Structura veniturilor si cheltuielilor

Structura veniturilor si cheltuielilor

Potrivit Legii 82 / 1991 republicata, Legea contabilitatii, contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, dupa caz[1] iar contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, dupa caz[2].

1. Structura veniturilor

Veniturile intreprinderii reprezinta concretizarea activitatii agentilor economici, acestea fiind grupate in: venituri din exploatare; venituri financiare; venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare cuprind[3]:

venituri din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii care se incadreaza in categoria veniturilor generate de activitatea de baza, fiind legate in mod direct de profilul principal de activitate al agentilor economici. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare, reprezentand cea mai mare pondere in totalul acestora;

venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;

venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;

veniturile din productia stocata, reprezinta bunurile obtinute din productia proprie de natura semifabricatelor, a produselor finite, produselor reziduale, a animalelor si pasarilor etc.;

alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare  sunt generate de posibilitatile aparitiei la nivelul unitatilor patrimoniale a unor capitaluri disponibile ceea ce determina o serie de operatii de plasare a capitalului disponibil, operatii ce dau continut activitatii financiare. Asemenea operatii determina veniturile financiare, importanta pe care o detin aceste venituri in activitatea unitatilor patrimoniale necesitand gruparea acestora in conformitate cu O.M.F.P. 1752 / 2005 dupa cum urmeaza:

venituri din imobilizari financiare, reprezinta dividendele aferente titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu;

• venituri din investitii pe termen scurt;

veniturile din creante imobilizate, sunt reprezentate de valorile aflate temporar la dispozitia altor persoane fizice si juridice sub forma creantelor legate de participatii, a imprumuturilor acordate pe termen lung si alte creante, care aduc proprietarilor venituri sub forma de dobanzi;

venituri din investitii financiare cedate, reprezinta acele venituri realizate prin vanzarea la bursa a titlurilor de plasament la preturi mai mari decat valoarea lor de achizitie;

venituri din diferente de curs valutar, obtinute din operatiunile de import-export efectuate in valuta de agentii economici, care pot genera diferente favorabile de curs valutar considerate venituri financiare;

venituri din dobanzi sunt realizate de unitatile patrimoniale care detin disponibilitati banesti in conturi bancare sau acorda imprumuturi tertilor;

venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare, reprezinta sumele obtinute de la furnizori sau creditori pentru plata inainte de scadenta a unei datorii.

Veniturile extraordinare sunt considerate acele venituri care nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare si nici de cea financiara, intervenind accidental in cadrul firmelor, si sunt grupate in urmatoarele categorii: venituri extraordinare din operatii de gestiune, in aceasta categorie se incadreaza penalitatile si despagubirile incasate sau care urmeaza a se incasa de la persoane fizice sau juridice, drepturi de personal neridicate in termen, active circulante, inclusiv de trezorerie, primite cu titlu gratuit, bunuri materiale de natura stocurilor rezultate din dezmembrarea unor active imobilizate, plusuri constatate cu ocazia inventarierii patrimoniului; venituri din operatii de capital, sunt acele venituri provenite din cedarea activelor imobilizate, precum si subventiile pentru investitii virate la venituri pe masura amortizarii imobilizarilor corporale realizate pe seama acestor alocatii bugetare; veniturile extraordinare din provizioane, evidentiaza veniturile provenite din anularea sau diminuarea provizioanelor ce privesc: deprecierea exceptionala a imobilizarilor, a provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri si cheltuieli, a creantelor.

2. Structura cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta concretizarea consumului de active fixe, materii prime si materiale, contravaloarea lucrarilor si serviciilor de la terti, forta de munca, impozite, taxe si varsaminte, cheltuieli financiare si exceptionale.

Avand in vedere natura activitatilor care genereaza cheltuielile, acestea sunt grupate astfel: cheltuieli pentru activitatea de exploatare; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile pentru exploatare includ acele cheltuieli care urmaresc realizarea activitatii prevazute prin actele de infiintare ale firmei, ele cuprind urmatoarele elemente:

• cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
• cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
• cheltuielile cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala. Pentru munca prestata personalul unitatilor patrimoniale este indreptatit sa primeasca din partea acestora remuneratii care reprezinta o cheltuiala pentru firma, pe langa salarii, unitatea economica datoreaza organismelor de asigurare sociale sume cum sunt: contributii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la fondul de sanatate, etc.;
• alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.).

Realizarea obiectului de activitate a agentilor economici presupune pe langa cheltuieli de exploatare si cheltuieli legate de activitatea financiara (diferente de curs, dobanzi, sconturi, participatii, titluri de plasament cedate, etc.), cheltuielile care cuprind:

• pierderi din creante legate de participatii si privind titlurile de plasament cedate. In practica unitatilor patrimoniale se intalnesc situatii cand, ca urmare a participatiilor de capital se inregistreaza de catre coparticipanti pierderi, in afara pierderilor legate de participatii, firmele mai pot inregistra cheltuieli si ca urmare a titlurilor de plasament cedate;
• cheltuieli privind investitiile financiare cedate;
• cheltuieli din diferente de curs valutar, in activitatea comerciala pot interveni si pierderi din relatiile cu partenerii externi, acestea apar atunci cand diferentele dintre cursul la care au fost inregistrate tranzactiile si cursul la care se face decontarea sunt nefavorabile;
• cheltuieli privind dobanzile, sconturile acordate si alte cheltuieli financiare, unitatile patrimoniale beneficiare ale imprumuturilor si datoriilor asimilate se afla in situatia de platitori de dobanzi, care reprezinta pentru aceasta o cheltuiala financiara. Cheltuielile privind dobanzile sunt de mai multe feluri: dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, dobanzi aferente creditelor acordate de banci in conturi curente, dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt, etc;
• pierderi din creante de natura financiara;
• alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile extraordinare sunt acele cheltuieli care prin continutul si natura lor economica au un caracter neobisnuit, extraordinar, in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare, in aceasta categorie se incadreaza: cheltuieli privind operatiile de gestiune, care sunt formate din despagubiri, amenzi si penalitati datorate sau platite, pierderi din calamitati, donatii si subventii acordate, debite prescrise, debitori insolvabili, debitori scosi din evidenta si alte cheltuieli privind operatiunile de gestiune; cheltuieli extraordinare privind operatiile de capital, sunt acele cheltuieli care se refera la valoarea neamortizata a activelor imobilizate scoase din evidenta prin casare sau demolare, pierderi determinate de rascumpararea propriilor actiuni, valorile neamortizate ale activelor imobilizate cedate, alte cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor[4].