Profiturile si pierderile antreprenoriale

Profitul, in sens larg, este castigul rezultat din actiune; el este sporul de satisfactie (reducere a neplacerii) obtinut; este diferenta dintre valoarea mai mare atribuita rezultatului atins si valoarea mai redusa atribuita sacrificiilor pentru atingerea sa; el este, cu alte cuvinte, diferenta dintre venituri si costuri. Realizarea de profituri este, invariabil, obiectivul urmarit prin orice actiune. Daca o actiune esueaza in atingerea obiectivului urmarit, atunci veniturile nu depasesc costurile, sau sunt mai mici decat acestea. In al doilea caz rezultatul este o pierdere, o descrestere a satisfactiei.

In sensul acesta originar profitul si pierderea sunt fenomene psihice, si, ca atare, nu se preteaza la a fi masurate sau exprimate intr-un mod care sa poata furniza altora informatii precise despre intensitatea lor. Un om ii poate spune altuia ca a il satisface mai mult decat b; dar el nu-i poate comunica altui om cu cat anume depaseste satisfactia obtinuta de pe urma lui a pe cea obtinuta de pe urma lui b, decat in termeni vagi si indistincti.

In economia de piata toate lucrurile care sunt vandute si cumparate pe bani poseda preturi marcate in termeni monetari. In calculele monetare profitul apare ca un surplus de bani obtinut in plus fata de banii cheltuiti, iar o pierdere ca un surplus de bani cheltuiti fata de banii obtinuti. Profiturile si pierderile pot fi exprimate sub forma unor anumite sume de bani. Volumul profiturilor sau pierderilor unui individ poate fi exprimat in termeni monetari. Insa aceasta expresie monetara nu se refera la profiturile sau pierderile psihice ale individului. Ea se refera la un fenomen social, la contributia acelui individ la efortul social, asa cum este ea evaluata de ceilalti membrii ai societatii. Ea nu ne spune nimic despre sporul sau reducerea satisfactiei sau fericirii sale. Ea nu face decat sa reflecte evaluarea contributiilor sale la cooperarea sociala facuta de semenii sai. Aceasta evaluare este determinata in ultima instanta de eforturile fiecarui membru al societatii de a atinge cel mai inalt profit psihic cu putinta. Este rezultanta efectului compus al judecatilor [p.290] de valoare subiective si personale ale tuturor acestor oameni, asa cum se manifesta ele in conduita lor pe piata. Insa ea nu trebuie confundata cu aceste judecati de valoare ca atare.

Nu ne putem nici macar imagina o stare de lucruri in care oamenii sa actioneze fara intentia de a atinge profituri psihice si in care actiunile lor sa nu aiba drept consecinta nici profituri psihice nici pierderi psihice. [19] In cadrul constructiei imaginare a economiei in regim de rotatie uniforma nu exista nici profituri nici pierderi monetare. Dar fiecare individ obtine un profit psihic de pe urma actiunilor sale, caci altfel n-ar actiona deloc. Fermierul isi hraneste si isi mulge vacile si isi vinde laptele deoarece atribuie o valoare mai mare lucrurilor pe care le poate cumpara cu banii astfel castigati decat costurilor suportate. Absenta profiturilor si a pierderilor monetare intr-un astfel de sistem aflat in rotatie uniforma se datoreaza faptului ca, lasand deoparte diferentele produse de evaluarea mai ridicata a bunurilor prezente fata de bunurile viitoare, suma preturilor tuturor factorilor complementari necesari pentru productie este perfect egala cu pretul produsului.

In lumea schimbatoare a realitatii, diferentele dintre sumele preturilor factorilor complementari de productie si preturile produselor reapar fara incetare. Profiturile si pierderile monetare sunt generate de aceste diferente. Vom analiza mai tarziu schimbarile de felul acesta care ii afecteaza pe vanzatorii de forta de munca, pe cei de factori naturali originari de productie si pe capitalisti, in calitatea lor de furnizori de credite banesti. Acum ne intereseaza profiturile si pierderile antreprenoriale ale promotorilor. Aceasta este problema la care se refera oamenii atunci cand intrebuinteaza termenii de profit si pierdere in vorbirea curenta.

Ca orice om care actioneaza, antreprenorul este intotdeauna un speculator. El se confrunta cu conditiile incerte ale viitorului. Succesul sau esecul sau depind de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte. Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece soarta sa este pecetluita. Singura sursa a profiturilor antreprenoriale este capacitatea sa de a anticipa mai bine decat altii cererea consumatorilor. Daca toata lumea anticipeaza corect configuratia viitoare a pietei pe care se tranzactioneaza un anumit produs, atunci pretul produsului si preturile factorilor complementari de productie necesari s-ar alinia inca de astazi la aceasta configuratie viitoare. Pentru cei ce se lanseaza in acest domeniu de afaceri nu pot aparea nici profituri nici pierderi.

Functia specific antreprenoriala consta in determinarea [p.291] intrebuintarii factorilor de productie. Antreprenorul este persoana care determina utilizarea lor pentru atingerea anumitor scopuri. Facand aceasta, el nu este manat decat de interesul sau egoist de a realiza profituri si de a se inavuti. Insa el nu poate face abstractie de legea pietei. El nu poate reusi decat satisfacandu-si in cel mai inalt grad consumatorii. Profiturile sale depind de aprobarea conduitei sale de catre consumatori.

Profiturile si pierderile antreprenoriale nu trebuie confundate cu alti factori care afecteaza veniturile antreprenoriale.

Competenta tehnologica a antreprenorului nu afecteaza profiturile si pierderile sale specific antreprenoriale. In masura in care propriile sale activitati tehnologice contribuie la realizarea de venituri si la ridicarea incasarilor sale nete, avem de a face cu o compensatie a muncii depuse de el. Este vorba de salariul platit antreprenorului pentru munca prestata. Nici faptul ca anumite procese de productie nu se finalizeaza prin obtinerea produsului dorit din motive tehnologice nu influenteaza profiturile sau pierderile specific antreprenoriale. Asemenea esecuri sunt fie evitabile fie inevitabile. In primul caz ele se datoreaza unei ineficiente tehnologice in gestionarea productiei. In acest caz pierderile rezultate trebuie puse pe seama carentelor personale ale antreprenorului, i.e., fie pe seama lipsei sale de competenta tehnologica fie pe seama lipsei sale de competenta in alegerea unor colaboratori adecvati. In al doilea caz esecurile se datoreaza faptului ca stadiul prezent al cunoasterii tehnologice ne impiedica sa controlam pe deplin conditiile de care depinde succesul. Aceasta deficienta poate fi determinata fie de o cunoastere incompleta a conditiilor care ar asigura succesul, fie de necunoasterea metodelor care ar permite un control deplin asupra unora din conditiile cunoscute. Pretul factorilor de productie reflecta aceasta stare deficitara a cunoasterii si a capacitatilor noastre tehnologice. Pretul pamantului cultivabil, de pilda, reflecta pe deplin faptul ca exista recolte proaste, prin aceea ca este determinat de veniturile anticipate medii. Faptul ca explozia unor sticle reduce output-ul de sampanie nu afecteaza profiturile si pierderile antreprenoriale. El nu este decat unul dintre factorii care determina pretul de productie si pretul sampaniei. [20]

Accidentele care afecteaza procesul de productie, mijloacele de productie, sau produsele, cata vreme ele se afla inca in mainile antreprenorului, sunt luate in calcul in contabilizarea costurilor de productie. Experienta, care ii furnizeaza omului de afaceri toate celelalte cunostinte tehnologice, [p.292] ii furnizeaza si informatii referitoare la scaderea medie a cantitatii de output fizic pe care este probabil sa o determine asemenea accidente. Operand cu rezerve de securitate, el converteste efectele accidentelor in costuri de productie obisnuite. In ce priveste contingentele a caror incidenta anticipata este prea rara si prea neregulata pentru a fi luata in calcul in felul acesta de firme individuale de dimensiuni normale, problema este rezolvata prin actiunea concertata a unor grupuri suficient de mari de firme. Firmele individuale coopereaza conform principiului asigurarii impotriva pagubelor provocate de incendii, inundatii si alte calamitati similare. In acest caz, locul rezervei de securitate este luat de o prima de asigurare. In orice caz, riscurile determinate de accidente nu introduc incertitudine in gestiunea proceselor tehnologice. [21] Daca un antreprenor omite sa le ia in mod adecvat in calcul, el da dovada de insuficienta de ordin tehnic. Pierderile astfel suportate trebuie puse pe seama caracterului necorespunzator al tehnicilor aplicate si nu pe seama functiei sale antreprenoriale.

Eliminarea antreprenorilor care nu sunt in masura sa le asigure intreprinderilor lor un grad adecvat de eficienta tehnologica, sau a caror ignoranta tehnologica le viciaza calculul costurilor, se produce pe piata in acelasi fel in care se produce si eliminarea celor deficitari in privinta indeplinirii functiilor specific antreprenoriale. Se poate intampla ca un antreprenor sa aiba atata succes in activitatea sa specific antreprenoriala incat sa poata compensa pierderile cauzate de deficienta sa de ordin tehnologic. Se poate de asemenea intampla ca un antreprenor sa-si poata compensa pierderile determinate de carentele sale in indeplinirea functiei antreprenoriale prin avantajele derivate de pe urma superioritatii sale tehnologice sau din renta suplimentara care-i revine de pe urma productivitatii mai mari a factorilor de productie pe care-i intrebuinteaza. Insa nu trebuie sa confundam diversele functii care fuzioneaza in activitatea de gestionare a unei unitati economice. Antreprenorul mai eficient din punct de vedere economic primeste rate salariale sau cvasi-salariale mai mari decat omologul sau mai putin eficient, in acelasi mod in care muncitorul mai eficient castiga mai mult decat cel mai putin eficient. Echipamentul mai eficient si solul mai fertil produc randamente fizice mai mari pe unitatea de costuri cheltuita; ele obtin o renta suplimentara fata de echipamentul mai putin eficient si solul mai putin fertil. Ratele salariale superioare si renta mai mare sunt, ceteris paribus, corolarul unui output fizic mai mare. Dar profiturile si pierderile specific antreprenoriale nu sunt produse de cantitatea de output fizic. Ele depind de ajustarea output-ului la dorintele cele mai intense ale consumatorilor. Ceea ce le produce este masura in care [p.293] antreprenorul a reusit sau nu sa anticipeze configuratia viitoare - care este in mod necesar incerta -- a pietei.

Antreprenorul este de asemenea pandit de pericole politice. Politicile guvernamentale, revolutiile si razboaiele ii pot afecta in mod negativ sau anihila intreprinderea. Asemenea evenimente nu-l afecteaza doar pe el; ele afecteaza economia de piata ca atare si pe toti indivizii, desi nu pe toti in aceeasi masura. Pentru antreprenorul luat individual ele reprezinta date pe care el nu le poate modifica. Daca este eficient, el le va anticipa din timp. Dar antreprenorul nu are intotdeauna posibilitatea de a-si ajusta activitatile astfel incat sa evite pagubele. Daca pericolele anticipate privesc doar o parte din teritoriul accesibil pentru activitatile sale antreprenoriale, el poate evita desfasurarea activitatilor in regiunile amenintate si se poate orienta spre tari in care pericolul este mai putin iminent. Insa daca nu poate emigra, el trebuie sa ramana unde se afla. Daca toti antreprenorii ar fi convinsi ca victoria finala a bolsevismului este iminenta, ei inca nu si-ar abandona activitatile antreprenoriale. Perspectiva exproprierii iminente ii va determina pe capitalisti sa-si consume fondurile. Antreprenorii vor fi siliti sa-si ajusteze planurile la situatia pietei rezultata din acest consum al capitalului si la nationalizarea magazinelor si fabricilor, cu care sunt amenintati. Dar ei nu vor inceta sa-si desfasoare activitatea. Daca anumiti antreprenori ies din afaceri le vor lua locul altii - noi veniti sau antreprenori deja existenti, dornici sa-si extinda intreprinderile. In economia de piata vor exista intotdeauna antreprenori. Politicile ostile capitalismului ii pot lipsi pe consumatori de cea mai mare parte a beneficiilor pe care le-ar fi putut culege de pe urma activitatilor antreprenoriale neobstructionate. Insa ele nu pot elimina antreprenorii ca atare daca nu distrug in intregime economia de piata.

Sursa ultima din care provin profiturile si pierderile este incertitudinea legata de constelatia viitoare a cererii si a ofertei.

Daca toti antreprenorii ar anticipa corect configuratia viitoare a pietei, n-ar exista nici profituri nici pierderi. Preturile tuturor factorilor de productie ar fi inca de astazi pe deplin ajustate la preturile de maine ale produselor. Cumparand factori de productie, antreprenorul ar trebui sa cheltuiasca (cu reducerea corespunzatoare diferentei dintre preturile bunurilor prezente si cele ale bunurilor viitoare) o suma care nu este cu nimic mai mica decat cea pe care o vor achita ulterior cumparatorii, pentru achizitionarea produsului. Un antreprenor nu poate realiza profituri decat daca anticipeaza conditiile viitoare mai corect decat alti antreprenori. In acest caz, el cumpara factorii complementari de productie la preturi a caror suma, [p.294] inclusiv diferenta determinata de decalajul temporal, este mai mica decat pretul la care isi vinde produsul.

Daca dorim sa construim imaginea unor conditii economice schimbatoare din care lipsesc atat profiturile cat si pierderile, atunci trebuie sa recurgem la o presupozitie irealizabila: capacitatea tuturor indivizilor de a anticipa perfect toate evenimentele viitoare. Daca vanatorii si pescarii primitivi, pe seama carora se obisnuieste sa se puna cea dintai acumulare de factori produsi de productie, ar fi cunoscut dinainte toate vicisitudinile ulterioare cu care trebuia sa se confrunte omul, si daca atat ei cat si urmasii lor pana in ziua Judecatii de Apoi, echipati deopotriva cu aceeasi omniscienta, ar fi evaluat toti factorii de productie in conformitate cu aceste cunostinte, profiturile si pierderile antreprenoriale nu ar fi aparut niciodata. Profiturile si pierderile antreprenoriale provin din discrepanta dintre preturile anticipate si cele efectiv stabilite ulterior, pe piata. Este posibila confiscarea profiturilor si transferarea lor de la cei care le-au realizat catre alte persoane. Insa nici profiturile nici pierderile nu pot disparea vreodata dintr-o lume supusa schimbarii, care nu este populata exclusiv cu persoane omnisciente.