Productia de lana

PRODUCTIA DE LANA

LANA MATERIE PRIMA IN INDUSTRIA TEXTILA

Lana constiuie invelisul pilos al speciei ovine formata din fibrele cu proprietati textile. Desi formeaza invelisul pilos al extremitatilor, jarul sau fibrele de par, precum si unele fibre de par aflate in masa cojocului de lana, nu se incadreaza in categoria lanurilor. In categoria lanurilor se mai includ si alte fibre de lana care au proprietati textile cum ar fi: parul de capra Angora, parul de camila si cel de lama, dar cantitativ acestea reprezinta doar 5 % din intreaga productie piloasa obtinuta de la animale.

Lana are o serie de propritati textile, unice prin natura si complexitatea lor, determinate de o serie de caracteristici fizico-mecanice, tehnice si chimice cum ar fi: rezistenta la tractiune si la torsiune, rezistenta la actiunea unor agenti fizico-chimici, capacitatea termoizolanta, capacitate scazuta de umezire si capacitate accentuata de impaslire.

Datorita insusirilor prezentate anterior, tesaturile obtinute din lana prezinta caractertistici tehnice si igienice deosebite, astfel ele sunt:

calduroase si usoare, deoarece lana este slaba conducatoare de caldura si are greutatea specifica scazuta;

lipsite de capacitatea de a retine radiatia UV

rezistente si cu o mare capacitate de mentinere a culorii

cu o mare capacitate de ventilare a corpului si de retinere si cedare a umeyelii si transpiratiei.

Datorita insusirilor mentionate, lana este o materie prima textila de neegalat cu toate ca industria producerii fibrelor si fibrelor sintetice s-a dezvoltat foarte mult. Din totalul productiei de lana obtinute pe Glob circa 40 % este de tip Merinos, 38 % de tip crossbred iar 22 % de tip grosier.

EVOLUTIA PRODUCTIEI DE LANA BRUTA SI DEGRESATA PE GLOB IN PERIOADA 1989-1999, 1000 MT

(Anuarul FAO pt. Productii vol. 53/1999)

EVOLUTIA COMERTULUI CU LANA BRUTA SI DEGRESATA IN PERIOADA 1996 - 1998 (MT; 1000$)

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

(Anuarul FAO pt. Comert, vol. 53/1998)

EVOLUTIA PRODUCTIILOR DE  LA SPECIA OVINA IN PERIOADA 1993 - 1998

FORMAREA FIBREI DE LANA

Pielea reprezinta invelisul primar al organismului, care apare in etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Pe langa insusirile fiziologice generale, pielea la ovine indeplineste si functia de organ formator al lanii, fapte pentru care cresterea si inlocuirea lanii este strans determinata de functiile pielii. Din aceste considerente este necesara cunoasterea structurii si functiilor pielii, pentru a putea stimula cresterea lanii si a elimina factorii care cauyeaya stagnarea acestui proces.

Startul inferior al epidermei, numit si stratul generator Malpighi, este sediul in care se reinoieste stratul cornificat si se formeaza fibrele de lana. In stratul dermic se afla implantati foliculii pilosi, el continuindu-se cu hipoderma care este sediul formarii cutelor de piele si al depozitarii de tesut adipos. Functiile si starea pielii sunt influentate de nivelul de alimentatie, astfel o hranire abundenta in faza intrauterina si postuterina produce o piele densa si de asemenea stimuleaza formarea foliculilor pilosi si cresterea lanii.

La ovinele sanatoase cu o stare buna de intretinere pielea este unsuroasa, elastica si de culoare roz sau de nuanta ardeziei, lana avand insusiri normale, iar la animalele bolnave si cu stare proasta de intretinere pielea este uscata, aspra, lipsita de elasticitate si de culoare vanata sau palida. Aceleasi ultime carctertistici se intalnesc si in cazul oilor batrane, la aceste animale putandu-se intalni o lana neuniforma, cu rezistenta si elasticitate scazuta si cu posibilitate de producere a naparlirii fortate.

Fibra de lana este o formatiune cornificata a pielii, cu o structura poprie in cadrul foliculului pilos.

La toate rasele de oi foliculii pilosi sunt dispusi in structuri ordonate denumit grupe foliculare, un grup folicular tipic fiind format dintr-un numar de foliculi de baza, denumiti foliculi primari (de regula trei) si dintr-un numar variabil de foliculi secundari (functie de rasa si nivelul de hranire in faza de formare a lor). Diametrul foliculilor pilosi este variabil la oile cu lana grosiera si semifina, iar la oile cu lana fina aceasta dimensiune este variabila. La oile cu lana fina diferenta dintre foliculii primari si secundari se face prin studiul sectiunii transversale a pielii

foliculii primari intotdeauna + glanda sudoripara, muschi horipilator, glande sebacee

foliculii secundari numai + glande sebacee.

Densitatea grupelor foliculare si deci a foliculilor pilosi este variabila in functie de rasa

la ovinele cu lana grosiera - 1000 - 1500 foliculi / cm²

la ovinele cu lana semifina - 1500 - 3000 foliculi / cm²

la ovinele cu lana fina - 3000 - 7000 foliculi / cm², la Merinosul australian se poate atinge valoarea de 9000 foliculi.

Foliculii primari au o adancime de implantare mai mare comparativ cu foliculii secundari, iar in cadrul grupului folicular se contureaza mai intii folicul primar central si dupa aceea foliculii primari laterali si cei secundari.

Grupele foliculare sunt foarte vascularizate, afluxul de sange asigurand necesarul de nutrienti la nivelul papilei dermice utilizati la dezvoltarea pielii si a foliculilor pilosi cat si la cresterea ritmica a fibrelor de lana.

Lana ovinelor se dezvolta in doua faze distincte

faza primara sau profaza in care se formeaza foliculii primari

i     pretrio (pretriada) intre 60 - 70 zile, perioada in care apar toti foliculii primari centrali pe suprafata corpului fetusului

i     trio (triada) intre 75 - 80 zile, in care apar foliculii primari laterali

faza secundara sau neofaza in care se formeaza foliculii secundarim, incepe dupa finalizarea fazei primare la varsta fetala de 80 - 85 zile, continuind pana la varsta de 3 luni postnatala si mai rar de 6 luni. La nasterea mielului foliculii secundari sunt prezenti in proportie de 25 - 30 %, restul aparand in intervalul de 3 sau 6 luni.

La nastere cca 70 - 75 % din foliculi prezinta fibre cheratinizate, cheratinizarea fibrelor secundare avand loc la cca 3 saptamani de la aparitia foliculior respectivi, iar aparitia lor la suprafata pielii are loc dupa inca o saptamana.

Paportul dintre foliculii S/P depinde atat de baza ereditara cat si de nivelul calitativ al hranei in fazele de diferentiere, maturare si eruptie.

Foliculii erup fazial si sub aspectul regiunilor, ordinea fiind:

la inceput regiunea cefei, maxilarelor si gatului

dupa aceea in regiunea spinarii, coastelor, pe coapse, abdomen si celelalte regiuni.

Formarea fibrei de lana are loc pe parcursul a patru etape distincte:

o      aparitia punctelor de iritatie in stratul Malpighi, consta in intensificarea afluxului sangvin, proliferarea celulelor acestui strat T mugurele folicular si in etapa urmatoare:

o      conul pilos - papila dermica, este impinsa in profunzime pana spre stratul subcutan avand loc o invaginatie alungita formata din celulele stratului Malpighi T foliculul pilos la baza caruia se afla:

o      papila dermica - deasupra ei T bulbul pilos ------ inmultirea celulelor        Malpighi ------ fibra in epiderm ------- dezvoltare continua si impingere la suprafata -----

o      fibra exterioara.

Desimea foliculilor pilosi determina grosimea fibrelor de lana, fiind un factor de influenta a cantitatii de lana, la randul ei desimea fiind conditionata de:

rasa si individ

conditiile de viata ale animalului, in perioada embrionara si in cea de miel sugar.

Desimea foliculilor pilosi pe cm² este mai mare in primele luni dupa nastere, dupa care scade odata cu cresterea suprafetei pielii.

Activitatea foliculilor pilosi si deci cresterea fibrei de lana, este continua durand pe tot parcursul vietii animalului. Procesul fiziologic de naparlire a lanii, care este urmarea unei perioade de repaus a activitatii foliculilor, se manifesta numai la formele salbatice de ovine si la unele rase domestice primitive cu lana mixta. Poate aparea si o naparlire falsa, care este cauzata de diferite stari patologice, sau stari de subnutritie calitativa prelungita, acre duc la strangularea fibrei sau "flamanzirea" acesteia, dupa care urmeaza detasarea fibrelor si caderea lor. Prin inlaturarea factorilor nefavorabili si stimularea celor favorabili (nutritie la nivel calitativ optim, se regenereaza teaca externa a radacinii, se reactiveaza bulbii pilosi atrofiati, care coboara la adancimea normala in piele concomitent cu regenerarea papilei fibrei, urmata de formarea de tije noi, care apar la suprafata pielii la 25 - 30 de zile de la revenirea la conditii normale.

STRUCTURA MORFOLOGICA SI HISTOLOGICA A FIBREI DE LANA

Din punct de vedere al structurii morfologice fibra de lana este formata din

bulb - situate la baza fibrei, are forma piriforma, inconjoara aproape in intregime papila fibrei, aderand intim la aceasta. Inmultirea celulelor din bulb asigura cresterea fibrei de lana;

radacina - constituie partea fibrei situata in grosimea pielii

tija - partea fibrei situata la suprafata pielii, sau fibra textila propriu-zisa.

Fibra de lana prezinta si o serie de anexe reprezentate de

• papila fibrei; foliculul pilos; teaca fibrei; glandele sebacee; glanda sudoripara muschiul horipilator.

Structura histologica a fibrei de lana determinata prin examinarea sectiunii transversale, scoate in evidenta prezenta a tre straturi de celule concentrice

stratul cuticular, prezent la toate categoriile de lanuri

stratul cortical, prezent la toate categoriile de lanuri

stratul medular, nu se gaseste la lanurile fine, apare sub forma de insule sau puncte la lanurile semifine, iar la lanurile grosiere apare sub forma unor benzi continui.

Stratul cuticular

rol in protectia fibrei de lana impotriva factorilor externi

imprima insusirile de luciu si matasozitate ale lanii

este format din celule plate, transparente, de forma poligonal neregulate, dispuse in mod diferit in functie de categoria de lanuri:

o       la lanurile grosiere si semifine sunt dispuse ca si tiglele pe acoperis sau solzii pe peste fiind in numar de 2pana la 5 celule la lana groasa si 2 - 3 celule la lana semifina;

o       la lanurile sfine se afla o singura celula pe strat  fiind dispusa sub forma telescopata, cu marginea libera orientata spre varful fibrei.

Stratul cortical

este format din celule cheratinizate fusiforme dispuse longitudinal si paralel cu axul fibrei, fiind unite atat intre ele cat si cu stratul cuticular prin substanta proteica bogata in sulf

confera proprietati de rezistenta la tractiune si torsiune, extensibilitate, elasticitate a fibrei de lana

in stratul cortical se afla goluri cu aer, care confera capacitatea de higroscopicitate a lanii, de asemenea se afla in cazul lanurilor pigmentate si granule de pigment

sa constatat prin analiza de microscopie electronica, ca stratul cortical raspunde si de aparitia ondulatiilor, datorita aparitiei unei structuri celulare bilaterale, orto si paracelule. Modul de dispunere a acestor celule cauzeaza gradul de ondulare si insusirea ondulatiilor.

Stratul medular

este format din celule mali areolate, care apar in campul microscopic de culoare neagra

fibrele care au stratul medular mai dezvoltat, sunt lipsite de rezistenta si au un grad de ondulare mai redus

aerul acumulat intre celulele stratului medular cu cel existent intre celulele stratului cortical confera proprietatile termoizolatoare ale lanii, astfel iarna impiedica pierderile de caldura, iar vara impiedeca acumularea, lucru care explica adaptabilitatea ovinelor cu lana grosiera la zone cu climat diferit.