Renta

Renta

Renta reprezinta plata pentru folosirea temporara a unui factor de productie care apartine unei alte persoane

Renta poate fi privita sub doua forme:

- sub forma materiala - ca excedent de bunuri fata de alti producatori, produse de calitate superioara, inclusiv situatii de monopol;

- sub forma baneasca ca renta economica, adica venitul obtinut de catre detinatorul unui factor de productie, a carui oferta totala este inelastica si insensibila la cresterea pretului de vanzare.

David Ricardo, defineste renta ca fiind acea parte din produsul pamantului care se plateste proprietarului funciar pentru folosirea fortelor originare si indestructibile ale solului

Ricardo elaboreaza si teoria rentei diferentiale, renta reprezinta diferenta dintre valoarea sociala si cea individuala obtinuta pe terenurile mai fertile sau cu o pozitie mai avantajoasa fata de piata

Cea mai veche forma a rentei se intalneste in agricultura si se numeste renta funciara care reprezinta renta incasata de toti proprietarii funciari, indiferent de calitatea terenului pe care il detin si de pozitia acestuia fata de piata. Plata rentei se face sub forma de arenda care reprezinta suma de bani platita proprietarului funciar pentru transmiterea pe termen limitat a dreptului de folosinta a terenului unei alte persoane numita arendas.

Marimea rentei depinde de cererea de pamant pentru arendare, care, la randul ei, este conditionata de cererea de produse agricole si de pretul de vanzare al produselor.

Renta se poate exprima si masura in:

- marime absoluta - renta este egala cu diferenta dintre pretul de vanzare al produselor agricole si costul acestora plus profitul normal al arendasului;

- marime relativa - renta se exprima ca rata fata de veniturile aduse de terenul arendat.

Nu uita:Renta poate fi absoluta sau diferentiala

Renta diferentiala se formeaza pe baza unor particularitati ale activitatilor economice in agricultura este rezultatul cheltuielilor mai mici cu care sunt obtinute produsele pe terenurile mai fertile in conditiile in care pretul de vanzare este determinat de cheltuielile produsului mai scump, realizat pe terenurile cu o fertilitate mai mica

Nu confundati termenii:

Renta diferentiala se imparte in:

- renta diferentiala de gradul I - este renta rezultata din diferenta de fertilitate naturala si pozitia diferita a terenurilor fata de piata. Marimea ei este data de diferenta dintre cheltuielile marginale realizate pe terenurile cele mai slabe luate in cultura si cheltuielile individuale mai reduse efectuate pe terenurile mai fertile sau mai apropiate de piata. Acest tip de renta este caracteristica predominanta a agriculturii extensive;

- renta diferentiala de gradul II - are la baza investitiile succesive pe acelasi teren sau pe terenuri diferite care maresc fertilitatea artificiala a solului si randamentul acestuia, reducand costurile pe unitatea de produs. Se obtine astfel, un supraprofit care este incasat de arendas in perioada desfasurarii contractului de arendare. Renta diferentiala II este legata de agricultura intensiva de dotarea tehnica superioara a exploatarilor agricole.

Pe langa tipurile de renta amintite, mai distingem:

- renta de monopol - obtinuta de proprietarul funciar care produce cantitati foarte mici de bunuri, de calitate exceptionala, foarte cautate de consumatori. Ea este un supraprofit obtinut prin practicarea unor preturi de monopol la aceste produse;

- renta miniera reprezinta supraprofitul obtinut de catre proprietarii de mine sau de terenuri bogate in resurse care pot fi exploatate cu cheltuieli reduse;

- renta de raritate - este rezultatul restrangerii resurselor economice din cauza conditiilor naturale sau a unor elemente de monopol create si intretinute artificial;

- renta industriala (comerciala - reprezinta surplusul de venit obtinut de marile firme prin practicarea unor preturi scazute fata de cele ale firmelor mai mici (care nu pot rezista decat practicand preturi mai mari);

- renta conjuncturala reprezinta profitul obtinut de unii intreprinzatori in urma vanzarii unor produse ce au fost stocate atunci cand preturile lor erau mici si vandute cand valoarea lor pe piata a crescut.

Marimea pretului pamantului este influentata de numerosi factori:

1. marimea si evolutia rentei - influenteaza direct pretul pamantului, fapt evidentiat de formula:

P_p = R/d'

P_p = pretul pamantului,

R = renta anuala

d' = rata anuala a dobanzii platite de banci deponentilor, pentru dreptul de a le folosi suma depusa pe termen de un an.

2. rata dobanzii bancare - influenteaza invers proportional pretul pamantului cand rata dobanzii creste, potentialii cumparatori sunt mai tentati sa si depoziteze in banci economiile, putand obtine un castig mai mare, cererea de pamant pe piata scade reducandu-se si pretul acestuia;

3. cererea si oferta de terenuri agricole - datorita faptului ca pamantul este un factor de productie limitat, oferta acestuia are caracter rigid;

4. cererea si oferta de produse agricole - actioneaza asupra pretului pamantului prin intermediul cererii si ofertei de teren agricol care prin utilizare permite obtinerea produselor agricole;

5. posibilitatea folosirii alternative a pamantului - ofera mai multe sanse de castig cumparatorului, iar pretul pamantului va creste (relatie directa

6. pozitia terenurilor agricole fata de caile de acces si centrele de aprovizionare si desfacere a produselor influenteaza direct valoarea si pretul pamantului;

7. deprecierea banilor ca urmare a amplificarii procesului inflationist de terenuri, ceea ce influenteaza pretul pamantului prin sporirea cererii de terenuri agricole.

AUTOEVALUARE

UNITATEA VII

I. TESTE GRILA

1. Profitul este:

a) recompensa pentru risc; b) venitul factorului de productie capital; c) un venit legitim obtinut de orice firma.

2. Cand profitul creste mai repede decat cresc costurile de productie, rata profitului la cost:

a) creste; b) scade; c) nu se modifica.

3. Rata profitului la cifra de afaceri este de 50%. Atunci:

a) profitul reprezinta 50% din costul total; b) profitul este egal cu costul total; b) profitul este egal cu costul total;

c) costul total este egal cu cifra de afaceri.

II. RASPUNDETI CU ADEVARAT SAU FALS

1. Profitul este un venit care nu se impoziteaza

2. Profitul normal este un cost de oportunitate.

3. Cand rata profitului creste, volumul productiei firmei creste.

4. Profitul depinde de abilitatea intreprinzatorului.

5. La acelasi grad de risc asumat, firmele obtin niveluri diferite de profit.

III. ASOCIATI VARIABILEI DIN COLOANA A   RELATIA CORECTA DIN COLOANA B

COLOANA A	COLOANA B
1. Rata profitului la cost	a) Rpr/CT= Pr/CT x 100
2. Profitul net	b) Rpr/CT= CT/Pr x 100
3. Rata profitului la capital	c) Rpr/K = Pr/K x 100 Referat: SATISFACTIA MUNCII - modalitati de crestere a satisfactiei muncii Lucrare: Ce este proiectul?
	d) Rpr/K= Pr/CA x 100
	e) Pr net= PrB - Imppr
	f) Prnet= CT-CA

VI. PROBLEMA

Cunoasteti urmatoarele informatii cu privire la o firma

Completati tabelul si determinati pragul minim de reantabilitate.

Raspunsuri : I. 1a, b, 2a, 3b; II. 1F, 2A, 3F, 4A,5A. III.1a, 2e, 3c, IV. 1 venitul total:100, 200, 300, 400, pragul de rentabilitate, la care CA=CT, este Q+2 bucati

II. TESTE GRILA

1. Cand preturile cresc mai repede decat salariul nomina, salariul real:

a)creste, b)scade, c) nu se modifica.

2. Cresterea fiscalitatii pe salarii, neinsotita de cresterea salariilor brute, determina:

a) reducerea salariului net; b) cresterea salariului net; c) cresterea salariului real.

3. Daca cererea de munca scade si oferta de munca creste, salariul pe piata muncii inregistreaza urmatoarea evolutie:

a) creste; b) scade; c) nu se modifica.

II. RASPUNDETI CU ADEVARAT (A) SAU FALS (F):

1. Cererea de munca se exprima prin numarul locurilor de munca libere din economie.

2. Oferta de munca se afla in relatie directa cu salariul real

3. Cand cererea de munca creste, iar oferta de munca nu se modifica, salariul creste.

4. Cand productivitatea muncii creste, cererea de munca scade.

5. Statul nu intervine pe piata muncii.

III. PROBLEME

1. Popescu  primeste lunar un salariu brut de 10 milioane lei, stiind ca impozitul pe salariu este de 35%, determinati salariul net. Ce evolutie va avea salariul net, dara impozitul pe salariu scade la 25 %? Dar daca impozitul creste la 40%?

2. In anul 2003, slariul minim pe economie a fost de 2,5 milioane lei. Daca in anul 2004 preturile cresc in medie cu 5%, iar salariul nominal creste cu 5%, cu cat se m odifica salariul real?

IV. SA SE COMPLETEZE TABELUL:

Raspunsuri:

I. 1b, 2a, 3b; II. 1F, 2A, 3A, 4F, 5F; III. 1 Sn=6,5 mil lei, Sn₁ = 6,5 mil lei, Sn₂= 6 mil lei; 2. SR scade cu 4,54%; IV. Creste, scade, creste

TESTE FINALE:

SETUL. 1

1. Consumatorul rational obtine maximum de utilitate in conditiile venitului disponibil dat, atunci cand:

a) cererea depaseste oferta;

b) preturile bunurilor achizitionate sunt proportionale cu utilitatile lor totale;

c) raportul dintre utilitatile marginale ale bunurilor achizitionate este identic cu raportul dintre preturile lor unitare;

d) utilitatea marginala este maxima;

e) utilitatea totala este crescatoare.

Raspuns corect c. Un consumator obtine maximum de satisfactie atunci cand raportul dintre utilitatile marginale ale bunurilor este egal cu raportul dintre preturile lor unitare, ceea ce revine la a scrie, pentru un consumator care consuma doar doua bunuri x si y: Umx/Umy=Px/Py. Pentru a intelege de ce, sa scriem acest raport sub urmatoarea forma: Umx/Px=Umy/Py. Raportul Umx/Px exprima satisfactia resimtita de consumator la o unitate monetara cheltuita cu bunul x. De exemplu, daca Umx=10 utili, iar Px=2 u.m., avem Umx/Px=10/2=5 utili la o unitate monetara cheltuita. Asemanator, Umy/Py exprima satisfactia consumatorului la o unitate monetara cheltuita cu bunul y. Satisfactia totala va fi maxima atunci cand o unitate nonetara cheltuita pe x aduce tot atata multumire cat o unitate nonetara cheltuita pe y. Atat timp cat o unitate monetara cheltuita pe x aduce o satisfactie mai mare decat o unitate monetara cheltuita pe y, consumatorul va consuma mai mult din x. Consumul din x va creste, iar utilitatea marginala se va reduce (conform legii utilitatii marginale descrescatoare) pana cand satisfactia pe unitate monetara va fi aceeasi pentru x si y.

2. Cand utilitatea marginala este zero, utilitatea totala este:

a) minima;

b) zero;

c) maxima;

d) pozitiva, dar descrescatoare

e) egala eu unu.

Raspuns corect c. Conform legii utilitatii marginale descrescatoare, pe masura ce se consuma tot mai mult dintr-un bun, utilitatea marginala scade, iar utilitatea totala creste cu o ratie descrescatoare, reprezentata de utilitatea marginala (utilitatea totala este suma utilitatilor marginale). Utilitatea marginala este zero atunci cand consumatorul a atins punctul de satietate si nu mai are nevoie de nici o unitate suplimentara dintr-un bun. In acest punct, utilitatea totala care a adunat continuu valori pozitive si descrescatoare este maxima. Daca un consumator continua sa consume din bunul respectiv, desi nu mai are nevoie de el, si daca orice unitate nou consumata are utilitate marginala zero, utilitatea totala este constanta pentru ca aduna cu fiecare unitate nou consumata 'zero' utilitate marginala. Daca o unitate suplimentar consumata dincolo de punctul de satietate provoaca o insatisfactie consumatorului, acea unitate are utilitate marginala negativa si determina reducerea utilitatii totale. De exemplu, sa spunem ca va doare capul si luati o aspirina. Rezultatul? Durerea va trece, dar nu complet (utilitatea totala nu este maxima). In consecinta mai luati o aspirina, iar durerea va trece complet (utilitate totala maxima). Sa spunem ca de teama ca durerea sa nu reapara rapid luati si a treia aspirina. Consecinta? Incepe sa va doara stomacul. Cea de a treia aspirina a avut utilitate marginala negativa, pentru ca v-a produs o insatisfactie, astfel ca acum veti fi mai putin multumiti (aveti o noua durere), deci utilitatea totala scade.

3. In conditiile unei oferte (cereri) inelastice la pret, modificarea acestuia din urma determina o modificare a cantitatii oferite:

a) in aceeasi propotie;

b) intr-o proportie mai mica;

c) intr-o proportie mai mare;

(celelalte doua variante difera de la un an la altul, dar sunt incorecte).

Raspuns corect b. Daca cererea sau oferta sunt nelastice, coeficientul de elasticitate la pret este subunitar: Ec/p<l. Coeficientul de elasticitate a cererii la pret arata cu cat se modifica, procentual cantitatea ceruta la o modificare cu un procent a pretului. Daca cererea (oferta) este inelastica, la o modificare cu un procent a pretului cantitatea ceruta se modifica cu mai putin de un procent; modificarea cantitatii este inferioara modificarii pretului. Diferenta dintre cerere si oferta se refera la sensul modificarii: in cazul cererii, la modificarea cu 1% a pretului, cantitatea ceruta se modifica in sens invers decat pretul cu mai putin de 1%. Pentru oferta, la o modificare cu 1 % a pretului, cantitatea oferita se modifica in acelasi sens cu pretul, dar cu mai putin de 1 %.

4. Are caracter functional si de finalitate:

a) activitatea umana in general;

b) doar activitatea economica;

c) activitatea de productie in general;

d) numai activitatea din care rezulta profit;

e) orice activitate din care rezulta bunuri materiale.

Raspuns corect a. Caracter functional si de finalitate al unei activitati, inseamna ca prin acea activitate se urmareste un anumit scop, iar actiunile se desfasoara in functie de scopul respectiv. In orice facem urmarim un scop, scop in functie de care actionam. De exemplu, cand ne pregatim pentru examenul de admitere, scopul imediat este sa fim admisi, iar scopul mai indepartat este realizarea profesionala. Dar activitatea de invatare nu este una in principal economica, ci este o  activitate umana pur si simplu. Evident, celelalte raspunsuri sunt incorecte.

5. Dependenta costului total fata de volumul productiei la o firma se prezinta astfel:

Q (buc.) 0 1 2 3 4 5 6

CT (u.m.) 100 190 270 340 400 470 550

Cand productia este 5, CF, CV, CFM, CVM, CTM si CM sunt:

a) 200 240 40 48 88 70;

b) 100 370 20 74 94 70;

c) 100 930 10 93 103 70;

d) 100 90 20 18 38 80;

e) nu se pot calcula cele cerute.

Raspuns corect: b. Cunoastem ca:

Costul fix nu depinde de productie, deci el trebuie suportat chiar si atunci cand firma nu produce; putem scrie ca CF=CT(Q=0). In problema noastra, CF=100.

Cand productia este de 5 buc., costul total este 470 u.m.,deci costul variabil va fi: CV=470-100=370 .

Costul fix mediu este: CFM=100/5=20 u.m.

Costul variabil mediu este:CVM=370/5=74

Costul marginal va fi: CM=ΔCT/ΔQ=( 470-400)/(5-4)=70.

Costul total mediu este: CTM=CVM+CFM=94.

6. Cand, pe termen scurt, costul variabil total creste mai repede decat productia, costul fix mediu:

a) creste;

b) scade;

e) nu se modifica;

d) este egal cu costul variabil mediu;

e) este egal cu costul marginal.

Raspuns corect b. Costul fix mediu se determina: CFM=CF/Q. Cum CF este independent de productie, el ramane constant atunci cand productia creste; in consecinta CFM se va reduce.

7. Se dau urmatoarele date:

Costul marginal al celei de-a 12-a unitati de produs este:

a) 140;

b) 90;

c) 180;

d) 100;

e) 70.

Raspuns corect c. Sa reluam tabelul:

Costul marginal este costul ultimei unitati produse, ceea ce inseamna ca putem scrie:

100=CT(13)-CT(12), de unde rezulta CT(l2)=1180. Costul marginal pentru Q=12 este:

CM( 12)= 1180-1000= 180.

fluctuatii ciclice, deci b este incorect. Evolutiile neasteptate determina fluctuatii intamplatoare, nu ciclice, deci d este incorect. Raspunsul e nu are legatura cu intrebarea.

8. Cand diferenta dintre costul fix mediu curent si cel al perioadei de baza este 2, iar diferenta dintre costul variabil mediu curent si cel al perioadei de baza este 8, atunci costul total mediu (CTM), costul marginal (CM) si productia (Q) evolueaza astfel:

a) creste, creste, creste;

b) creste, scade, creste;

c) creste, creste, scade;

d) scade, creste, scade;

e) scade, scade, creste.

Raspuns corect c. Daca diferenta CFM₁-CFM₀ =2, este pozitiva, inseamna ca CFM creste. Dar CFM se determina: CFM = CF/Q. Costul fix este independent de productie, deci evolutia costului fix mediu depinde numai de evolutia productiei. Cum CFM creste, inseamna ca, la acelasi CF, productia scade. Costul total mediu se determina: CTM = CVM + CFM. Variatia CTM este: ΔCTM = ΔCVM+ΔCFM=2+8=10, deci CTM creste. Cand CTM creste, conform graficului de la lectia sapte, costul marginal creste si el. Dealtfel, CTM nu poate creste decat daca CT aduna valori din ce in ce mai mari (deci CM este din ce in ce mai mare).

9. In economia de piata, raporturile dintre oameni in activitatea economica sunt raporturi:

a) impuse de guvern;

b) de subordonare administrativa;

c) determinate de volumul resurselor utilizate;

d) ce genereaza egalitatea veniturilor;

e) de interese.

Raspuns corect e. In activitatea economica oamenii urmaresc realizarea cat mai buna a propriilor interese, care pentru producatori inseamna maximizarea profitului, iar pentru consumatori maximizarea satisfactiei, a utilitatii totale rezultate din consumul de bunuri economice. Pentru realizarea intereselor sale (interese care nu sunt altceva decat nevoi constientizate si transformate in scopuri ale actiunii fiecaruia), indivizii sunt liberi sa actioneze asa cum cred de cuviinta, conform pricipiului liberei initiative. Prin urmare, relatiile dintre oameni nu sunt impuse de puterea publica, fie ca guvern sau administratii locale, ceea ce inseamna ca variantele a si b sunt incorecte. Nu trebuie sa intelegeti din asta ca oamenii pot incalca legile tarii pentru realizarea intereselor lor. Legile reprezinta limite stabilite democratic, de catre Parlament, ale liberei initiative, astfel incat, in urmarirea intereselor lor, indivizii sa nu lezeze libera initiativa a celorlalti. Manifestarea liberei initiative conduce la o distribuire inegala a veniturilor in societate, in functie de eficienta fiecaruia, deci varianta d este incorecta. Varianta c este evident incorecta, deoarece raporturile intre oameni depind de scopul urmarit (de interese) si nu de cate resurse au acestia la dispozitie. Cu siguranta cunoasteti exemplul lui Bill Gates, care a construit un imperiu din nimic (dar cu multa inteligenta

10. Consumul capitalului fix se evidentiaza in marimea productiei astfel:

a) in expresie fizica;

b) in expresie valorica;

c) in expresie fizica si valorica;

d) sub forma de consum specific;

e) in unitati de timp de munca.

Raspuns corect b. Consumul de capital fix se exprima numai valoric, deoarece capitalul fix participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste dupa mai multi ani de utilizare. Cum ar fi sa spunem ca am consumat o zecime de masina de cusut pentru a fabrica o rochie! Vom spune ca uzura masinii, pentru o rochie este de x lei si trebuie inclusa in costuri sub forma amortizarii pentru a fi recuperata.

11. In economie resursele sunt limitate in sensul ca:

a) sporesc mai repede decat nevoile;

b) nu se regenereaza;

c) sunt insuficiente in raport cu nevoile;

d) nu se recupereaza;

e) sunt produse numai in functie de necesitati.

Raspuns corect c. Resursele sunt limitate pentru ca sunt insuficiente in raport cu nevoile, adica niciodata omenirea sau individul nu vor dispune de toate resursele pe care le-ar dori.

Atentie! Aceasta nu inseamna ca resursele scad. Pe masura ce societatea se dezvolta, evolueaza, se descopera noi resurse (cum s-a intamplat in secolul abia trecut cu computerele). Dar nevoile pe care le avem tin de imaginea noastra, deci este imposibil ca cresterea resurselor sa egaleze cresterea nevoilor. Varianta a este evident incorecta

De asemenea, incorecte sunt b si d, daca ne gandim ca exista resurse regenerabile (apa, pamantul sau aerul) sau recuperabile (hartia, materialele plastice s.a). Raspunsul e este si el incorect, pentru ca exista si resurse primare, care nu rezulta din activitatea economica (de exemplu, potentialul demografic); in plus, firmele nu produc in functie de nevoi, ci in functie de maximizarea profitului.

12. La o productie de zero bucati:

a) CT=CF;

b) CT=CV;

c) CF mai mic decat CV;

d) CF=0;

e) CF=CV.

Raspuns corect a. Cand o firma nu produce, deci Q=0, ea trebuie sa suporte costurile fixe, independente de productie. Pe de alta parte, costurile variabile, care depind de productie sunt zero. De aceea, costul total este egal cu cel fix. Celelalte variante, ca o consecinta a ceea ce am afirmat mai inainte, nu sunt corecte.

SETUL 2

1. Intre profit si utilitate economica exista relatia:

a) de la parte la intreg; .

b) de la intreg la parte;

c) de substituibilitate;

d) de complementaritate;

e) de cauzalitate.

Raspuns corect 'e' - profitul masoara efectul actului de vanzare a unei utilitati, iar marirea lui masoara intensitatea utilitatii. Daca un bun este util se vinde si deci, se obtine profit. Cu cat este mai mare utilitatea lui, bunul economic se va vinde in cantitati mai mari si se va mari masa profitului; pe de alta parte dorind sa obtina profit, vanzatorul va alege sa produca bunurile si serviciile care au utilitate economica. Prin urmare din cauza ca bunurile au utilitate economica se vand si se poate obtine astfel profitul.

Raspunsurile 'a', 'b' incorecte - vizeaza sfera de cuprindere a unor categorii economice de acelasi tip.

Raspunsurile 'c', 'd' sunt evident incorecte - nu se pot substitui sau completa deoarece desemneaza categorii economice dorite.

3. Legea lui Gossen explica:

a) inclinatia marginala spre consum

b) multiplicatorul investitiilor;

c) relatia cost-profit;

d) relatia cost mediu - cost marginal;

e) relatia dintre cantitatea consumata si utilitatea individula.

Raspuns corect 'e' - stabileste relatia dintre cantitatea consumata dintr-un bun si utilitatea individuala. Fiecare unitate (doza) folosita dintr-un bun economic satisface o nevoie mai mica, in scadere, pana la saturare, daca respective placere este satisfacuta in mod continuu si neintrerupt.

Raspunsurile "a", "b", "c" , "d" incorecte - intrucat reflecta concepte care vizeaza alte fenomene economice

4. Preponderenta proprietatii private intr-o economie nu determina:

a) Libertatea de actiune a agentului economic;

b) egalizarea veniturilor in societate;

c) concurenta intre diferiti agenti economici

d) motivatie pentru mai buna gospodarire a resurselor proprii;

e) grija pentru calitatea bunurilor si serviciilor produse.

Raspuns corect 'b' - pentru o economie bazata preponderent pe proprietatea privata veniturile vor fi inegal distribuite pe criteriul eficientei activitatii economice a fiecaruia. Eficienta este modul in care sunt puse in valoare trasaturile de personalitate ale agentilor economici care difera intre ei sub aspectul calitatilor manageriale, al abilitatii dar si sub aspectul tenacitatii, disciplinei, capacitatii de risc, preocuparii, vointei, spiritului de economie etc. Este normal ca venitul sa fie inegal repartizat in functie de aportul fiecaruia la activitatea depusa.

Raspunsul 'a' incorect - dimpotriva, tocmai proprietatea particulara determina libertatea de actiune a agentilor economici, fiecare luand decizii privind propria activitate. Daca societatea nu le-ar apartine nu ar putea sa ia decizii.

Raspunsul 'c' incorect - fiind mai multi agenti economici proprietari si fiecare dorind sa-si atinga propriul interes economic se stimuleaza concurenta si nu se estompeaza.

Raspunsurile 'd', 'e' incorecte - agentul economic va fi mai interesat in activitatea care-i apartine, va fi mai atent cu gospodarirea resurselor proprii si cu calitatea bunurilor produse deoarece prin vanzarea lor obtine profitul care reprezinta scopul propriei activitati.

5. Coeficientul marginal al capitalului se determina prin formula de calcul:

a) K/Q;

b) Q/K;

c) ΔQ/Q;

d) ΔK/ΔQ;

e) ΔQ/ΔL

Raspuns corect 'd' - ΔK /ΔQ - coeficientul marginal al capitalului reprezinta raportul dintre cresterea de capital intr-o anumita perioada de timp (ΔK) si cresterea rezultatelor productiei (ΔQ) in acelasi interval de timp. El este inversul productivitatii marginale a capitalului. Pe masura introducerii progresului tehnic, in special a masinilor si utilajelor perfectionate, chiar a robotilor, coeficientul capital-productie are o tendinta de crestere. Costul inzestrarii unui loc de munca este tot mai mare.

Raspunsul 'a' incorect - exprima coeficientul mediu al capitalului.

Raspunsul 'b' incorect - exprima productivitatea medie a capitalului.

Raspunsul 'c' incorect - exprima variatia productiei.

Raspunsul 'e' incorect - exprima productivitatea marginala a muncii.

Raspuns corect 'e' - aceasta este o trasatura a economiei comandate, socialiste, care nu evolua pe baza mecanismului pietei dat de relatia cerere-oferta si pretul de echilibru ci printr-o legislatie hotarata de stat si a carei respectare era obligatorie.

Raspunsurile 'a', 'b', 'c' incorecte - sunt trasaturi ce caracterizeaza economia de piata raspunsurile 'b' si 'c' fiind consecinte ale lui 'a'.

Raspunsul 'd' incorect - nu este o trasatura specifica economiei de piata ci comuna tuturor formelor imbracate de economia de schimb. Ea cuprinde miscari de resurse economice, disponibilitati banesti etc., intre agentii economici in calitate departicipanti la tranzactiile economice.

Fluxurile economice reale cuprind intrari de resurse economice (factori de productie) si iesiri de produse (bunuri materiale si servicii). Fluxurile monetare sunt alcatuite din venituri si cheltuieli banesti si sunt complementare fluxurilor economice fara de care acestea din urma n-ar putea exista.

6. Renta funciara reprezinta un venit pentru:

a) mecanizator;

b) manager;

c) bancher;

d) arendas;

e) proprietarul funciar.

Raspuns corect 'e' - renta reprezinta venitul insusit de proprietarul pamantului atras in activitatea economica. Daca pamantul nu este atras in procesul de productie nu aduce renta, similar cu orice alt factor de productie care nefiind folosit nu aduce venit. Renta funciara se mai numeste 'venitul pamantului' si reprezinta prima forma de renta cunoscuta. in sens uzual renta este un venit relativ stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar (teren, cladiri, constructii, resurse de apa, etc) sau mobiliar (hartii de valoare).

Raspunsurile 'a' si 'b' incorecte- forma de venit pe care ei si-l insusesc fiind salariul.

Raspunsul 'c' incorect - bancherul primeste dobanda la credit si nu renta funciara.

Raspunsul 'd' incorect - arendasul este cel care plateste posesorului pamantului o suma de bani numita arenda.

7. Nu caracterizeaza economia de piata:

a) preponderenta proprietatii private si libertatea de actiune a agentilor economici;

b) eficienta de ansamblu ridicata;

c) promovarea larga a progresului tehnic;

d) fluxurile economice;

e) decizia obligatorie, a organelor puterii administrative pentru orice firma.

Raspuns corect 'e' - aceasta este o trasatura a economiei comandate, socialiste, care nu evolua pe baza mecanismului pietei dat de relatia cerere-oferta si pretul de echilibru ci printr-o legislatie hotarata de stat si a carei respectare era obligatorie.

Raspunsurile 'a', 'b', 'c' incorecte - sunt trasaturi ce caracterizeaza economia de piata raspunsurile 'b' si 'c' fiind consecinte ale lui 'a'.

Raspunsul 'd' incorect - nu este o trasatura specifica economiei de piata ci comuna tuturor formelor imbracate de economia de schimb. Ea cuprinde miscari de resurse economice, disponibilitati banesti etc., intre agentii economici in calitate departicipanti la tranzactiile economice.

Fluxurile economice reale cuprind intrari de resurse economice (factori de productie) si iesiri de produse (bunuri materiale si servicii). Fluxurile monetare sunt alcatuite din venituri si cheltuieli banesti si sunt complementare fluxurilor economice fara de care acestea din urma n-ar putea exista.

8. Banca 'X' acorda un credit unui agent economic care doreste sa-si extinda activitatea in valoare de 300 milioane cu o rata a dobanzii de 20% si cu un termen de rambursare de 5 ani in rate egale. Sa se determine suma platita de agentul economic la sfarsitul celui de-al V-lea an precum si dobanda platita pentru creditul imprumutat pentru intreaga perioada.

a) 72 mil. si 12 mil.;

b) 60 mil. si 12 mil.;

c) 72 mil. si 180 mil;

d) 12 mil. si 300 mil.;

e) 300 mil. si 300 mil.

Rezolvare:

Analiza pe baza intocmirii unui tabel va simplifica calculele. Mai intai stim ca agentul economic restituie rate scadente egale, deci impartim creditul la numarul de ani pentru care este imprumutata suma si aflam rata scadenta anuala astfel:

Rata scadenta anuala = 300.000.000 u.m.: 5 ani = 60.000.000 u.m., apoi calculam dobanda de 20% pentru fiecare an la un credit, care se micsoreaza mereu cu fiecare rata anuala platita:

La sfarsitul celui de-al V-lea an va plati suma de 72.000.000 u.m. aferenta ultimei rate scadente de 60.000.000 plus 12.000.000 dobanda.

D totala = Dl+D2+D3+D4+Ds = 60.000.000 + 48.000.000 + 36.000.000 + 24.000.000 + 12.000.000 = 180.000.000.

Raspuns corect: dobanda la credit pentru intreaga perioada:180.000.000.

Suma platita la sfarsitul celui de-al V -lea an: 72.000.000.

9. O intreprindere de confectii produce 60 de bunuri economice in primul an de activitate cu un cost total de 78 milioane u.m., iar in al doilea an sporeste productia cu 150% avand un cost total de 126 milioane u.m. Sa se calculeze, costurile medii si costul marginal. Comentati decizia intreprinderii de a mari sau nu productia considerand ca la piata acest produs se vinde cu 2 milioane u.m.

a) decizia este buna pentru ca firma poate mari productia pana cand costul marginal este egal cu costul mediu;

b) decizia nu este buna pentru ca profitul scade;

c) decizia nu este buna pentru ca creste costul marginal;

d) decizia ar fi buna daca pretul ar creste la 2,5 mil. u.m.;

e) nici un raspuns nu este corect.

Rezolvare:

a) In anul I CTM = CTo / Qo = 78.000.000 u.m. / 60 buc. = 1.300.000 u.m./buc.

Q₁ a crescut cu 150% deci Q₁ = 150%Qo = 90 buc.

In anul II CTM = CT₁ / Q₁= 126.000.000 um. / 90 buc = 1.400.000 u.m./buc.

Cmg = ΔCT /ΔQ = (126.000.000 - 78.000.000) / (90 - 60) = 48.000.000 / 30 buc = 1.600.000 u.m. Intrucat pretul la piata este de 2.000.000 u.m. si P = CT + Pr (unde P = pret, CT = cost, Pr = profit) agentul economic castiga un profit de 400.000 u.m. / buc.

b) Agentul economic isi poate mari productia pana in punctul in care: Cmg= CTM

10. Salariatii unei firme au primit in anul 1999 salariul de 250.000 u.m. de persoana; in anul 2000 indicele preturilor a crescut cu 15% fata de 1999. Ce salariu trebuie sa negocieze cu patronul firmei pentru a nu-si modifica salariul real?

a) 287.500;

b) 575.000;

c) 475.000;

d) 350.000;

e) 450.000.

Rezolvare:

Sr = Sn / Ip. Din aceasta formula deducem salariul nominal:

Sn = Sr x Ip = 2.500.00 x 115/100 = 287.500 u.m.

Raspuns corect: salariul nominal trebuie sa creasca cu 37.500 astfel incat salariul real sa nu se modifice.

SETUL 3

1. Nevoia de muzica este:

a) elementara;

b) complexa;

c) biologic;

d) primara;

e) derivata.

2. Castravetii pe care ii consuma gradinarul, obtinuti din munca proprie, reprezinta:

a) bun marfar;

b) bun liber;

c) bun economic;

d) capital;

e) factori de productie

d) mijloc de rezerva;

e) simbol al avutiei;

3. Firma X SRL, proprietatea Vasilescu Ion, fuzioneaza cu firma Y SRL, proprietatea lui Andrei Bucurencu. Firma care ia nastere prin fuziune reprezinta o forma a proprietatii:

a) private;

b) publice;

c) mixte;

d) si private si publice;

e) cooperatiste, publice.

4. Raritatea resurselor caracterizeaza :

a) economiile modern;

b) economiile centralizate;

c) economiile in tranzitie;

d) economiile de schimb;

e) toate formele de economie.

5. Terenul pe care se afla casa in care locuiti face parte din categoria:

a) factorului de productie capital;

b) factorului de productie munca;

c) factorului de productie natura;

d) resurselor derivate;

e) resurselor primare.

6. Pe termen scurt, amortizarea face parte din categoria costurilor:

a) fixe;

b) variabile;

c) marginale;

d) salariale;

e) de distributie.

7. Cand costurile variabile cresc in acelasi ritm cu productia, costul variabil total:

a) creste;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) este egal cu costul total;

e) este egal cu costul fix.

8. Productivitatea muncii pentru o firma care produce bunuri omogene se poate determina:

a) doar in unitati fizice;

b) doar in unitati valorice;

c) atat in unitati fizice, cat si valorice;

d) doar in unitati natural-conventionale;

e) doar ca productivitate marginala.

9. Cand cererea creste si oferta scade, pretul bunului:

a) creste;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) creste sau scade;

e) creste, scade sau nu se modifica.

10. Nu caracterizeaza oligopsonul:

a) influenta cumparatorilor asupra pretului;

b) atomicitatea ofertei;

c) atomicitatea cererii;

d) cativa cumparatori pe piata;

e) atat a, cat si d sunt corecte.

11. La o crestere cu 25 % a pretului merelor pe piata, oferta de mere creste cu 10%. Coeficientul de elasticitate al ofertei la pret:

a) este 0,25;

b) este 25;

c) este 10/25;

d) este 25/10;

e) nu se poate calcula.

12. Rata profitului la cifra de afaceri este 50%. Atunci:

a) profitul reprezinta 50% din costul total

b) profitul este egal cu costul total;

c) costul total este egal cu cifra de afaceri

c) profitul este egal cu cifra de afaceri

d) informatia este insuficienta pentru a determina raportul dintre profit si costul total.

13. Profitul bancar reprezinta trei sferturi din castigul unei banci, iar cheltuielile de functionare ale bancii sunt egale cu un sfert din dobanda platita deponentilor. Daca firma a atras de la deponenti 10 miliarde de lei, pentru care plateste acestora o dobanda de 40% determinati profitul bancar si dobanda incasata de banca :

a) 3 mld. de lei si 8 mld. de lei;

b) 3 mld. de lei si 4 mld. de lei;

c) 3 mld. de lei si 1 mld. de lei;

d) 8 mld de lei si 16,33 mld de lei ;

e) 4 mld. de lei si 5,33 mld. de lei:;

14. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata::

a) Stiinta economica studiaza activitatile prin care oamenii aloca resursele pentru a-si acoperi trebuintele;

b) Stiinta economica are doar valoare teoretica, deoareee nu ne invata cum sa castigam efectiv bani;

c) Legile economice nu ofera nici o informatie despre consecintele economice posibile ale deciziilor consumatorilor;

d) Rationalitatea economica insemna realizarea intereselor tuturor participantilor la activitatea eonomica;

e) Toate afirmatiile sunt adevarate.

15. Care dintre urmatoarele elemente caracterizeaza economia de piata:

a) scopul productiei este autoconsumul;

b) interventia statului in economie prin planificare economica;

e) principala forma de concurenta este cea monopolistica;

f) statul nu intervine in economie;

g) proprietatea privata este dominanta in structura proprietatii.

16. Cand costul mediu este constant el este egal cu:

a) costul variabil mediu;

b) costul marginal;

c) costul fix mediu;

d) costurile materiale medii;

e) costul fix.

17. Un monopol nu se caracterizeaza prin:

a) atomicitatea cererii;

b) este cea mai eficienta forma de concurenta;

c) elimina concurenta libera;

d) preturi mai mari decat in concurenta monopolistica;

e) capacitatea firmei de a influenta pretul pietei.

18. Care dintre urmatoarele elemente pot constitui bariere la intrarea pe piata a noilor firme:

a) taxele vamale protectioniste;

b) economiile la cheltuielile de dezvoltare realizate de firmele care opereaza deja pe piata;

c) controlul exclusiv asupra unor resurse naturale;

d) controlul exclusiv asupra unei inovatii;

e) toate raspunsurile sunt corecte;

20. Autonomia administratiilor publice locale reprezinta:

a) o forma de manifestare a proprietatii private;

b) o forma de manifestare a proprietatii mixte;

c) o limita pentru interventia statului in economie;

d) o limita pentru manifestarea liberei initiative;

e) o disfunctionalitate a economiei de piata.

21. La o crestere cu 10% a pretului unui bun, cantitatea ceruta din bunul respectiv scade cu 15%, iar cantitatea oferita creste cu 5%. Cererea si oferta sunt:

a) elastice;

b) inelastice;

c) cu elasticitate unitara;

d) cererea este elastica, iar oferta este inelastica;

e) nu se poate preciza forma de elasticitate la pret pentru cerere si oferta.

22. In momentul To, productia unei firme era de 100 buc., iar costurile variabile antrenate de aceasta productie se ridicau la 100 mil. de lei. In T₁, costurile variabile cresc cu 25%, direct proportional cu productia, iar costurile fixe reprezinta 20% din costul total. Determinati costurile fixe si costul marginal:

a) 31,25 mil. lei; 1 mil. lei;

b) 156,25 mil. lei; 1 mil.lei;

c) 25 mil. lei; 31,25 mil. lei;

d) 100 mil. lei; 20 mil. lei;

e) 35,21 mil. lei; 3 mil. lei.

23. La un credit de 250 mil. de lei, pentru noua luni, debitorul a platit o dobanda totala de 120 mil. lei. Rata dobanzii a fost de:

a) 64%;

b) 46%;

c) 48%;

d) 84%;

e) 156,25%.

24. Daca incasarile din vanzarea cartilor cresc cu 10%, ca urmare a majorarii cu 15% a pretului cererea pentru carti este:

a) elastica;

b) unitara;

c) inelastica;

d) perfect elastica;

e) perfect inelastica.

25. Criteriile impartirii capitalului in fix si circulant sunt:

a) forma materiala;

b) durata de existenta fizica;

c) mobilitatea;

d) modul in care isi transmite valoarea asupra bunurilor produse;

e) modul in care isi transmite valoarea asupra bunurilor produse si se inlocuieste;

26. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?

a) salariul este plata pentru risc;

b) salariul este venit;

c) salariul este componenta costului;

d) salariul este plata pentru munca;

e) salariul reprezinta banii economisiti;

A.a,b,c,d,e; B b,c,d; C.a,b,c.d; D.c,e; E. a,e.

27. O societate comerciala dispune de un capital tehnic de 400 mld. u.m. din care 60% consta din capital fix. Daca acest capital are o durata de functionare de 8 ani, capitalul fix consumat anual va fi de:

a) 240 mld. u.m.;

b) 160 mld. u.m.;

c) 30 mld. u.m.;

d) 50 mld. u.m.;

e) 40 mld. u.m ..

28. Cand preturile bunurilor de consum cresc cu 5%, iar salariul real creste cu 10%, salariul nominal:

a) creste cu 15,5%;

b) scade cu 15,5%;

c) nu se modifica;

d) creste mai incet decat preturile;

e) nici un raspuns corect.

29. In capitalul fix al unei firme industriale nu intra:

a) cladirile sectiilor de productie;

b) masinile si utilajele;

c) suprafata de teren pe care se gaseste firma;

d) magaziile si depozitele;

e) cladirile administratiei firmei.

30. Diviziunea muncii are la baza:

a) libera initiativa si proprietatea privata;

b) specializarea agentilor economici;

c) proprietatea publica;

d) proprietatea mixta;

e) nici un raspuns corect.

31. Investitia bruta este 8.000, consumul de capital fix 4.000, venitul este de 12.000. Sa se calculeze investitia neta.

a) 4.000;

b) 20.000;

c) 2.000;

d) 15.000;

e) 8.000;

32. Firma in care lucreaza 4 salariati obtine intr-o anumita perioada de timp o productie de 500 de bucati dintr-un anumit bun. In perioada urmatoare ea dubleaza productia pe baza angajarii a inca 4 salariati. Precizati cum se modifica productivitatea muncii.

a) creste cu 25%;

b) se dubleaza;

c) scade eu 50%;

c) nu se modifica;

d) nici un raspuns corect.

BIBLIOGRAFIE:

1. CRACIUN LILIANA - ECONOMIE:SINTEZE,STUDII DE CAZ,APLICATII PRACTICE; Editura Ars Academica, BUCURESTI, 2009

2. DOBROTA, NITA - coord.,ECONOMIE POLITICA, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI,1995

3. HEYNE, PAUL- MODUL ECONOMIC DE GANDIRE. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI,1991