculeaza pana la recuperarea integrala a noii valori. De asemenea, in cazul in care dupa recuperarea integrala pe calea amortizarii, a valorii de intrare, se executa lucrari de modernizare sau de adaugare a unor accesorii aparate de masurare sau control ori a altor parti componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea acesteia, mijloacele fixe se reintroduc in calculul amortizarii cu noua valoare de intrare. Amortizarea se continua pana la recuperarea noii valori de intrare, tinand seama de amortizarea calculata anterior.

Pentru mijloacele fixe aratate in continuare, data punerii in functiune, in vederea calculului amortizarii, se stabileste dupa cum urmeaza:

a) mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru interventie, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale etc.) se considera puse in functiune la data achizitionarii lor, pe baza procesului-verbal de receptie;

b) utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, se considera puse in functiune la data terminarii montajului, respectiv de la data terminarii constructiei, pe baza procesului-verbal de receptie provizorie;

c) utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice se considera puse in functiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere in functiune;

d) sondele folosite la extractia titeiului si gazelor, sondele de injectie, precum si sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate se considera puse in functiune la darea lor in productie, pe baza procesului-verbal de constatare final.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de catre agentul economic care le are in proprietate. Amortizarea aferenta mijloacelor fixe concesionate se regaseste in redeventa anuala a concesiunii a mijloacelor fixe inchiriate, in contravaloarea chiriei, iar a celor date in locatie de gestiune in cheltuielile de locatie.

Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune este in sarcina agentului economic, care a efectuat investitia. Aprobarea regimului de amortizare folosit pentru amortizarea investitiilor la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune (regimul liniar sau regimul degresiv) este de competenta Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor, in cazul societatilor comerciale, respectiv Consiliului de Administratie, pentru regiile autonome, cu obligatia ca acesta sa se incadreze in limita duratei contractului de concesionare, inchiriere, locatie de gestiune.

Amortizarea investitiilor care majoreaza valoarea de intrare, efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de beneficiar pe baza duratelor normale de utilizare corespunzatoare grupei in care se incadreaza mijloacele fixe la care s-a facut investitia si a regimului de amortizare aprobat. La incetarea contractului de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune valoarea investitiei integrale (nediminuata cu amortizarea calculata) se cedeaza agentului economic care a concesionat, a dat cu chirie sau in locatie de gestiune, acesta majorand corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

In procesul-verbal de predare-primire a investitiei se va mentiona si amortizarea calculata de beneficiar, pentru ca agentul economic in patrimoniul caruia se afla mijloacele fixe sa poata inregistra uzura corespunzatoare noii valori de intrare.

Amortizarea cladirilor si a constructiilor speciale ale minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitatea de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea anuala a mijloacelor fixe si investitiilor se calculeaza pe unitatea de produs, utilizand urmatoarele formule:

in care:

Az = amortizarea, in lei, pe 1.000 tone de rezerva exploatabila

Vr = valoarea ramasa reevaluata a mijloacelor fixe aflate in functiune la 1.04.1992. Pentru mijloacele fixe intrate in functiune dupa data de 1.04.1992 vom avea Vr = valoarea de intrare

R = rezerva exploatabila de substanta minerala utila in mii tone existenta la inceputul fiecarui exercitiu financiar

A = amortizarea anuala

C = extractia anuala de substanta minerala utila, in mii tone.

Exemplu:

C = 5.000 mii tone

A = 120.000 x 5.000 mii tone = 600.000.000 lei

In cazul cladirilor si constructiilor speciale ale unor incinte miniere care deservesc mai multe mine, precum si pentru cladirile si constructiile speciale ale instalatiilor de preparare, cu organizare independenta de exploatarile miniere pe care le deservesc, amortizarea anuala se calculeaza pe baza urmatoarelor formule:

in care R1, R2, Rn = rezerva exploatabila a fiecarei mine deservita de incinta centrala respectiva.

Exemplu:

C = 8000

(R1 + R2 + R3) = (5000 + 2000 + 1000)

A = 12.500 8.000 mii to = 100.000.000 lei

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:

din 5 in 5 ani la minele de carbuni si cariere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

din 10 in 10 ani la saline.

Recalcularea se face anual in cazul cand intervin schimbari mai importante (de minimum 10%) in volumul rezervelor exploatabile.

Cheltuielile geologice necesare realizarii productiei in industria extractiva se includ in cheltuielile de exploatare. Utilizarea sumelor respective urmeaza regimul amortizarii, iar includerea lor in cheltuielile de exploatare se face pe baza cotelor stabilite cu ocazia negocierii preturilor la produsele in cauza, sub supravegherea organismelor de stat insarcinate cu urmarirea evolutiei preturilor si protectiei concurentei.

Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu, la valoarea stabilita, in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la valoarea de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz, si nu sunt supuse amortizarii.

Amortizarea calculata se include in cheltuielile de exploatare ale agentilor economici, in directa corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza aflate in patrimoniul acestora.

Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se determina in functie de mijloacele fixe de baza care definesc activitatea de baza a agentilor economici. Acesta se calculeaza ca raport intre capacitatea de productie realizata si capacitatea proiectata si se exprima in procente.

Diferenta de amortizare rezultata ca urmare a aplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza se va evidentia ca o cheltuiala exceptionala care nu se admite la stabilirea profitului impozabil.

Agentii economici sunt obligati sa amortizeze mijloacele fixe potrivit prevederilor legale, utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

A) Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale