Abordarea pe plan international privind contabilizarea operatiilor de leasing-aspecte privind pozitia doctrinei

ABORDAREA PE PLAN INTERNATIONAL PRIVIND CONTABILIZAREA OPERATIILOR DE LEASING-ASPECTE PRIVIND POZITIA DOCTRINEI

Progresul tehnic si al concurentei caracteristice al secolului in care traim, devanseaza posibilitatile de autofinantare ale agentilor economici si de creditare. Avantajele pe care le presupune leasingul face din acesta componenta a politicii manageriale a firmei si varietatea de forme ale acestei categorii se impun in intreaga lume. Cererea mare de tehnica de calcul, echipamente de telecomunicatii si mijloace de transport reprezinta factori de crestere a utilizarii leasingului pe scara mondiala.

1. Tratamentul contabil al leasingului financiar in S.U.A

S.U.A. este tara de provenienta a operatiilor de leasing si totusi aici nu exista o organizatie coordonatoare a pietei; legislatia fiscala este cea care impune derularea operatiilor de leasing-legea din 1981 ECONOMIC RECOVERY TAX ACT transforma tranzactia de leasing intr-o operatiune pe hartie de tipul "port de refugiu". In S.UA[1] ,societatile de leasing au pus la punct un fel de "leasing credit-scoring", care asemanator metodei credit-scoringului din activitatea bancara, clasifica diversele contracte de leasing in functie de punctajul obtinut, si in functie de acesta,acordarea in chirie a bunului.

Sistemul credit-scoringului arata valorile formulate asemanatoare acordarii creditelor, astfel incat in final sa avem scorul acordat contractului de leasing care poate fi comparabil cu cel al acordarii creditelor.Modele de credit-scoring sunt comparate cu modele obtinute de locator in trecutul sau, avandu-se in vedere structura organizationala a locatorului, trecutul sau in materie de credit, marimea, anii de functionare si alte criterii.Tipurile de echipamente pe care locatorul le va inchiria depind de experienta sa in domeniu in legatura cu variate tipuri de echipamente.Intotdeauna informatiile financiare, precum si criteriile sunt stabilite de locatorul in cauza

Bunul care face obiectul operatiei de leasing este ales de utilizator in functie de specificatiile tehnice si conditiile de vanzare comunicate de furnizor.Ulterior, el va fi cumparat de locator si inchiriat utilizatorului pe o perioada determinata revocabila , ce trebuie sa acopere durata minima de amortizare finala a bunului. In momentul in care echipamentul care face obiectul leasingului este livrat si instalat, locatorul isi da autorizatia locatarului pentru platile pe care acesta din urma trebuie sa le efectueze.

Autorizatia ca locatarul sa plateasca sumele de bani furnizorului sunt indicate in SUA. pe un certificat de Acceptare . Multe din tranzactiile tip leasing impun plata in avans a una, doua sau mai multe rate. Ca regula, atunci cand sunt necesare mai multe plati in avans decat anuitatea aferenta perioadei, aceste plati sunt facute la sfarsitul leasingului. Exista insa si situatia in care nu e necesara nici-un fel de plata in avans, si platile se efectueaza la sfarsitul fiecarei perioade.

Majoritatea locatorilor utilizeaza un formular denumit "Formular de leasing" in care se inscriu toate informatiile necesare pentru a evalua daca sunt indeplinite conditiile de credit si situatia financiara a locatarului. Acest formular inregistreaza:

Denumirea exacta a afacerii

Tipul de proprietate (Privata-proprie, parteneriat,corporatie)

Numarul de ani de functionare

Tipul de activitate

Numar de angajati

Informatii despre furnizorul de echipament si detalierea listei

In situatia actuala, pentru un echipament care costa mai mult de 50000 USD este necesara si prezentarea unei Situatii financiare sau O Declaratie de Venituri. Criteriile luate in considerare la acordarea creditului, precum si informatiile financiare necesare variaza de la un caz la altul si sunt stabilite de locator dupa propria dorinta. Anumiti locatori acorda creditul doar pe baza informatiilor furnizate de Formular; aceste date impreuna cu datele de la banca stau la baza acordarii creditului luand in considerare limita de pana la 50,000 USD.

2. Tratamentul contabil al leasingului financiar in Marea Britanie

Desi nu exista un cadru legal special pentru leasing, in Marea Britanie industria leasingului cunoaste o evolutie rapida si are ca obiect echipamentele de telecomunicatii, tehnica de calcul, poligrafice, agricole,medicale si utilaje comerciale. Se includ in categoria contractelor de leasing financiar, acele contracte "pentru care valoarea actualizata a platilor minimale majorate de valoarea reziduala garantata este egala sau superioara pragului de 90% din valoarea bunului".

Criteriile de includere in categoria contractelor de locatie financiare sunt in majoritatea lor in acord cu IAS 17:

- durata contractului este aproximativ egala cu durata de utilitate a bunului respectiv este specific activitatii locatarului, si pentru uitlizariin alte activitati i se vor aduce modificari ulterioare

- exista posibilitatea ca locatarul sa obtina un al doilea contract de locatie care sa includa chirii nesemnificative

- in cazul rezilierii contractului la cererea locatorului, toate cheltuielile aferente se vor suporta de catre acesta

- locatarul trebuie sa profite de fluctuatia valorii reziduale a bunului

Bunul care face obiectul contractului de locatie financiara se va inscrie in bilantul locatarului la o valoare egala cu valoarea actualizata a platilor minimale si valoarea reziduala garantata pentru locator.Contabilizarea in pasiv se face ca o datorie aferenta , reprezentand o parte din "capital"[2] .Varsamintele efectuate au doua componente: o parte de "capital" si una de dobanda.Elementul de capital reduce angajamentul - datoria, iar dobanda este contabilizata ca o cheltuiala Pentru calculul amortizarii se arein vedere cea mai mica durata dintre cea de utilizare economica si cea a contractului.

Si aici legea din 1971 "The finance act" aduce facilitati propietarului de bunuri inchiriate in sensul unui beneficiu de "alocatii de capital". Bunurile care fac obiectul contractului se pot amortiza intr-un an iar beneficiarul calculeaza ratele de leasing ca o cheltuiala dedusa din veniturile aferente obtinute.Se poate observa ca in acest mod influenta cheltuielilor este direct proportionala cu obtinerea veniturilor-nu exista decalaj intre plata si incasare. Se urmareste frecvent, ca credit-bailurile sa fie incadrate in categoria contractelor operationale.

3. Tratamentul contabil al leasingului financiar in Germania

In Germania, criteriile teoretice de inscriere a unui activ in bilant sunt legate de natura economica a elementului considerat si a capacitatii sale de a acoperi o datorie."Capacitatea se refera fie la posibilitatea ca elementul respectiv sa fie vandut sau la posibilitatea de a vinde drepturile de exploatare fara a transmite proprietatea(licente, brevete)"

Bunul care face obiectul leasingului trebuie inscris in bilantul utilizatorului numai atunci cand acesta "controleaza bunul de asa maniera , incat pe plan economic, este in ma sura sa indeparteze influenta proprietatii juridice asupra acestui bun pe durata sa de utilizare obisnuita ";problema este legata de detinerea bunului din punct de vedere fizic si dispune de toate riscurile detinerii sale.

In absenta dispozitiilor legale intreprinderea locatara incurajata si de doctrina fiscala,poate inscrie bunul respectiv in bilantul si datoriile corespondente in pasiv -inscrierea se supune anumitor conditii de determinare a celui care suporta riscul economic al operatiunii.

Se realizeaza o disociere a proprietatii economice de cea juridice si in conformitate cu normalizarea la nivel de standard international IAS 17 si in spiritul pricipiului contabil "prioritatea economicului asupra juridicului"[3] economicul este cel care dicteaza tratamentele contabile din punct de vedere teoretic.

Pentru a intra in categoria proprietatii economice, bunul care face obiectul contractului trebuie ca operatiunea de leasing sa acopere 40-90% din durata de viata a bunului inchiriat, iar in cazul leasingului financiar 10%. Comisia superioara a specialitatilor mentioneaza criteriile de integrare in categoria economicasi se refera numai la contractele care nu mai pot fi revizuite ca durata:

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

- durata de utilizaresi cea a contractului sunt aproximativ echivalente

- durata contractului este mai scurta decat cea de utilizare cu specificatia ca locatarul beneficiaza de optiunea de prelungire a contractului egala cu durata reziduala de utilizare a bunului

durata contractului este mult mai mica decat cea de utilizare, dar bunul a fost fabricat pentru a veni in slujba nevoilor utilizatorului si numai pentru acesta prezinta un real interes economic

- in momentul in care locatorul a recuperat pe durata contractului costul de achizitie,de finantaresi cheltuielile accesorii, durata contractului care este mai mica decat cea de utilizare se mareste cu o perioada egala cu durata de utilizare previzionala la sfarsitul contractului locatorul are dreptul sa ceara locatarului sa cumpere bunul;contractul prevede o optiune de cumparare a bunului.

Cand locatarul este proprietar economic al bunului ce face obiectul contractului trebuie sa inscrie in bilant la active bunul la o valoare egala cu marimea actualizata a redeventelor nete care trebuie platite,obtinute din scaderea din redevente a sumelor ce reprezinta prestatii complementare care urmeaza a fi furnizate de locator. Pentru a ajunge la o valoare actualizata se utilizeaza o dobanda a carei valoare se stabileste in functie de operatie.

Dacaindeplineste conditiile de proprietate economica administratia fiscala impune inregistrarea bunului la costul de achizitie pe careil suporta locatorul care include si cheltuielile accesorii adica cheltuieli vamale, comisioane, cheltuieli de contractare a contractului.Nu se includ cheltuielile care sunt in categoria celor legate de utilizarea bunului la locatar si care sunt atasate contractului de leasing: cheltuieli cu montajul, cheltuielile cu transportul bunului de la furnizor la locatar. Societatile de capital sunt obligate sa furnizeze in anexe informatii asupra contractelor de leasing ("credit - bail") numai in masurain care sumele sunt semnificative in ideea unei prezentari fidele a situatiilor financiare.

Independent de aceste informatii, la sfarsitul fiecarui exercitiu, intreprinderea verifica daca valoarea bunului care face obiectul contractului de leasing este inferioara valorii actuale a obligatiilor corespondente din pasiv; daca este cazul,pentru diferenta care rezulta se constituie provizioane pentru riscurisi cheltuieli si in acest mod se ajunge la echilibru financiar si la amortizarea indirecta a bunului.

Diferenta dintre amortizarea derogatorie si cea economica nu are baze clar definite in bilantul german spre deosebire de cel francez. Acest fapt conduce la o supraevaluare a imobilizarilor corporale in raport cu valoarea lor economica si la o imagine inexacta a potentialului economic al intreprinderii. Din punct de vedere practic, locatorul arein vedere aspectul fiscal si urmareste ca prevederile contractului sa nu includa vreun element de indiciu al proprietatii economice.

4. Tratamentul contabil al leasingului financiar in Franta

In Franta spre deosebire de Marea Britanie,activului nu i se dovedeste calitatea bilantiera si nu va figura in bilantul locatarului deoarece acesta nu detine proprietatea juridica asupra bunului respectiCriteriile de incadrare a contractului de leasing in sfera unui contract de leasing financiar sunt :

-contractul prevede ca proprietatea bunului va fi transferata locatarului la sfarsitul perioadei de inchiriere

-durata contractului este aproximativ egala cu cea a duratei de utilizare a bunului

-optiunea de cumparare a bunului poate fi exercitata in conditii avantajoase

-valoarea actualizata a platilor minimale este aproximativ egala cu valoarea justa a bunului in conformitate.

Marimea redeventelor se inregistreaza in contul de profit si pierdere. Prin Decretul nr. 72-665 din 4 iulie 1972 Articolul 12, societatile comerciale care nu beneficiaza de regim simplificat la nivelul anexei si care utilizeaza credit-bailul pentru procurarea de echipamente, imobile trebuie sa prezinte in anexa urmatoarele informatii:

1)Valoarea bunurilor in momentul semnarii contractului

2)Valoarea redeventelor aferente fiecarui exercitiu, cat si valoarea cumulata a redeventelor aferente exercitiilor precedente

3)Amortizarile care au fost inregistrate pentru aceste bunuriin exercitiile incheiate,

precum si suma cumulata a amortizarilor aferente exercitiilor precedente

4)Evaluarea redeventelor care raman de platit si suma reziduala aferenta optiunii de cumparare a bunului

Celelalte persoane fizice sau juridice care au calitatea de agenti comerciali, trebuie ca:

- sa releve in contul de profit si pierdere[4] separat sumele de plata la termenul stabilit in contract; sa fie evidentiate operatiunile de credit-bail pe categorii: credit-bail de active imobiliare separat de cele care au ca obiect activele mobiliare

- elementele din anexa sunt determinate dupa aceleasi principii,metode utilizate la bilant si la contul de profit si pierdere.

Toate informatiile prezentate trebuie sa fie verificabile prin prezentarea documentelor justificative.

5. Tratamentul contabil al leasingului financiar in Spania

Bunurile primite in leasing sunt intotodeauna contabilizate la imobilizari necorporale in cazul in careindeplinesc conditiile economice ale contractului pt realizarea unei achizitii:

-contractul contine o optiune de cumparare la un pret inferior valorii estimate a bunului la data la care se poate exercita optiunea de cumparare

-durata contractului este echivalenta cu durata de utilizare a bunului care face obiectul contractului de leasing

-valoarea actualizata a redeventelor la o rata de piata a dobanzii este aproximativ egala cu valoarea de piat a a bunului dupa deducerea avantajelor fiscale pe care intreprinderea spera sa le obtina. .

Numai in cazul in care nu exista indoieli in privinta exercitarii optiunii de cumparare bunul trebuie inregistrat in activul intreprinderii. Dreptul juridic al locatarului il indreptatesc sa inregistreze la imobilizari necorporale bunul respectiv deoarece nu detine decat proprietatea sa juridica - bunul va figura la imobilizari corporale in bilantul locatorului.In contrapartida se inregistreaza in pasiv datoria totala - valoarea redeventelor si cea a optiunii de cumparare.

Diferenta dintre valoarea din activ si datoria totala reprezinta o cheltuiala financiara si este contabilizata ca o cheltuiala de repartizat pe mai multe exercitii. Chiar daca aspectul juridic este cel care primeaza , in momentul inregistrarii amortizarii se ia in considerare criteriul economic al duratei de utilizare a bunului care face obiectul contractului de leasing; se considera acest criteriu din cauza exercitarii optiunii de cumparare la sfarsitul contractului.

In momentul exercitarii optiunii de cumparare, suma drepturilor inregistrate si a amortizarilor cumulate sunt transferatein valoarea bunului achizitionat, deci intr-un post corespunzator de imobilizare corporala

Acest tratament este destul de subiectiv din cauza argumentelor care prevad includerea unui contract de leasing in aceasta categorie; pentru a se exercita optiunea de cumparare sunt aduse in discutie urmatoarele criterii:

-contractul prevede posibilitatea exercitarii optiunii de cumparare la un pret semnificativ mai mic decat valorea bunului la data terminarii contractului

-durata contractului este aproximativ aceeasi cu durata economica de utilizare a bunului

Tratamentul juridic cu materializarea drepturilor de utilizare se imbina in Spania cu cel economic in cadrul aceleiasi firme si pentru acelasi bun. In materie de contracte de locatie finantare, Belgia da intaietate aspectului economic in raport cu cel juridic.

O intreprindere care a incheiat un contract de leasing nereziliabil trebuie sa inscrie drepturile de utilizare a bunului in bilantul sau in postul imobilizari corporale atata timp cat respecta conditiile urmatoare:

- redeventele si pretul de optiune trebuie sa acopere capitalul investit

- la sfarsitul contractului sa se exercite optiunea de cumparare

Se includ in cadrul contractelor de locatie-finantare contractele pentru care :

1)durata contractului sa fie egala cu perioada de utilizare a bunului respectiv

2)contractul trebuie sa prevada optiunea de cumparare a bunului la sfarsitul sau

3)bunul trebuie sa fie achizitionat de catre locator in functie de necesitatile exprimate de locatar.

CONCLUZII

In aceasta lucrare am supus analizei aspecte si probleme ce pot fi inlaturate din legislatia ce reglementeaza operatiunile de leasing financiar, iar actele normative invocate au fost interpretate prin raportarea la legea cadru, dar si prin intrepatrunderea lor fireasca si utila. Economia de piata ca fenomen global, a impus statelor doritoare de aliniere, modernizarea structurii vietii economice, adaptarea mecanismelor susceptibile de progres structural si financiar, dar mai ales perfectionarea lor permanenta.

Incheierea unui contract de leasing financiar presupune cunoasterea normei juridice aplicabile si implica negocierea, ca forma de amortizare a pozitiilor partilor contractante, drepturile si obligatiile corelative fiind cuprinse in clauze a caror interpretare sa nu lase loc unor viitoare litigii in derularea operatiunilor specifice.[5]

Definit ca modalitate specifica de finantare ,leasingul are ca principal ,,actor, societatile de leasing ,care pot imbraca forma oricarei societati comerciale , legiuitorul lasand,din aceasta perspectiva , o libertate prea larga de acces la asemenea obiecte de activitate.Rigoarea si acuratetea etapelor ce se succed in incheierea ,derularea ,si incetarea contractului de leasing indeamna la un plus de prudenta si apreciem ca legea ar trebui sa prevada expres formele acceptate ale societatilor comerciale ce pot accede la asemenea relatii economice si comerciale.

In cazul contractului de vanzare -cumparare incheiat in cadrul operatiunii de leasing financiar , plata pretului - obligatie esentiala a cumparatorului in orice contract de vanzare-cumparare -se executa prin derogare de la dreptul comun ,in ceea ce priveste data platii , chiar fara sa existe o reglementare expresa in legislatia noastra.Lipsa unei asemenea reglementari a condus - asa cum practica a demonstrat - la aparitia unor litigii in legatura cu livrarea bunului , imprejurare ce face necesara dispozitia legala privind obligativitatea inserarii in contractul de vanzare-cumparare a unei clauze potrivit careia cumparatorul nu plateste pretul bunului decat in momentul in care intra in posesia procesului-verbal de predare-primire , incheiat intre furnizor si utilizator.

Se stie ca, relansarea oricarui sector de activitate presupune existenta a cel putin doi factori: resursele financiare si piata de desfacere. Resursele financiare sunt destinate atat dezvoltarii cat si asigurarii fondului de rulment. Societatile de leasing au meritul de a crea noi segmente ale pietei produselor intrucat se adreseaza unor consumatori insolvabili pentru achizitia cu plata la livrare sau in rate. Noul segment de piata este format din acei consumatori care vor achita produsele pe masura exploatarii lor.

Daca exploatarea acestora nu va fi profitabila, atunci produsele vor fi returnate societatii de leasing. Iata ca leasingul financiar permite extinderea pietei produselor dincolo de limitele impuse de cererea solvabila (in contextul procedurilor clasice de vanzare).

Operatiunea de leasing financiar nu trebuie privita doar ca o forma de finantare prin locatie a unei institutii. Prin prisma finantatorului, operatiunea poate reprezenta o strategie manageriala aplicabila in diferite ipostaze ale evolutiei cadrului economic. Astfel, leasingul financiar poate fi abordat ca un mijloc de dezvoltare a firmelor de echipamente.

Un alt unghi sub care poate fi abordat leasingul prin prisma relansarii economice este acela ca modalitate de creare de surse de finantare a unor obiective de investitii. Astfel, faptul ca o societate de leasing are un portofoliu de bunuri pe care le finanteaza, acesta la randul lui poate constitui o garantie pentru obtinerea unor credite necesare finantarii unor investitii viitoare. In acest mod se creeaza premizele investirii in cascada. In cazul unor tranzactii mari, in special de leasing financiar, se apeleaza la o tranzactie integrata prin care societatea de leasing foloseste procedura leasingului cu levier pentru a colecta fondurile necesare achitarii bunului. Sunt cazuri in care se va putea constitui o corporatie cu obiect de activitate specifica destinata finantarii de achizitii de fabrici, avioane etc.

In general, un manager va promova finantarea in sistem leasing financiar numai atunci cand aceasta operatiune ii va asigura profit. Identificarea oportunitatilor se va face fie plecand de la furnizor, deci de la oferta existenta pe piata unui produs, fie de la cerere. Astfel, daca in distributia unui produs s-au creat "strangulari" din lipsa de solvabilitate a solicitantilor, se vor analiza conditiile in care leasingul financiar este profitabil.

O alta situatie posibila este aceea in care cererea unui produs este mare, iar oferta redusa. In acest caz, compania de leasing financiar va finanta producatorul pentru a-si creste productia. Este evident ca leasingul financiar nu s-ar fi putut dezvolta atat de rapid, daca societatile de leasing nu l-ar fi considerat avantajos.

Aceasta se traduce, in principal, prin rentabilitatea si securitatea fondurilor investite de catre societatile de leasing. Ele beneficiaza de garantia reala cea mai puternica, si anume proprietatea asupra bunului. In acelasi timp operatiunile de leasing financiar au ca efect degrevarea acestor societati de orice risc economic, dar si de alte servicii pe care, in mod normal, le are un proprietar.

Inconvenientele principale pentru societatea de leasing constau in posibilitatea ca dupa prima locatie, chiar daca nu s-a recuperat valoarea totala, bunul sa nu mai poata fi realocat, precum si riscul ce decurge din utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor de catre beneficiari.

In sprijinul leasingului financiar se adauga operativitatea in tranzactii in comparatie cu alte procedee comercial-economice; conditiile de leasing standardizate elimina indelungatele tratative care se duc, de regula, la incheierea unor contracte de credit clasice. Exista firme de leasing care deschid conturi curente unor beneficiari prin care acestia pot inchiria, in clipa in care au nevoie de un utilaj oarecare fara a fi nevoie de incheierea unor noi contracte.

In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasingului financiar ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat.

Punctele forte ale utilizarii finantarii prin leasing financiar pentru economia nationala:

• reprezinta o cale de relansare a investitiilor;
• faciliteaza si grabeste retehnologizarea societatilor comerciale;
• faciliteaza atragerea de noi surse de finantare in economie;
• promoveaza pe piata unele produse pentru care cererea este limitata din cauza puterii scazute de cumparare a populatiei;
• antreneaza in procesul de productie unele sectoare ale economiei neproductive prin creearea unei  piete secundare prin vanzarea la valoarea ramasa sau reinchirierea in sistem de leasing financiar a echipamentelor utilizate si realizarea unor profituri suplimentare din acestea;

Puncte slabe:

• Leasingul financiar este avantajos numai daca bunul care face obiectul contractului este utilizat pe intreaga durata a locatiei, iar profitul obtinut este mai mare decat cheltuielile de exploatare si locatie;
• Nu intotdeauna costul leasingului financiar este mai mic decat cel al altor surse de finantare; de regula, leasingul financiar este mai costisitor decat creditul bancar, motiv pentru care se va recurge la o astfel de operatiune numai daca sumele economisite pot fi plasate in tranzactii mai profitabile, sau daca beneficiarul nu dispune de alte resurse de finantare
• Sunt situatii in care bunul utilizat temporar nu isi mai gaseste solicitanti, desi nu a fost amortizat integral;
• Poate conduce la riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate, in cazul imposibilitatii de respectare a contractului de catre locator;
• Ratele fixe de leasing financiar pot deveni dezavantaje in timp pentru locator, in special in conditiile unei economii nationale inflationiste;
• Avantajul reducerii impozitului pe venit la beneficiar aferent ratelor de leasing financiar trecute pe cheltuieli este temporar, pierzandu-se la nivelul impozitului global, ceea ce nu mai este valabil in lumina modelului de impozitare unica
• Clauzele relative la intretinerea bunului sunt adeseori greu de respectat in practica, indiferent cui revin acestea, iar consecintele sunt, in general, grave;
• Pentru societatile de leasing, riscurile se pot accentua pe masura cresterii si diversificarii clientelei, a exigentei privind solvabilitatea, a cresterii ponderii tranzactiilor transnationale; derularea operatiunilor de leasing financiar presupune antrenarea unui numar mare de consilieri si analisti financiari, marindu-se astfel costul tranzactiilor.
• In cazul leasingului financiar, imposibilitatea rezilierii contractului inainte de termen, chiar daca bunul devine inutilizabil; rezilierea contractului poate avea loc numai prin plata unei penalitati substantiale din partea utilizatorului, care sa asigure finantatorului profitul scontat si sa acopere riscul de a gasi un utilizator pentru bunul in cauza;
• Pe parcursul locatiei utilizatorul nu are voie sa instraineze bunul;
• Daca valoarea de piata a bunului inchiriat creste, locatorul nu are voie sa modifice redeventele.

Decizia unui management de finantare prin leasing sau prin alte metode, surse proprii, surse atrase, surse imprumutate (emisiune de obligatiuni sau credit bancar), vanzare-cumparare in rate, nu trebuie sa fie subiectiva, sentimentala, ea trebuie sa se bazeze pe o metodologie de calcul verificata, a matematicilor financiare, respectiv pe criteriul valorii actualizate nete, care da o apreciere cantitativa corecta asupra caii de finantare optime. Nu este exclusa, pentru proiecte complexe, o solutie mixta de finantare.

Analizand modalitatea de incheiere si derulare a contractelor de leasing financiar, constat unele costuri ascunse care pot fi eliminate. Astfel, ca urmare a faptului ca utilizatorii nu citesc cu atentie contractele, acestia pot pierde mii de euro. Motivul este modul de calcul al dobanzii si nenegocierea comisioanelor si a clauzelor din contractele semnate fara a fi citite sau considerate a avea un continut tabu !.

O alta metoda prin care firmele de leasing financiar raman cu bunul dar si cu venituri incasate intervine atunci cand clientii intra in incapacitate de plata a ratelor. In acest caz utilizatorul va putea recupera o parte din bani de la alt proprietar doar in cazul in care inainte de semnarea contractului a solicitat o clauza privind acceptul de schimbare a proprietarului bunului achizitionat in leasing.

Consider ca o clarificare si definire a unor termeni utilizati in operatiunile de leasing financiar , o determinare mai riguroasa a conditiilor impuse unei societati de leasing financiar sau inlaturarea inadvertentelor ce afecteaza echilibrul drepturilor si obligatiilor finantatorului si utilizatorului sunt principalele deziderate ale evolutiei leasingului financiar ,iar supletea normelor aplicabile nu poate fi asigurata fara aportul decisiv al celor ce se apleaca asupra acestei institutii ,fie ca obiect de studiu ,fie ca ,,instrument,,[6] de lucru.

Apreciez ca , in ansamblu , dispozitiile noilor reglementari imbunatatesc norma juridica aplicabila in materialul leasingului financiar ,aliniind-o la cerintele legislatiei europene ,caracterizata prin suplete si raportare la dinamica practicii judiciare. Ca si ultima concluzie , instrumentul juridic , reprezentat de contractul de leasing financiar este astazi indispensabil pietei distributiei ( majoritatea achizitiilor de bunuri de folosinta indelungata , personala sau industriala , fiind astazi facuta in leasing ) si ca utilizarea acestuia a dat un nou curs - necesar si esential - economiei de piata avansate.

BIBLIOGRAFIE

1. Andreica, M. - Leasing, cale de finantare a investitiilor pentru intreprinderi mici si mijlocii, Editura CRIMM, Bucuresti, 1997

2. Bogdan Ioan -Management Financiar, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.

3. Bogdan Victoria, Standarde internationale de raportare financiara in contextual procesului de armonizare contabila internationala,.Editura Universitatii din Oradea

4. Carussy, R. - Contabilitatea operatiunilor de tip leasing, Revista Finante, Credit si Contabilitate, nr. 1, 1997

5. Choi D.S. Frederick, Frost Ann Carol, Meek K. Gary, International Accounting, Fourth Edition, Prentice Hall, 2002, p. 390 - 412

6. Clocotici, D., Gheorghiu, Gh. - Operatiunile de leasing, Editura Lumina Lex, Bucuresti.2000

7. Elliot Barry, Elliot Jamie, Financial Accounting and Reporting, 9^th Edition, Prentice Hall, London, 2005, p. 523 - 532

8. Feleaga Niculae - Sisteme contabile comparate,Editura Economica,1999

9. Georgescu - Golosoiu Ligia Business of Banking, ASE, Bucuresti, 2002

10. Hoanta Nicolae: Finantele firmei, Editura Continent, 1996

11. Mishkin S. Frederic- The economics of money, banking and financial markets, sixth edition, Columbia University, USA, 2001.

12. Morris, M. - Leasingul - cale de atragere a investitiilor straine, Revista Capital, Nr. 10, 1996

13. Nobes Christopher, Parker Robert B., Comparative International Accounting, 9th Edition, Prentice Hall, 2006, p. 65 - 97

14. Odobescu Valentin Drept comercial - indrumar pentru oamenii de afaceri, Editura Timpul, Iasi, 2000.

15. Popa Ioan Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

16. Puiu Alex Tehnici de negociere contractuala si derularea in afacerile economice internationale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1997.

17. Ristea Mihai Contablitatea societatilor comerciale, Vol I, Editata de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), Bucuresti, 1995.

18. Tita-Nicolescu Gabriel Regimul juridic al operatiunilor de leasing, Editura Editura All Beck, Bucuresti, 2003.

19.Voiculescu, D., Coras, M. - Leasingul. Teorie si practica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985

20. Walton Peter, Haller Axel, Raffournier Bernard, International Accounting, Second Edition, Thomson Learning, 2003, p. 35 - 52

21. Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 17,Editura CECCAR, Bucuresti 2004

22. IASC - Standardele Internationale De Contabilitate 2002, Editura Economica, 2002.

23. Legea leasingului nr. 287/2006 pentru modificarea si completarea O.G. nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

24. Legea nr. 99 din 26 mai 1999 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing

25. Ordonanta Guvernului nr.51/1997 republicata, privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

26. Standarde Internationale de raportare financiara   2005 si Interpretari la 1 ianuarie 2005.