Viata social-economica in perioadele veche si medievala

Viata social-economica in perioadele veche si medievala

1. Caracteristici ale vietii economice in perioada veche.

Contactul geto-dacilor cu civilizatia antichitatii

2. Evolutia vietii economice in Tarile Romane in perioada medievala si raporturile economice, comerciale cu alte popoare.

1.

- spatiul romanesc de la inceputuri a fost deosebit de favorabil atat pentru locuire cat si pentru aparare

- 36% - zona montana si submontana

- 34% - zona deluroasa si colinara

- 30% - campie

- locuirea pana la 1400 m

- peste 100 de pasuri si trecatori

inca din mileniul I i.e.n. o serie de informatii din izvoare scrise amintesc

inca din mileniul I i.e.n. o serie de informatii din izvoare scrise amintesc de un anumit nivel al vietii economice a populatiei si de contactul cu civilizatii ale antichitatii (persii, fenicienii, arabii, grecii, romanii)

unele din aceste popoare antice au favorizat schimbul de produse dintre Asia, Africa si Europa

unele dintre aceste popoare au intemeiat colonii care au dainuit o anumita perioada pe teritoriul nostru sau in apropierea spatiului romanesc

autorii antici amintesc ca in spatiul dintre Carpati si Dunare, geto-dacii aveau locuinte stabile, se ocupau cu agricultura, apicultura, pescuitul si erau priceputi mestesugari (mai ales in argint)

exista o civilizatie clasica geto-dacica, incluzand un anumit nivel al vietii economice si o temeinica organizare politico-sociala

cea mai puternica influenta asupra populatiei autohtone geto-dacice o vor exercita grecii si romanii

romanii vor aduce in Dacia elemente superioare civilizatiei autohtone (unelte, constructii, organizare politico-administrativa: intemeiaza orase (municipii si colonii), aduc colonisti, inroleaza in legiunile romane populatia geto-daca; limba oficiala: latina)

romanii au construit sosele, au realizat puncte de vama si de troc, iar Dunarea a reprezentat o principala artera a vietii comerciale

acum se intensifica comertul populatiei autohtone cu coloniile grecesti de la Marea Neagra si cu Imperiul Roman

se percepeau si impozite: directe, individuale (pe persoane si pe suprafete agricole) si indirecte (mosteniri, circulatia marfurilor, taxele vamale)

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

pentru suprafetele agricole date in folosinta populatiei autohtone de catre romani se percepeau dari in produse sau corvezi in munca

existau si o categorie a privilegiatilor (scutiti de impozite)

perioada veche include o evolutie de la proprietatea de grup la o proprietate colectiva, iar spre sfarsitul acestei perioade, principala forma devine obstea sateasca

obstea avea functii: administrative, militare, fiscale si judecatoresti

treptat, proprietatea obsteasca va fi insusita de capetenii politico-militare sau religioase

in concluzie, perioada veche este o etapa in care nivelul vietii economice corespund unui grad scazut al uneltelor de munca, predomina agricultura, schimburile sunt de mic volum si de multe ori spontane ( marfa contra marfa, moneda contra marfa) (moneda straina: dinarul roman din argint sau moneda autohtona)

va usura schimburile comerciale atat intre comunitatile locale autohtone cat si schimburile in afara granitelor romanesti

spatiul carpato-danubiano-pontic a intrat in atentia si in raporturile cu civilizatiile antichitatii inca din mileniul I i.e.n.

un element al vietii economice il reprezinta populatia

2.

pentru perioada medievala constatam o crestere relativ lenta a populatiei in Tarile Romane

daca la jumatatea secolului 14 Tara Romaneasca avea aprox. 500 de mii de loc., Moldova - 400 de mii de loc. si Transilvania - 800 de mii de loc.

in sec. 18 Moldova avea putin peste 500 de mii, Tara Romaneasca - 800 de mii, Transilvania - 2 milioane de loc.

cresterea relativ mica se explica prin numeroasele confruntari militare in care s-au implicat Tarile Romane pe fondul presiunilor exercitate de ultimii migratori (turci, tatari, mongoli) si in conditiile in care Transilvania s-a aflat sub dominatie maghiara si apoi habsburgica, cand Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania vor suporta suzeranitatea otomana si de asemenea presiunea Imperiului Tarist

cele 3 puteri vecine (Habsburgic, Otoman, Tarist), interesate pentru spatiul romanesc au anexat si au stapanit vremelnic parti din acest teritoriu

Dobrogea de la inceputul sec. 15 va intra sub stapanire turceasca, ramanand pana la 1877

unele zone din teritoriul romanesc (Campia Munteana, zona deschisa a Moldovei, partea sudica spre Dunare) vor fi aproape depopulate

popularea intregii zone romanesti va reveni la normal incepand cu 1829 (Adrianopol)

constatam o migrare a populatiei dintr-o zona in alta, corespunzator situatiilor neprielnice care s-au creat

principalele ocupatii ale populatiei erau agricultura si cresterea vitelor (apoi mestesugurile si comertul)

se generalizeaza plugul de lemn cu brazdar de fier 

se practica asolamentul bienal

se cultivau: mei, grau, orz, ovaz, vita de vie, pomi fructiferi

aceste culturi acopereau integral consumul intern si creau surplusuri care puteau fi schimbate ulterior

cresterea animalelor reprezenta o mare bogatie (erau crescute pe marile domenii feudale si in gospodariile taranilor liberi)

in Transilvania si in Tara Romaneasca numarul oilor depasea numarul cornutelor mici

in Moldova rasele de cai erau foarte mult cautate in Europa

se practica transhumanta pastorala

mestesugurile au parcurs in evolutia lor mai multe faze sau etape: casnice; treptat, incepe specializarea mestesugarilor in mici ateliere (max. 4 lucratori)

micul atelier lucra la comanda clientului, dar si pentru piata

desfacerea marfurilor era initial realizata de mestesugari

mai tarziu apare comerciantul

urmatoarea faza este manufactura (atelierul manufacturier)

atelierul manufacturier are un nr. mai mare de lucratori

in atelierul manufacturier erau folosite si alte surse de energie decat cea a omului ( de ex. forta apei si cea mecanica)

munca se desfasura pe mai multe operatiuni care la urma dadea produsul finit

in perioada moderna apare fabrica (industrializarea)

aria de raspandire a mestesugurilor a fost foarte larga cu un anumit specific (Transilvania - in canepa, lana, sticla, hartie; in Tara Romaneasca si Moldova, mestesugurile erau cele care prelucrau produsele agricole si animaliere)

s-a extins mineritul

in toate zonele tarii se exploatau minerale (mai ales in Transilvania - fier, carbune, aur argint; Moldova - sare)

din sec. 14 incepe exploatarea primitiva a petrolului (puturi de pacura)

pacura era pe post de combustibil in gospodarii si domenii si tratarea unor animale domestice

in perioada medievala erau cunoscute circa 400 de meserii