Evolutii si tendinte economice mondiale contemporane

Evolutii si tendinte economice mondiale contemporane

China este tara cu cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimii ani, statul comunist devenind in 2010 a doua putere economica a lumii din punctul de vedere al valorii Produsului Intern Brut. Cum a evoluat insa economia chineza intre 1970 si 2010, si cum a ajuns aceasta tara sa detina o rezerva valutara mai mare decat PIB-ul Frantei sau Marii Britanii?

Produsul Intern Brut al Chinei creste continuu de 34 de ani

Daca luam in considerare un orizont de timp mai indelungat observam ca economia chineza creste continuu din 1977, dupa ce in 1976 a inregistrat o scadere de 1,6%, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. In ultimii 40 de ani, ritmul mediu anual de crestere a fost de 9,1%.

In cifre absolute, economia Chinei a evoluat in felul urmator: $91 miliarde in 1970 (locul 8 la nivel mondial), $306 mliarde in 1980 (8), $404 mld. in 1990 (11), $1,2 mii miliarde in 2000 (6), si $5,7 mii miliarde in 2010 (2).

In ce priveste indicatorul PIB per capita, in 2010 acesta a avut o valoare de aproximativ $4.250, cu mult mai mic decat al Romaniei spre exemplu ($7.500). In 1970, valorile erau de $114 in cazul Chinei, si aproape $600 in cazul nostru.

In ultimii 40 de ani, valoarea PIB per capita a crescut de 37 de ori in China si de 12,5 ori in Romania, iar in urmatorii 10 ani este posibil sa fim depasiti. De remarcat ca, in 1988, cand Romania a atins nivelul maxim de dezvoltare pe vremea comunistilor, diferenta dintre noi si China era mai mare decat in 1970.

Cum a evoluat structura economiei chineze intre 1970 si 2009

Structura economiei chineze s-a schimbat dramatic intre 1970 si 2009. Astfel, daca in urma cu 40 de ani, agricultura avea o pondere de 35,3% in PIB, industria 36,5%, iar serviciile 12,5%, in prezent agricultura nu mai genereaza decat 11% din PIB, iar industria si serviciile genereaza 42,1%, respectiv 25,4%. Dintre tarile care conteaza la nivel mondial, China are cea mai mare ponderea a industriei in PIB, procent dublu fata de SUA sau Germania.

Pe de alta parte insa, aceasta crestere spectaculoasa a productiei industriale s-a datorat si transferului liniilor de productie din tarile dezvoltate, fara ca acest lucru sa insemne ca tarile dezvoltate nu retin cea mai mare parte a afacerii. Exemplul Apple este elocvent: iPhone se asambleaza in China, insa chinezii nu retin decat 1% din valoare, restul intorcandu-se in SUA, Germania Japonia etc.

De asemenea, constructiile genereaza doar 5.9% din PIB, astfel ca o eventuala spargere a bulei de pe piata imobiliara chineza despre care se vorbeste din ce in ce mai insistent, nu ar produce daune foarte mari economiei in ansamblu.

Structura PIB mai poate fi abordata si din alt unghi - in 1970, consumul populatiei genera 64,9% din PIB, iar formarea bruta de capital (investitiile in economie) 29%. In 2009, ponderea consumului populatiei a scazut la 36,8%, iar investitiile au crescut la 45,6%, procent absolut urias in comparatie cu orice alta tara. In Romania, formarea bruta de capital are o pondere de 25%, in SUA de 14%, in Germania de 16,6%, iar in Japonia de 20.6%.

Aceste procente arata ca, desi producatorii auto spre exemplu anunta an de an vanzari record in China, economia nu depinde in primul rand de consumul populatiei, ci de investitii.

Investitiile straine

In 2009, investitiile straine nete au totalizat aproape $91,8 miliarde, cifra usor mai mica decat in 2007 si 2008, insa semnificativa daca luam in considerare ca in alte tari emergente investitiile au scazut cu mult mai mult de cand a inceput criza.

Pe graficul alaturat se poate observa ca, din 1993, investitiile au inceput cu adevarat sa creasca, numai intre 2007 si 2009 China atragand 300 miliarde de dolari.

Rezervele valutare si datoria externa

China are cele mai mari rezerve valutare din lume - 2,85 mii de miliarde de dolari sau echivalentul a 50% din PIB. In 2000, nivelul rezervelor era de $172 miliarde, iar in 2005 de 831 miliarde. De unde vin banii? Anual, China inregistreaza un excedent comercial in jurul a $200 miliarde, iar volumul investitiilor straine si fluxurile de capital au generat un nivel urias al rezervelor, acestea crescand cu $450 miliarde doar in ultimul an.

Pentru comparatie, pe locul doi din punctul de vedere al rezervelor valutare se situeaza Japonia cu $1,1 mii miliarde sau echivalentul a 22% din PIB. Romania are $48 miliarde sau echivalentul a 30% din PIB.

In ceea ce priveste datoria externa a Chinei, aceasta era de $546,5 miliarde la sfarsitul lunii septembrie 2010, cu aproximativ $200 miliarde mai mare decat cea inregistrata in 2008.

In ultimele trei decenii cea mai dinamica economie din intreaga lume a fost si continua sa detina recordul mondial Republica Populara Chineza. In ultimele decenii nici o alta tara nu a mai avut o perioada atat de lunga si un ritm de dezvoltare mediu anual atat de inalta de cca. 10 la suta, precum a avut China.

Ceea ce caracterizeaza aceasta perioada de dezvolatre, pe care analisti politici si economici, personalitati marcante ale lumii contemporane o definesc surpriza secolului XX a fost stabilitatea politico- economica, a crestere constanta, fara suisuri si coborasuri.

Cresterea sanatoasa si puternica a economiei chineze a creat o baza pentru stabilitatea preturilor si a cursului monedei nationale, Yuanul fata de dolarul SUA si alte valute convertibile, aspecte benefice pentru economie si pentru viata chinezilor.

Principiile reformei si alte politicii de deschidere spre lume au fost astfel gandite si formulate de conducatorii chinezi, incat au permis trecerea Chinei de la economia socialista excesiv centralizata si dirijata la economia socialista de piata cu specific chinez, in conditiile in care nivelul de viata al chinezilor s-a imbunatatit continuu, iar China a devenit una din marile puteri economice ale lumii. In decurs de aproape trei decenii de reforma, in China din cei 350 milioane de persoane cate erau in stare de saracie, peste 250 milioane au depasit acest statut umilitor si degradant. Presedintele Bancii Mondiale, in urma unei vizite facute in China in anul 2005, adresa tarilor in curs de dezvoltare recomandarea, ca daca doresc sa scape de saracie sa analizeze bine cum a actionat China in acest domeniu - Spunand aceste lucruri nu dorim sa aratam ca in China nu sunt probleme, ca totul este perfect. Astfel, astazi, PIB/locuitor al Chinei este de doua ori mai mic decat cel al Romaniei si de aproximativ 30 de ori mai mic decat cel al SUA.

In ultimile doua decenii, China a traversat o perioada de mari transformari economice, in ritmuri sustinute (intre cele mai mari din lume), in conditiile existentei unei populatii numeroase (preponderent rurale), a unei infrastructuri insuficiente si a unor mairi decalaje la nivel regional. Obiectivul maririi de patru ori a PNB intre 1980 si 2000 a fost atins cu cinci ani mai devreme, fapt care a condus la fixarea unui nou obiectiv, la fel de ambitios, de dublare, pana in anul 2010, a PNB din anul 2000. Aceasta dinamica impresionanta a fost posibila datorita aplicarii consecvente a reformei, in paralel cu incurajarea investitiilor straine, participarea tot mai activa a Chinei la circuitul economic mondial, fapt inlesnit si de situarea tarii in zona Pacificului, cea mai importanta in prezent. Ritmul inalt al dezvoltarii a impus valorificarea resurselor de subsol, imbunatatirea infrastructurii, modernizarea industriei si agriculturii, crearea unor poli regionali de crestere. Un astfel de pol s-a conturat in China de Sud, unde "zone economice speciale" (Shenzen, Zhuhai,Shantou), deschise investitorilor straini, au favorizat o dinamica remarcabila, provincial Guangdong fiind considerate al 5-lea "tigru" asiatic (alaturi de Hong Kong, Taiwan, Singapore si Republica Coreea). In prezent, se configureaza noi poli de crestere in zona Shanghai.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

China este unul dintre principalii producatori mondiali de huila (locul 1), petrol (150 mil. t/an),  minereu de fier (locul 1), tungsten (locul 1), stibiu, minereuri neferoase, sare (locul 2). Productia de carbune (1,36 mld. t/an) si de petrol asigura necesarul intern si excedente semnificative pentru export (27,8 mil. t), mai ales spre Japonia si Coreea. Productia de energie electrica depaseste 1000 mld. kWh/an (locul 2 pe glob), iar industria siderurgica se dezvolta rapid ( 1000 mil. t otel, locul 1 pe glob). Un ritm sustinut inregistreaza petrochimia, industria electronic si constructia de autovehicule( in principal pe baza investitiilor straine), dar si industria textila, de confectii si jucarii (locul 1 pe glob), tot mai prezente la export (mai ales pe piata SUA, generand un important deficit comercial pentru SUA).

Industria asigura 47% din PIB, antreneaza 23% din forta de munca si traverseaza o perioada de restructurare vizand adaptarea marilor intreprinderi de stat la cerintele pietei interne si externe ( in 1996 jumatate din firmele de stat lucrau in pierdere).

Agricultura reuseste sa satisfaca solicitarile uriasei piete interne si sa contribuie la exporturi. Agricultura asigura 21% din PIB si antreneaza 54% din populatia activa a tarii. China este primul producator mondial de cereal (grau, orez), bumbac, batate, tutun, rapita, ceai si ocupa locuri fruntase la trestie de zahar, floarea-soarelui, cartofi, soia. Desi suprafata cultivate nu este foarte mare (10% din teritoriul tarii), pe unele terenuri se obtin insa 2-3 recolte anual. Cresterea animalelor cunoaste o dinamica remrcabila, asigurand, alaturi de pescuit (locul 1 pe glob), consumul intern, precum si materii prime industriale.

Balanta comerciala a devenit excedentara in ultimii ani, iar datoria externa a ajuns la 118,1 mld. $.

1. Strategia de dezvoltare a Chinei

'China are un drum inca lung de parcurs, daca doreste sa realizeze modernizarea, ca cei 1,3 miliarde de locuitori sa aiba un trai bogat. Este necesar ca din generatie in generatie sa fie depuse eforturi consecvente. Obiectivul de dezvoltare stabilit pentru primele doua decenii ale acestui secol consta in construirea unei societati cu un nivel relativ ridicat pe toate planurile, care necesita concentrarea tuturor fortelor. PIB-ul va inregistra o crestere de patru ori mai mare in anul 2020 in comparatie cu anul 2000, atingand 4000 de miliarde de dolari, iar PIB-ul pe cap de locuitor va fi de 3000de dolari . ..vom indrepta toate eforturile noastre, catre dezvoltarea economica, promovand cu fermitate reforma si deschiderea. Ne vom forma o noua conceptie despre dezvoltare, care cere ca omul sa fie prioritar in atentia noastra, infaptuind o dezvoltare durabila multidimensionala si armonioasa. 1Aceasta este esenta strategiei de evolutie a Chinei. China, un adevarat continent cu peste 1,3 miliarde locuitori si cu o suprafata de 9,6 milioane km2, avand o populatie de aproape 65 de ori mai mare si o suprafata de peste 40 de ori mai mare ca a Romaniei, ridica serioase probleme in stabilirea celor mai potrivite politici de dezvoltare viitoare. Prin politicile aplicate pana acum s-a putut asigura o dinamica economica de exceptie si s-a reusit sa se obtina rezultate remarcabile pe linia lichidarii saraciei. Putem afirma ca China s-a dezvoltat vestiginos pana acum, lucru dovedit si prin faptul ca a ajuns unul din cei mai mari consumatori de ciment, fier beton, petrol si energie din lume, dar si un mare exportator de imbracaminte, incaltaminte, computere si alte produse manufacturate .

Larga deschidere catre lume se poate reflecta cu ajutorul volumului de investitii straine directe, care au ajuns la peste 66 miliarde de dolari in 2005, adica peste 50$ pe locuitor. Investitiile directe masive pe care le primeste China, cel mai mare beneficiar de astfel de resurse din lume, suprematie pe care a detinut-o pana acum cativa ani Statele Unite ale Americii, sunt rezultatul increderii in economia chineza si in viitorul acesteia.

Prevederile celui de al 11-lea Program Economic National (2006-2010) asigura o dezvoltare stabila, cu o crestere medie anuala a produsului intern brut de 7,5 la suta si o dublare pe locuitor a acestuia in 2010 fata de anul 2000. Vor fi create peste 45 milioane locuri de munca se va mentine stabilitatea preturilor si echilibrul incasarile si platilor in relatiile economice internationale.

Asemenea previziunii se vor baza pe optimizarea structurii industriei, pe dezvoltarea cercetarii stiintifice si pe continuarea dezvoltarii rapide a reformei in agricultura si mediul rural. Restructurarea economica reprezinta elementul crucial al politicii de reforma si deschidere in urmatorii ani cat si in deceniile care vin. Rezultatele obtinute in 2006 si cele ce se contureaza in anul 2007 scot in evidenta realismul acestui program.

2. Realizari ale economiei chineze

In anul 2005 volumul total al importului si exportului Republicii Populare Chineze a obtinut recordul perioadei de reforma, adica 1422 miliarde dolari SUA din care 762 miliarde dolari export si 660 miliarde dolari import, fata de numai 20 miliarde export + import realizat in anul 1978, anul de pornire al reformei.

Trebuie mentionat ca in relatiile cu celelalte tari ale lumii de peste cinci decenii China pune la baza cele 5 principii ale existentei pasnice: ' respectarea reciproca a suveranitatii si integritatii teritoriale; neagresiunea reciproca si neamestecul in treburile interne; egalitatea in drepturi; avantajul reciproc; coexistenta pasnica.

Rata anuala a inflatiei in China in 2006 a fost sub 2%, inregistrand o usoara crestere la sfarsitul acestui an datorita unei majorari accelerate a preturilor de consum, in special la produsele agricole. Guvernatorul Bancii Centrale Yi Gang declara in 2006 ca estimeaza pentru 2007 a inflatiei sub 3 % (in SUA in 2006 inflatia a fost de 2,5%), iar PIB-ul va creste cu un procent de 8,5-10,5 la suta, desi analistii in domeniu estimeaza ca aceasta crestere se va diminua usor in 2007.

Intr-un raport dat publicitatii in 2006 de Centrul de Stat pentru informatii din China se prognoza ca moneda chineza (Yuan) s-ar putea aprecia cu 3-4 in 2007, dupa ce in 2006 aceasta a castigat 3,7 procente. Potrivit Biroului National de Statistica, PIB-ul Chinei a ajuns in 2006 la 20.940 miliarde yuani, adica aproximativ 2.688 miliarde de dolari, la o rata medie de schimb de 7,8 yuani pentru un dolar. Practic, este vorba de al patrulea an consecutiv in care China inregisteaza o crestere economica de doua cifre.

Cresterea economica de 10,7% in 2006 inregistrata de China este cel mai puternic ritm de crestere din ultimii 11 ani. Este stiut ca in 2005 China a devenit a patra economie din lume, cand a trecut in fata Marii Britanii. Daca tinem cont ca in 2006 PIB-ul Germaniei a fost de 3000 miliarde dolari, iar ritmul de crestere al PIB a fost de 2,5%, exista sase reale ca in 2007 China sa treaca in fata Germaniei si sa devina a treia putere economica a lumii.

Aceasta puternica dezvoltare economca a atras dupa sine o crestere importanta a consumului de energie devenind al doilea consumator de energie din lume.Desi este tara ce detine o cincime din populatia mondiala, astazi China consuma 10% din petrolul mondial. In acest sens, Calude Mandil, directorul Executiv al Agentiei Internationale pentru Energie a atras atentia autoritatilor chineze ca este necesar sa creasca eficienta politicii energetice deoarece ' Daca nu se va schimba nimic, consum de energie al Chinei va creste cu peste 50% intre anii 2005-2030, dominante fiind combustibilii fosili. Dependenta energetica va atinge nivelul de 80%'2.

Pe de o parte, AIE a laudat China pentru faptul ca si-a fixat o serie de obiective ambitioase in vederea consumului energetic. Guvernul chinez si-a fixat ca obiectiv in planul cincinal 2006-2010 reducerea cu 4% pe an a consumului de energie pe unitatea de PIB, dar a recunoscut ca pe 2006 respectarea acestui obiectiv a esuat. Acest esec nu este de mirare, daca tinem cont ca China dispune de o vasta retea de centrale electrice pe baza de carbune si care au un nivel de eficienta redus. Ca atare, in China se consuma 0,94 tone de echivalent petrol la 1000 dolari PIB, pe cand in tara cu cea mai mare eficienta energetica din lume, Japonia, se consuma 0,11 tone echivalent petrol la 1000 dolari PIB (de aproximativ 8,5 ori mai putin). Este firesc ca autoritatile chineze sa ia masuri serioase in continuare pentru a-si mari eficienta politicilor energetice.

Economiile europene, fiind mai dezvoltate, nu pot inregistra ritmuri ca ale economiei chineze. Astfel, in 2006 conform Bancii Frantei, cresterea economica a Frantei a fost de 2,2%, iar Guvernul german a anuntat o crestere economica de 2,4%, lucru ce echivaleaza cu o crestere a PIB de 2,6%. Pe ansamblul tarilor Uniunii Europene, cresterea economica in 2006 a fost aproximativ 2,5%, care conform oficialilor Comisiei Europene, a fost cea mai buna rata de crestere din anul 2000 pana in prezent.

Cresterea economica in tarile UE si in special in Germania s-a bazat in principal pe cresterea exporturilor. Un factor principal ce va contribui la cresterea economica a Chinei il va reprezenta exporturile. De exemplu, pentru 2007, numai exporturile de produse textile ale Chinei vor creste cu 15% iar vanzarile externe vor atinge valoarea de 161 miliarde dolari (121 miliarde euro). Potrivit afirmatiilor directorului adjunct al Camerei de Comert Exterior de Textile din China, domnul Cao Xinyu, industria nationala va beneficia de pe urma unor imbunatatiri tehnologice si a unor acorduri semnate in 2005 cu Uniunea Europeana si cu Statele Uniteale Americii pentru rezolvarea conflictelor comerciale din sector, ceea ce va duce la cresteri progresive ale vanzarilor pe aceste piete.

Pentru China acest, sector traditional al productiei este o sursa principala de crestere economica. Valoarea productiei totale de textile a Chinei a fost in 2006 de 312,5 miliarde dolari (235 miliarde euro) din care circa 45%, adica 140 miliarde dolari (105 miliarde euro) s-au indreptat spre export. Textilele chinezesti, cu calitatea si pretul lor, au devenit o amenintare asupra textilelor nord-americane si europene. Limitele impuse pentru exporturile de textile chinezesti pe aceste piete au adus Chinei pierderi aproximativ 30 miliarde dolari.

Cu toate acestea, in 2006 China a inregistrat un excedent comercial record de 177,5 miliarde dolari, excedent ce a depasit cu 74% pe cel din 2005.

Productia industriala a crescut in 2006 cu 16,6%, iar inflatia a crescut cu 1,5% in 2006 fata de 1,8% in 2005. Daca in 2005 vanzarile en detail au crescut cu 12,9% in 2006 acestea au crescut cu 13,7%.

Daca guvernul chinez isi propusese o crestere a investitiilor de capital de 18%, in 2005 acestea au crescut cu 25,7% iar in 2006 cu 24%.

Dirtectorul Biroului National de Statistica din China, domnul Xie Fuzhan a aratat ca ' chiar daca ritmul de crestere economica este unul foarte puternic, este totusi unul relativ stabil, iar calitatea cresterii s-a imbunatatit'. Totodata el recunoaste ca in economia Chinei persista unele dezechilibre de lunga durata care ingrijoreaza autoritatile de la Bejing, cum ar fi abundenta lichiditatilor in sistemul bancar si dezechilibrul de plati sau relatia irationala intre investitii si consum. Mai recunoaste de asemenea ca absenta unui sistem social solid impinge familiile chineze sa faca economii mai mari si, ca atare, sunt necesare o serie de masuri de impulsionare a consumului gospodariilor. Astfel daca in 2005 aceste economii au fost de 14.104 miliarde yuani, in 2006 au crescut la 16.158 miliarde yuani (aproximativ 2072 miliarde dolari).

Cresterea economica a celor 41 de tari europene in 2006 a fost de 3,2%, iar in 2007 va incetinii la 2,7%. Intr-un raport al Agentiei de Evaluare Standard & Poor,s s-a declarat ca cele mai vulnerabile tari sunt cele ale caror deficite mari de cont curent sunt alimentate de explozia creditelor interne si a consumului, in special in cazul in care o mare parte a creditelor din comertul cu amanuntul este acordata in valuta straina, asa cum este cazul Romaniei si Ungariei. Un lucru neobisnuit il constituie faptul ca pentru 2007 nu exista prognoze negative pentru nici o tara europeana.

Chiar daca ritmul de crestere economica al Chinei va inregistra o usoara incetinire, specialistii in prognoze economice apreciaza ca acesta va fi intre opt si zece procente. La inceputul anului 2006 guvernul chinez si-a propus sa limiteze ritmul de crestere a PIB la 8%, lucru ce nu s-a putut realiza inregistrandu-se o crestere mult mai mare. Pentru atingerea acestui obiectiv, executivul a luat o serie de masuri administrative si fiscale, paralel cu doua majorari ale dobanzii de referinta si trei majorari ale nivelului rezervelor obligatorii pentru banci, intarind astfel controlul macroeconomic, in special pentru a limita expansiunea creditului ce alimenteaza investitiile. Aceasta politica a dat rezultate, confirmate de faptul ca spre sfarsitul anului 2006 a avut loc o incetinire a indicatorilor macroeconomici, PIB-ul in trimestrul patru crescand cu 10,4%, comparativ cu 11,5% in trimestriul al doilea.

Ritmul aproape constant de crestere economica al Chinei de peste 10% pe an a dat posibilitatea ca magnatii din Hong Kong si Taiwan sa profite din plin, ca urmare a investitiilor pe care le-au facut in sectorul imobiliar si in bursele chineze. Astfel, daca in 2006 indicele bursier din Hong Kong a crescut cu 43% iat cel din Taiwan cu 20%, principalul indice bursier chinez (Shanghai Composite Index) si-a dublat valoarea. Ca urmare au aparut si mari magnati pe piata chineza, cum ar fi cei mentionati de revista Forbes: Li Ka Shing din Hong Kong, care si-a crescut averea de la 18,8 miliarde dolari in 2005 la 22 miliarde dolari in 2006, Lee Shau Kee, tot din Hong Kong, cu o avere de 16,5 miliarde dolari, fratii Raymond, Thomas su Walter Kwork, care conduc firma Sun Hung Kai Properties de dezvoltari imobiliare din Hong Kong si au impreuna o avere de 14 miliarde de dolari etc.

Oameni de afaceri foarte bogati au aparut in China Continentala, cum ar fi Wong Kwong - Yu, cu o avere de 2,3 miliarde dolari si care este presedintele firmei de produse electronice GOME Electrical Applications Holding sau Zhang Yin, cea mai bogata femeie din China, care conduce compania Nine Dragons Paper Co., avand o avere estimata la 1,5 miliarde dolari si ocupand locul cinci in topul celor mai bogati oameni de afceri chinezi

Am mentionat aceste aspecte pentru a arata ca in China, in conditiile economiei de piata cu caracteristici chineze, imbogatirea unor persoane pe baza initiativei, inovatiei a eforturilor si a muncii cinstite nu ingrijoreaza autoritatile. Cand imbogatirea se face prin acte de coruptie, prin furt si alte cai necinstite autoritatile sunt necrutatoare mergand pana la pedeapsa capitala.

In procesul de dezvoltare economica a Chinei consecintele benefice sunt pentru toti chinezii. Astfel veniturile rezidentilor din mediul urban au crescut de la 6860 yuani in 2001 la 10493 yuani pe persoana in 2005, adica cu 9,6 la suta anual, iar in mediul rural de la 2366 la 3255 yuani, cu o crestere medie anuala de 5,3 la suta.

Cresterea importanta a veniturilor se reflecta in volumul tot mai mare al economiilor banesti ale populatiei in depozite la banci, in conditii de viata mai bune de sanatate, invatamant, cultura, turism etc, in reducerea numarului de saraci, asa cum a aratat mai sus in diminuarea treptata a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, dintre urban si rural.