Finante
Evaziunea fiscala legalaEvaziunea fiscala legala Se intelege prin evaziune fiscala legala actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgerea la o combinatie neprevazuta a acesteia, si deci,,,tolerata". Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea este lacunara sau prezinta inadvertente. In cazul evaziunii legale, contribuabilul incearca sa se plaseze intr-o pozitie cat mai favorabila, pentru a beneficia in cat mai mare masura de avantajele oferite de reglementarile fiscale in vigoare. Evaziunea fiscala legala sau la adapostul legii este in fapt sustragerea unei parti din materia impozabila prin ocolirea legii, contribuabilul folosind in interesul sau combinatii neprevazute, inadvertente sau lacune ale acestora. Aceasta forma de evaziune nu poate fi imputata celor care o folosesc ca putand fi evitata prin modificari si completari aduse legilor care o genereaza. Deci, se poate spune ca principala cauza a acestei forme de evaziune consta in slabiciunea legislatiei fiscale si mai precis a lipsei de claritate si precizie a acestei legislatii. De asemenea, un indemn la ocolirea obligatiilor la plata il constituie complexitatea dispozitiilor fiscale, multitudinea impozitelor si reglementarilor cu caracter fiscal din lumea contemporana. In anumite situatii statul insusi creeaza un regim fiscal privilegiat persoanelor fizice si juridice. Astfel, in situatia de criza a finantelor publice, statul scuteste de impozite castigurile aferente sumelor imprumutate de el de pe piata, incurajand astfel persoanele fizice si juridice detinatoare de disponibilitati banesti sa-i incredinteze temporar aceste disponibilitati. Uneori, din considerente economice, sociale sau politice, statul scuteste de la plata impozitelor intreprinderile din anumite ramuri, la infiintarea acestora sau ulterior infiintarii. Se pot da ca exemplu concret inlesnirile prevazute de articolul 5 din Legea nr. 12/ 1991 referitoare la impozitele pe profit. Prin lege si conform cu domeniul de activitate acestea erau exonerate de la plata impozitelor pe o perioada de la 6 luni la 5 ani. Profitand de aceste reglementari, multi intreprinzatori au sanctionat scaparea legii in ceea ce priveste scutirea de impozit si la fiecare 6 luni isi infiintau o noua societate. S-a ajuns ca o singura persoana sa detina cate 5-6 sau 10 firme, ruland pe firmele neimpozabile comisioane si adaosuri foarte mari, iar pe cele care devenisera platitoare de impozit adaosuri foarte mici sau avand pierderi. In acest mod, fara a incalca legea, statul a fost pagubit de sume importante prin neplata impozitelor de catre acesti evazionisti ai tranzitiei. Exemplul dat mai sus poate fi consiedrat un model clasic de evaziune fiscala legala, datorat lacunelor legii, dar si aparitiei de noi forme de intreprinderi odata cu revenirea la economia de piata. Merita sa fie evidentiat faptul ca legiuitorul, luand act de realitatile din economie, in speta de amploarea fenomenului de evaziune fiscala legala, a corectat scaparile Legii 12/ 1991 art. 5 prin Ordonanta 70/ 29 august 1994 privind impozitul pe profit, care suprima scutirile de la plata impozitelor pe profit pentru societatile infiintate dupa 01.01.1995. Evaziunea fiscala legala poate imbraca multiple forme, in directa legatura cu portitele de scapare ale legilor si bineinteles cu inepuizabila inventivitate a contribuabilului. In practica economica de piata, modalitatile de evaziune fiscala legala cele mai des intalnite sunt: practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul acorda reducere de impozit pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea; avantaje in natura (masini de serviciu, block-optiuni, adica dreptul de subscriere a unor actiuni ale intreprinderii atribuite cadrelor de conducere in completarea salariului, indemnizatii mai mult decat generoase constituind cheltuieli profesionale, imprumuturi, drept de resedinte de vacanta, participarea la cheltuieli de scolarizare a copiilor etc.) atribuite de catre patroni salariatilor lor cei mai bine platiti pentru a scapa de ratele ridicate de impozitare a venitului;
reduceri de impozite pe venit pentru profitul unor cheltuieli privind amortizarea si fondul de rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel care s-ar putea justifica din punct de vedere economic; domicilii in strainatate, in paradisuri fiscale (centre financiare care ofera conditii de impozitare mai favorabile decat se bucura in tarile lor) pentru rezidentii care investesc aici pentru persoanele fizice si societati comerciale etc. O alta sursa importanta de evaziune fiscala legala la indemana persoanelor fizice o constituie neimpozitarea veniturilor globale ale acestora (venituri din dobanzi, castiguri realizate din capital, venituri ocazionale etc.). In fapt, la acea data, neimpozitandu-se decat veniturile obtinute din activitatea de salariat, veniturile din dividende si cu intermitente veniturile imobiliare. Aceasta stare de lucruri, cu neaplicare inca, a impozitului pe venitul global se rasfrange asupra ratelor destul de progresive ale impozitului pe salarii, impozit care aducea 30,5% din veniturile fiscale ale bugetului de stat (in 1994) si care apasa foarte mult asupra veniturilor nete ale salariatilor. Multicontribuabilii, beneficiind de aceasta situatie, cumpara masini in contul propriilor firme inregistrandu-se in actele contabile in scopul sustragerii de la plata impozitelor; de cele mai multe ori insa acestea nu sunt folosite pentru imbunatatirea activitatii firmei; folosirea in anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu. Aceasta actiune duce la micsorarea profitului impozabil; scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate, indiferent daca acesteaau fost efectuate sau nu, mult mai mari decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale asupra profitului brut realizat; interpretarea favorabila a dispozitiilor Legii 12/ 1991 care prevede importante facilitati pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, sportive, stiintifice; constituirea de fonduri de rezerva sau de amortizare in proportie mai mare decat cele economic justificabile, ducand astfel la micsorarea venitului impozabil si implicit a impozitului datorat; beneficierea de facilitati legale privind deducerea din baza impozabila a cheltuielilor cu munca vie, si anume: cheltuieli cu pregatirea profesionala si practica in productie, sumele platite pentru contractele de cercetare care au ca obiectiv realizarea de programe prioritare de interes national. reglementarile fiscale din unele state permit intreprinzatorului, persoana fizica, sa-si declare sotia si copiii drept asociati, beneficiul repartizandu-se pe asociati. In aceasta situatie, sotia si copiii intreprinzatorului desi nu au nici o contributie la capitalul sau activitatea firmei, prin simpla asociere formata conduc la micsorarea impozitului datorat statului. alta posibilitate de ocolire a legii este infiintarea de societati mixte cu participare de capital strain de ordinea a sute de dolari. Este speculata astfel prevederea legala care scuteste formele mixte de plata impozitului pe profit timp de 2 ani. Uneori, partenerul strain era fictiv sau figura numai formal in societate. Aceasta carenta a legii a fost corectata prin stabilirea plafonului minim de participare a investitorilor straini la 10.000 $ conform Legii 57/ 1993. Dupa cum am mai aratat, inventivitatea evazionistilor este inepuizabila. Astfel, interpretand o prevedere legala cu caracter social privitoare la integrarea si protejarea sociala a invalizilor si handicapatilor acestia au dezvoltat o alta cale de evaziune. In scopul integrarii acestora in viata sociala, statul acorda scutiri la plata impozitelor pe salarii si scutiri de impozite pe profit pentru activitatile sociale instituite de acestia, cu conditia ca 51% din personal sa fie format din acestia. Activitatea de evaziune nu a ratat nici un domeniu, unii evazionisti speculeaza aceste prevederi fie prin transferarea afacerilor de pe propria firma catre firme ce beneficiaza de astfel de scutiri, fie prin angajarea fictiva de personal cu handicap, alternativa prin care se realizeaza importante sustrageri de venit impozabil sub forma de salarii. Spunem ca evaziunea fiscala licita este ingaduita de lege. Ca posibilitate de stavilire a practicii evazioniste legale romane, ramane o solutie revizuirea legislatiei in vigoare pe baza propunerilor organelor de control care intalnesc efectiv in practica de zi cu zi acest fenomen.
|