Sfidarile adevarului stiintific in economie

Sfidarile adevarului stiintific in economie

Vizavi de sistematizarile de mai sus, descriem aici si ceea ce impiedica structurarea unui adevar stiintific unic si riguros, in studiul economiei:

(1)   Demersul prin teorii - deja descris mai sus - este, paradoxal, tocmai ceea ce exprima esenta stiintifica specifica studiului. Acest demers este insa unul pe termene prelungite. Pe termene prelungite, teoriile se ajusteaza si se apropie de fenomenele existente in economie, in vreme ce, pe termene scurte, se poate oricand constata perimarea unei teorii.

(2)   Prioritatea activitatii si, uneori, a factorului politic, in si fata de economie, mai ales fata de studiul econmiei. Mai intai, fenomenul economic propriu-zis are nu o data prioritate, astfel incat teoriei ii revine sarcina explicarii acestuia. Se poate, insa, ca ca aceeasi teorie sa prevada (previzioneze) aspecte concrete din economie. Numai ca astfel se intampla ca studiul sa fiue partial - uneori insa esential - intreprins pentru sine-insusi.

In ce priveste factorul politic, desi mecanismul este esentialmente acelasi cu implicare activitatii propriu-zise, pozitia studiului se face inca si mai jenanta. Exemplul cel mai plastic poate consta in cristalizarea sistemelor economice, respectiv a diferentierii de sistem. Studiul economiei va urma trasaturile sistemului dat, atat in partea pozitiva, cat si in cea normativa.

(3)   In complementar, cvasi-imposibilitatea experimentului, in economie. Experimentul ar insemna nu altceva decat presupusa prioritate a studiului economiei, in fata politicii si /sau activitatii economice - ca in cazul experimentelor din disciplinele tehnice sau din stiintele exacte. Experimente ale teoriilor economice - atat cat au existat si au fost tentante - si-au dovedit imposibilitatea, cu atat mai mult cu cat s-au exercitat mai profund. Teoriile insesi au fost astfel inevitabil compromise.

(4)   "Criza metodei pure" - sau identitatii studiului economiei, in favoarea afirmarii scientismului, prin adoptarea structurilor metodologice ale stiintelor exacte - constituie un alt aspect pomenit si subliniat deja mai sus. La care se reitereaza complexitatea si complicarea contextului de aplicare a modelelor in fata realitatii economice.

Realitatea economica este una de dimensiuni multiple. Daca, de o parte, observatia pur economica se ingusteaza in fata avansului demersului matematic, fizico-mecanic etc., modelul economic (oricare ar fi acesta) contine dilema tragica intre auto-extensia, potential distrugatoare de expresie si claritate, si restrangerea (simplificarea) sa, potential risc de perimare in fata realitatii.

De cealalta parte, schimbarea unei singure dimensiuni a obiectului in studiu este de natura sa puna esential in discutie rezultatele modelului, in totalitatea lor.

(5)   Intruziunea judecatilor de valoare si opiniilor - asa cum, cin nou, a fost deja exprimat mai sus - genereaza pluralitate a punctelor de vedere, una insa nociva, pana la un punct, unicitatii adevarului stiintific.

Se cer intelese, odata cu structurarea acestui aspect de fond, si alte aspecte care diminueaza totusi negativitatea pluralitatii punctelor de vedere fata de unicitatea adevarului stiintific. In primul rand, adevarul stiintific sufera, odata ce studul face referire la pozitionari politice si ideologice, odata ce structura economiei si a studiului ei sunt date de fizionomia unui sistem dat, sau odata ce, spre un alt exemplu, anii cincizeci-saizeci deschid un alt capitol controversat, cum ar fi echitatea, in economie - versus categoria de eficienta. Aceste lucruri au insa loc pe un fundament nu numai perfect obiectiv, dar si exprimand, in folosul direct al studiului economiei de astadata, un real curaj stiintific.

In al doilea rand, a nu omite pozitionarea in context conceptual a opiniei. Nici o opinie nu poate contrazice principial un presupus adevar de fond, surprins de judecati cu dovedit instrumentar stiintific. Ea poate, cel mult, interpreta lucrurile, dupa limitele unui "spatiu de joc" in acest sens. Contradictia opiniilor poate ascunde, de facto, principii de fond unanim intelese si indiscutabile, asa cum tot stiintific se poate dovedi.