Analiza riscului de faliment pe baza ratelor de lichiditate si solvabilitate

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PE BAZA RATELOR DE LICHIDITATE SI SOLVABILITATE

Falimentul este un proces care incepe financiar si se termina legal. Dezechilibrul financiar constituie etapa premergatoare falimentului si este efectul incapacitatii activelor curente lichide de a stinge obligatiile curente existente in baza contractelor financiare.

Cauzele falimentului sunt diverse:

√ managementul neperformant;

√ disfunctionalitati interne;

√ factori externi (concurenta, ciclul de viata al firmei; recesiunea

economica, calamitati);

Situatia de criza sau falimentul constituie sanctiunea posibila pentru insolvabilitatea intreprinderii. Controlarea acestui risc explica pentru ce mentinerea solvabilitatii sau a echilibrului financiar constituie un imperativ major al gestiunii financiare.

In cazul intreprinderii insolvabilitatea ii conduce pe creditori la constarea incetarii platilor prin intermediul instantei judecatoresti. Procedura judecatoreasca de "faliment", sau de "redresare pe cale judecatoresca", poate duce la lichidarea intreprinderii.

In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta.

Evaluarea completa a stabilitatii intreprinderii si a posibilitatii de a inregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei financiare, pana la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul indicatorilor de analiza statica ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:

1. Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt din resursele banesti disponibile.
2. Solvabilitatea - gradul in care capitalurile proprii asigura acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale.

1. ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Lichiditatea masoara aptitudinea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante in disponibilitati. O intreprindere este "lichida" cand resursele degajate de operatiunile curente ale exercitiului ii furnizeaza suficiente disponibilitati pentru a face fata scadentelor la termen.

Insuficienta lichiditatii are consecinte atat pentru intreprindere (prin limitarea dezvoltarii), cat si pentru clienti, furnizori si creditori (prin modificarea termenelor de plata).

Lichiditatea rezulta din comparatia intre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta in:

Fondul de Rulment Financiar.

FRF = Active circulate - Datorii curente (< 1 an).

Rata lichiditatii generale.

Rlg =

Exprima gradul de lichiditate potentiala si este in functie de sectorul economic:

gradul de lichiditate < 1 in sectorul de distributie

gradul de lichiditate ≈ 2 in sectoarele indutriale cu ciclu lung.

Valoarea acestei rate trebuie comparata cu intreprinderi similare si ea depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt. Valorile supraunitare arata o lichiditate satisfacatoare.

Cand valoarea acestei rate este subunitara, inseamna ca lichiditatile sunt mai mici decat exigibilitatile potentiale. Aceasta se datoreaza faptului ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, in principiu, de activele circulante, iar fondul de rulment are o valoare negativa. Totusi, valoarea subunitara a ratei nu constituie un pericol atunci cand stocurile se reduc treptat in scopul achitarii datoriilor exigibile pe termen scurt, dar fara a stanjeni continuitatea productiei. Trebuie evitata o evolutie descendenta a lichiditatii, deoarece aceasta evidentiaza o activitate in declin, fapt ce determina creditorii sa devina circumspecti in ceea ce priveste acordarea de noi imprumuturi.

Rata lichiditatii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii pe termen scurt, pentru ca indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valoarea activelor, care pot fi transformate in lichiditati in decursul unei perioade, care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.

Rata lichiditatii reduse.

Rata lichiditatii reduse arata masura in care datoriile curente (pe termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente si se determina pe baza urmatoarei relatii de calcul:

Rlr =

Activele curente cuprind activele circulante, mai putin stocurile.

Datoriile curente cuprind datoriile cu termen de exigibilitate mai mic de un an.

Reflecta capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5 confirma o lichiditate normala.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Rata lichiditatii imediate (rapide).

Rli =

Reflecta o garantie de lichiditate satisfacatoare la valoarea minima de 0,2 -0,3, mai este cunoscuta sub denumirea de rata de trezorerie, sau Testul acid.

Un nivel ridicat al ratei indica o lichiditate ridicata, dar care poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile.

O valoare redusa a ratei lichiditatii efectuate poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea datoriilor efectuate. Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul unei activitati complexe desfasurata de intreprindere si care reclama o corelare judicioasa a termenilor de plata a obligatiilor cu cele de incasare a creantelor.

2. ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE

Solvabilitatea  constituie aptitudinea intreprinderii de a face fata scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor scadente si de cheltuielile financiare.

Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului de incasari de fonduri legate de transformarea in moneda a activelor ajunse la maturitate si ritmul platilor legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenta.

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:

Activul net contabil.

Valoarea patrimoniala a unei firme coincide cu activul net contabil. Patrimoniul net este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii.

ANC = Activ total - Datorii totale

Dinamica activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale; cresterea acestuia se inregistreaza atunci cand ritmul de crestere a activelor totale devanseaza ritmul de crestere a datoriilor totale.

Rata solvabilitatii patrimoniale

Rsp =

Rata solvabilitatii patrimoniale exprima ponderea capitalului propriu in total pasiv.

Valoarea minima trebuie sa fie intre 0,3-0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.

Rata solvabilitatii generale.

Rsg =

Rata solvabilitatii generale compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an.

O marime subunitara a ratei solvabilitatii globale arata ca firma este insolvabila, activele totale fiind mai mici decat datoriile totale. Cauza unei asemenea situatii este reprezentata de pierderea inregistrata, care este mai mare decat capitalul social, rezervele constituite si alte surse proprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ.

O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii.

Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa "rata fondului de rulment" calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat:

R_FR =

Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe langa obligatiile pe termen scurt si capitalul permanent.

Rata indatorarii totale.

Rd =

Rata indatorarii pe termen lung.

Rdtl =

Rata indatorarii pe termen lung exprima dependenta intreprinderii de creditorii pe termen lung. Inflatia reprezinta un indicator de risc direct proportional cu valoarea ratei si cu gradul de variabilitate a beneficiilor.

Capacitatea de indatorare

Cd =

Capacitatea de indatorare depinde de structura financiara a intreprinderii.

Valoarea ratei ≥ 0,5 exprima posibilitati de indatorare crescute.

Capacitatea de rambursare.

Cr =

unde:CAF - cifra de afaceri

Capacitatea de rambursare exprima capacitatea intreprinderii de a­-si rambursa datoriile totale.

Valoarea minima acceptabila este 0,25.

Rata cheltuielilor financiare.

Rcf =

Rata cheltuielilor financiare exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare in rezultatul exploatarii. Valoarea ratei trebuie sa fie cat mai mica pentru a evita riscul de non-plata.

Rata cheltuielilor financiare calculata in baza Cifrei de Afaceri

Rcf₁ =

Valoarea  Rcf₁ nu trebuie sa depaseaca 3% din Cifra de Afaceri, pentru a nu expune intreprinderea riscului de insolvabilitate.

Prin sistemul de rate si de echilibru financiar, diagnosticul financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii financiare, respectiv a performantelor si a riscului economic si financiar, dar nu ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea intreprinderii aflate in dificultate.

Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza:

reducerea activitatii;

reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate;

aparitia si amplificarea problemelor de trezorerie, de management;

falimentul unor clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul in lant, etc.

Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un fenomen brutal, ci un rezultat al unei degradari progresive a situatiei financiare a intreprinderii, riscul de insolvabilitate fiind previzibil cu cativa ani inaintea incetarii platilor.

In loc de concluzii, merita a fi retinute "amenintarile" riscului:

Cele "10 amenintari" in cazul neevaluarii riscului:

1. Amplasarea gresita a afacerii. Aceasta tine de politica de marketing: presupune nepromovarea unor reclame corecte si nealegerea unei piete favorabile desfacerii produsului.

2. Prea mult capital in active fixe. Eficienta utilizarii activelor fixe este scazuta.

Lipsa de capital. S-au facut investitii prea mari in active fixe si nu mai exista suficient capital circulant pentru continuarea procesului de productie.

4. Probleme cu creditele. Nu exista resurse pentru rambursarea datoriilor.

5. Proasta gestionare a stocurilor. Dublarea vanzarilor nu implica dublarea stocurilor. Stocurile vor creste numai de 1/4 ori.

6. Expansiune necontrolata. Se lanseaza produse pe o piata care nu a fost cercetata in prealabil.

7. Capitalizare neadecvata. Ea este determinata de riscul activitatii. Daca riscul este mare, dividendele cerute de investitori vor fi mari. Din profitul obtinut se platesc dividendele si partea investita va fi mica.

8. Lipsa de experienta si de calificare. Nu exista interes pentru ridicarea gradului de pregatire profesionala a celor angajati.

9. Probleme cu personalul. Daca activitatea merge prost personalul va fi tentat sa isi gaseasca alt loc de munca.

10. Birocratia. Aceasta se gaseste in activitatile ale caror rezultate nu mai sunt satisfacatoare.

Daca se analizeaza aceste amenintari se constata ca una deriva din cealalta ca un efect cu propagare in lant.