Procesul comunicarii economice prin bani pe pietele financiare si de credit internationale

LOCUL PIETELOR FINANCIARE SI DE CREDIT IN PROCESUL DE COMUNICARE ECONOMICA INTERNATIONALA PRIN BANI

Daca Piata Economica Internationala a rezolvat elementele principale ale procesului de comunicare economica prin bani (problema cunoasterii nivelului international al valorii, emiterea semnelor banesti necesare transmiterii mesajului valoric, organizarea circuitului semnelor banesti in context international), pietelor financiare si de credit le revin atributii la fel de importante in privinta miscarii internationale a valorii.

Valoarea intrata in circuitul international este supusa unor procese de repartitie de natura financiara si de credit. Aceste procese de repartitie sunt determinate de efectele de sistem ale comunitatii mondiale, de desfasurare reala a fenomenelor economice din cadrul economiei mondiale.

Astfel, organizarea  unor activitati de ordin politic, cultural, militar, etc la nivel regional sau international si functionarea institutiilor corespunzatoare acestor activitati ( cum ar fi O.N.U., U.N.E.S.C.O., N.A.T.O) impun formarea unor fonduri financiare cu caracter international pentru acoperirea cheltuielilor de capital si de functionare.

Constientizarea responsabilitatilor mondiale a dus la sinteza unor probleme cu caracter global (subdezvoltare, poluarea mediului, conflictele locale si regionale) impune, de asemenea, constituirea unor fonduri financiare internationale pentru rezolvarea acestor probleme globale prin cercetari stiintifice, consfatuiri, actiuni directe de interventie.

Probleme de repartitie financiara si de credit sunt cerute si de formarea uniunilor economice regionale (de tipul Uniunii Europene), precum si de functionarea institutiilor lor care au misiunea sa rezolve probleme de investitii, compensarea diferentelor de preturi, etc.

De asemenea, dezvoltarea economica a fiecarui stat pune probleme economice care implica repartitie financiara si de credit in context international. Insuficienta fondurilor financiare de pe piata interna, precum si necesitatea unor fonduri in valuta cu circulatie internationala fac ca fiecare stat sa caute intrarea pe pietele financiare si de credit ale altor tari sau de pe piata mondiala.

La nivelul anilor '90, operatiunile pe piata financiara internationala se ridica la 350-400 miliarde de dolari pentru programe de investitii, plasamente de titluri, ajutoare internationale. Daca avem in vedere ca majoritatea legaturilor economice internationale de tip import-export trec prin zona creditului (comercial si bancar), atunci putem spune ca fenomenul repartitiei prin credit depaseste annual cifra de 5000 de miliarde de dolari.

CONTRIBUTIA PIETEI FINANCIARE INTERNATIONALE LA PROCESUL DE COMUNICARE ECONOMICA

Piata financiara internationala, componenta de baza a sistemului financiar si monetar international, cuprinde institutii cu caracter international, institutii cu caracter national, regional si mondial (institutii financiare, bancare, burse de valori) care au ca misiune atragerea de fonduri financiare si dirijarea lor spre obiective si beneficiari din diferite tari.

Aceasta misiune se realizeaza prin infaptuirea unor operatiuni specifice care caracterizeaza activitatea financiara internationala. Operatiunile respective vor contura, totodata , si contributia pietei financiare la desfasurarea procesului complex de comunicare economica prin bani in cadrul comunitatii mondiale.

Formarea unui fond financiar international, ca produs al pietei financiare, reprezinta o activitate complexa care insumeaza mai multe operatiuni grupate pe patru etape de lucru.

Operatiunea I. Prin intermediul unor actiuni de atragere de pe pietele nationale sau din disponibilitatile unor organisme regionale si internationale, piata financiara mobilizeaza in context international valoare sub forma unor fonduri financiare exprimate cu ajutorul etaloanelor nationale si internationale, la nivelul lor din momentul repartitiei financiare.

Mobilizarea de fonduri se face sub forma de:

valoare efectiva, cuprinsa in marfuri si servicii repartizate ca atare in context international;

sume de semne banesti.

Operatiunea II. Aici sunt concentrate operatiunile de evaluare a fondurilor mobilizate cu ajutorul etaloanelor internationale la nivelul lor din momentul evaluarii.Prin aceasta evaluare, fondul financiar preia influentele pe care le suporta permanent etalonul international utilizat.

Document online: Managementul calitatii totale la pelphi Eseu: Studiu de caz privind leadership-ul la s.c. j international s.r.l. sibiu

Operatiunea III. Aici sunt cuprinse operatiunile de repartitie financiara realizata de institutiile pietei financiare; prin aceste actiuni sunt precizati beneficiarii fondurilor, obiectivale finantate, precum si conditiile ce caracterizeaza repartitia respectiva.

Beneficiarii fondurilor sunt:

agentii economici;

banci, guverne;

persoane fizice;

institutii internationale.

Obiectivele finantate sunt reprezantate de:

investitii directe;

plasamentul de titluri;

comertul exterior;

actiuni internationale de ajutor;

cheltuieli de capital si de functionare ale institutiilor regionale si internationale.

Conditionarea accesului la fondurile financiare internationale este o activitate complexa, care imbina interesele furnizorilor de fonduri, ale intermediarilor si ale beneficiarilor. Rezultatul acestei imbinari reflecta nivelul fortei celor implicati, de multe ori fiind in favoarea uneia dintre parti. Aceste conditionari sunt:

conditionari economice;

conditionari privind riscul si costul;

conditionari politice.

Conditionarile economice impun beneficiarului si intermediarului utilizarea eficienta a fondurilor in actiuni care sa aduca castiguri partilor. In acest sens se fac studii de fezabilitate. Tot aici se includ si recomandari pentru realizarea unor masuri cu caracter economic cumar fi accelerarea reformei economice, a privatizarii si restructurarii economiei.

Conditionarile privind riscul si costul imbina aspecte economice si juridice, politice si sociale. Aceste aspecte sunt analizate in legatura cu beneficiarul fondului, cu tara acestuia si chiar cu zona geografica din care face parte tara respectiva. Riscul analizat poate fi economic, valutar, politic, social, fiscal, militar.

Conditionarile politice sunt cele mai criticabile, ele legind accesul la fondurile financiare de deciziile politice interne, regionale si internationale ale tarii solicitantului de fonduri (democratizare, drepturile omului, drepturile minoritatilor, eliminarea divergentelor politice si teritoriale cu vecinii, sprijinirea actiunilor internationale ale tarilor furnizoare de fonduri, etc.).

CONTRIBUTIA PIETEI INTERNATIONALE A CREDITULUI LA PROCESUL DE COMUNICARE ECONOMICA

Piata internationala a creditului se incadreaza in procesul de comunicare ceonomica prin intermediul operatiunilor pe care institutiile pietei respective le realizeaza. In general, piata creditului foloseste aparatul bancar situat in economiile nationale sau in context international, precum si institutii cu caracter regional si international.

Infaptuind operatiunile de creditare, piata creditului contribuie la reglarea procesului de comunicare in sensul accelerarii circulatiei valorii in context international si evitarii stationarii ei in stocuri.

Produsul credite internationale rezulta din exercitarea unor operatiuni de atragere de disponibilitati banesti, de emisiune de bani pentru creditare in contul disponibilitatilor banesti atrase si de dirijare a fondurilor respective catre beneficiarii creditarii.

Operatiunea I. Prin intermediul unor procedee de atragere a disponibilitatilor banesti (obligativitatea contributiei la formarea capitalului social al bancilor sau la formarea capitalului de lucru al institutiilor internationale - cum ar fi F.M.I., sau la posibilitatea fructificarii eficiente a unor fonduri disponibile), piata creditului scoate in context international fonduri exprimate prin etaloane nationale si vehiculate de semne banesti nationale.

In cazul in care se realizeaza o repartitie de tip credit cu valoare efectiva sub forma de marfuri si servicii, atunci piata consemneaza doar intrarea de valoare sub forma informatiei monetare.

Operatiunea II. Este operatiunea de evaloare a fondurilor de credit sub forma de bunuri si servicii si a creditelor emise pe baza disponibilitatilor atrase in conturi cu ajutorul unui etalon international, la nivelul acestuia din momentul evaluarii. Ca si in cazul operatiunii similare de pe piata financiara, si aici are loc o actualizare periodica a valorii reale a fondurilor, in functie de modificarile in timp ale etalonului utilizat pentru evaluarea internatioanla.

Operatiunea III. Institutiile pietei creditului realizeaza o structurare a valorii de care dispun pe fonduri si destinatii, in conformitate cu tipurile de conditionari specifice repartitiei internationale. In urma acestor activitati rezulta produsul finit, sub forma fondurilor de credit.

Beneficiarii fondurilor de credit sunt:

agenti economici;

banci;

guverne;

institutii internationale.

Obiectivele creditarii:

derulerea schimburilor economice internationale;

activitate de investitii;

echilibrarea balantei de plati.