Contabilitatea rezultatelor economico-financiare - continut, recunoastere, prezentare

Curs

1. Rezultate economico-financiare: continut, recunoastere, prezentare

l      Continut: Rezultatele economico-financiare reprezinta resurse economice controlate de intreprindere transformate in profit sau pierdere

l      Recunoastere:

a)      In sens larg se concretizeaza in:

a1) cheltuieli care in principiu, semnifica o "saracire" a firmei, generata fie de micsorarea unor elemente de active patrimoniale, fie o crestere a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit IASB , cheltueilie reprezinta "diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor; care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultatte din distribuirea acestora catre actionari"

a2) venituri care in principiu, seminifica o "imbogatire" a firmei fie prin cresteria unor elemente de active patrimoniale, fie printr-o micsorare a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului Conceptual IASB, veniturile reprezinta "cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor"

B) In sens restrans, se concretizeaza in:

b1) profit, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile (V) sunt mai mari decat cheltuielile (C)

b2) pierdere, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu fianciar, veniturile (V) sunt mai mici decat cheltuielile (C)

2. Modalitati generale de formare a cheltuielilor si veniturilor

l      Modalitati generale de formare a cheltuielilor:

a)      Consumul de bunuri stocabile in activitatea curenta de exploatare, cum ar fi consumul de materii prime, materiale auxiliare, etc.

b)      Angajarea unei cheltuieli care intervine in momentul cumpararii de bunuri nestocabile, lucrari, utilitari, si servicii destinate productiei, cu ocazia nasterii obligatiilor fata de furnizori

c)      Plata unei sume de bani destinata satisfacerii unei nevoi curente a firmei, pentru care anterior platii nu a fost inregistrat angajamentul (obligatia de plata)

d)      Incorporarea in cheltuielile curente ale exercitiului financiar expirabil a unor sume reprezentand deprecieri economice ireversibile (amortizarile imobilizarilor), deprecieri probabil reversibile (provizioane pentru deprecieri) sau rezerve pentru acoperirea riscurilor viitoare (provizioane pentru riscuri si cheltuieli)

Modalitati generale de formare a veniturilor

l      Obtinerea productiei fabricate in cadrul obiectului principal de activitate al unei firme. In acst moment al ciclului economic, evaluarea productiei obsinute se face in costuri efective de productie.

l      Livrarea (facturarea) prductiei fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la producator (vanzator) catre client (cumparator)

l      Incasarea unor sume de bani, ca urmare a facturarii de produse, lucrari , prestatii si servicii care fac obiectul curent de activitate al firmei, dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creante fata de clienti (cumparatori)

l      Incorporarea (includerea) in veniturile curente ale exercitiului financiar expirabil a unor sume reprezentand venituri care au fost estimate ca probabile in exercitiile financiare anterioare, dar care au deventi certe in exercitiul financiar expirabil. Este vorba despre venituri constatate in avans, scadente si/sau de anularea provizioanelor pentru deprecieri , riscuri si cheltuieli , ramase fara obiect.

CONTUL DEPROFIT SI PIERDERE

CHELTUIELI

I CHELTUIELI DE EXPLOATARE (CE)

II CHELTUIELI FINANCIARE (CF)

III CHELTUIELI EXTRAORDINARE (CEX)

IV CHELTUIELI CU IMPOZITUL

PE PROFIT (P)

V PIERDERE NETA (-Rn)

VENITURI

I VENITURI DIN EXPLOATARE (VE)

II VENITURI FINANCIARE (VF)

III VENITURI EXTRAORDINARE (VEX)

IV PROFIT NET (+Rn)

Aceasta structura sintetica permite calcularea unor rezultate aconomico-financiare partiale si anume:

a)      Rezultatul din exploatare (+/-RE): RE=VE-CE

a)      Rezultatul financiar (+/-RF): RF=VF-CF

a)      Rezultatul curent al exercitiului (+/-RC): RC=+/-RE+/-RF

a)      Rezultatul extraordinar (+/-REX): REX=VEX-CEX

a)      Rezultatul brut al exercitiului (+/-RB): RC=+/-RE+/-RF+/-REX

a)      Rezultatul net al exercitiului (+/-Rn): Rn=+/-RB-Ip

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

l      Structura si grupe de conturi utilizate:

A.     Gr.60

B.      Gr.61

C.      Gr.62

D.     Gr.63

E.      Gr.64

F.       Gr.65

G.     SubGr.681

A. CHELTUIELILE PRIVIND STOCURILE

l      Continut: consumurile de materii prime, materiale consumabile, ambalaje, precum si iesirile de efective de animale si marfuri;

l      Contabilizare:

a)      Prin metoda inventarului permanent:

60x=3xx (exclusiv 33x si 34x)

a)      Prin metoda inventarului intermitent:

b1) la deschiderea exercitiului preluarea stocurilor initiale la cheltuieli:

60x=3xx (exclusiv 33x si 34x)

b2) cumparari in timpul exercitiului:

60x=40x

b3) la inchiderea exercitiului (activarea stocurilor finale):

3xx(exclusiv 33x si 34x) = 60x

Nota

Sunt asimilate cheltuielilor privind stocurile:

Contabilizare:

% = 401

B-C. CHELTUIELILE CU LUCRARILE SI SERVICIILE PRESTATE DE TERTI

l      Continut: lucrari de intretinere si reparatii, locatii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii si cercetari, colaborari cu tertii comisioane si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane, cheltuieli de deplasare, detasare, transfer, cheltuieli de posta si telecomunicatii, cheltuili cu alte servicii prestate de terti

l      Contabilizare:

61x = 40x

sau

62x = 5xx

D. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

l      Continut: prorata TVA deductibila devenita nedeductibila, TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predata cu titlul gratuit, TVA aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, diferente de pretla gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri si terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite si taxe.

l      Contabilizare:

635 = 4426

sau

4427

sau

446

Nota: Sunt asimilate acestor cheltuieli varsamintele de efectuat la fondurile speciale

Contabilizare:

635 = 447

E. Cheltuieli cu personalul

l      Continut: cheltuieli cu salariile brute ale personalului si cu contributiile intreprinderii la organismele de asigurpri si protectie sociala

l      Contabilizare:

64x = %

42x

43x

F. Alte cheltuieli de exploatare

l      Continut: pierderile din reante suportate de intreprindere, pierderile din lichidarea dobanzilor si creantelor, valoarea debitelor prescrire si a debitorilor insolvabili, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donatiilor si sponsorizarilor acordate

l      Contabilizare:

65x = %

26x

3xx

4xx

5xx

Nota: Sunt asimilate altor cheltuieli de exploatare cheltuielile rezultate din operatiuni de capital, cum ar fi: valoarea neamortizata a activelor amortizabile iesite din intreprindere, valoarea contabila a activelro neamortizabile cedate sau scoase din evidenta:

l      Contabilizare

65x = %

20x

21x

26x

G. Cheltuielile de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere

l      Continut: cheltuieli cu amortizarea activelor corporale si necorporale, provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si cu ajustprile pentru deprecierea imobilizarilor, stocurilor, creantelor.

l      Contabilizare:

681x = 151x (provizioane)

28x (amortizari) 29x (exclusiv 296x) ajustari

39x pt

49x depreciere

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

l      Continut: pierderi din creante legate de participatii si din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabile din variatia cursurilor valutare, inclusiv cele aferente disponibilitatilor in devize , cheltuielile curente cu dobanzile aferente imprumutuirlo si creditelor primite, sconturilor acordate clientilor, alte cheltuieli financiare

l      Contabilizare:

66x = %

168x

40x

41x

5xx

3.2. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

l      Continut: calamitati naturale si exproprieri de active

l      Exemplu: In urma unei alunecari de teren s-a constatat distrugerea unei livezi, recent intrata pe rod, evaluata la 18.000lei

l      Contabilizare:

671 = 2134 18.000

3.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite

l      Continut: reprezinta cheltuielile cu impozitul pe profit/venit calculat in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare:

l      Contabilizare:

69x = 441x

4.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

l      Structura si grupe de conturi utilizabile

A. Gr.70

B. Gr.71

C. Gr. 72

D. Gr.74

E. Gr.75

F. Gr.75

E. Venituri din exploatare privind provizioanele si ajustarile pentru deprecierile de valoare

A. Contabilitatea veniturilor din cifra de afaceri

l      Continut: venituri din vanzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, lucrprilor executate si servicii prestate, inclusiv din studii si cercetari efectuate pentru terti, venituri din redeventa, locatii de gestiune, si chirii, venituri din vanzarea marfurilor, ambalajelor si din activitati diverse

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

l      Contabilizare:

70x = 41x

sau

5xx

Nota:

a)      In cazul in care "cifra de afaceri" se formeaza din vanzari de stocuri obtinute din productie proprie, a caror contabilitate se tine prin inventar permanent, inregistrarea de mai sus este secondata de descarcare de gestiune:

711 = 34x

a)      In cazul in care "cifra de afaceri" se formeaza din vanzari de marfuri si/sau ambalaje, a caror contabilitate se tine prin inventar permanent, inregistrarea de mai sus este secondata de

b1) descarcarea gestiunii de marfuri:

607 = 37x

b2) descarcarea gestiunii de ambalaje:

608 = 38x

B. Venituri din variatia stocurilor

l      Continut: venituri constatate in momentul obtinerii stocurilor din productie proprie destinate vanzarii, in conformitate cu reglementarile Planului Contabil General Francez, preluate si in reglementarile contabile romanesti, in vigoare. Nu satisfac criteriile de recunoastere a veniturilor din IAS/IFRS

l      Contabilizare:

a)      "stocarea" productiei fabricate:

% = 711

33x

34x

b) "destocarea" productiei fabricate:

711 = %

33x

34x

Nota:

Sunt asimilate veniturilor din variatia stocurilor si "cresterea" efectivelor de animale si/sau "obtinerea" de ambalaje din productie proprie:

Contabilizare:

a)      La "stocare":

% = 711

36x

38x

b) La "destocare":

711 = %

36x

37x

C. Venituri din productia de imobilizari

l      Continut: venituri constatate in momentul obtinerii de imobilizari necorporale si corporale prin efort propriu, in contextul reglementarilor PCGF, fara a satisface IAS/IFRS

l      Contabilizare (la cost de productie):

20x = 72x

sau

21x

sau

23x

l      Nota

La finalizarea imobilizarilor in curs (23x), pe baza receptiei acestora, se inregistreaza:

20x = 23x

sau

21x

D. Contabilitatea veniturilor din subventii de exploatare

l      Continut: subventii aferene preturilor din vanzare (cifrei de afaceri) aferente acoperirii unor cheltuieli de exploatare (consumuri de materii prime si materiale consumabile, salarii, protectie sociala, dobanzi, cheltuieli externe, etc)

l      Contabilizare

455 = 74x

sau

512x

E.Contabilitatea altor venituri din exploatare

Continut: veniturile din creante reactivate privind clientii si debitorii diversi, veniturile din debite, reprezentand remuneratii sporuri sau adaosuri necuvenite acordate salariatilor in exercitiile financiare anterioare, valaorea lipsurilor in gestiune imputabile gestioanrilor valoarea despagubirilor, amenzilor, si penalitatilor incasate sau de incasat, valoarea donatiilor si sponsorizarilor

Contabilizare:

75x = %

3xx

4xx

5xx

Nota:

Sunt asimilate altor venituri din exploatare rezultatele din operatiuni de capital, cum ar fi: veniturile din vanzarea activelor imobilizate si veniturile din subventii pentru investitii

Contabilizare:

% = 75x

13x

20x

21x

26x

F. Venituri din exploatare privind provizioanele si ajustarile pentru deprecierile de valoare

l      Contabilizare:

% = 781x

151x (provizioane)

29x

(exclusiv 296x) ajustari

39x pt

49x depreciere

4.2. Contabilitatea veniturilor financiare

l      Continut: venituri din participatii, titluri de palsament, si alte imnobilizari si creante financiare cedate, diferente favorabile de curs valutar, dobanzi curente si sconturi obtinute si alte venituri financiare

l      Contabilizare:

% = 76x

26x

40x

41x

5xx

4.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Continut: subventii primite pentru eliminarea efectelor calamitatilor naturale, reamplasarea activitatilor productive in zone defavorizate sau decongestionarea zonelor urbane aglomerate precum si din despagubirile care insotesc exproprierile din considerente de utiliatte publica

Exemplu:

S.C. X SA a fost expropriata de o fasie de teren, in vederea construirii unui tronsou de autostrada, pentru care s-a acordat o despagubire de 800.000 lei

Contabilizare:

5121 = 771 800.000

Curs 11:Contabilitatea trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament,disponibilitatilor in conturi la banca si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie

Structura elementelor de trezorerie

v     titlurile de plasament

v     disponibilitatile in conturi la banci si in casa, in lei si in devize

v     creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie

Obiectivele contabilitatii trezoreriei

v     a. reflectarea, urmarirea si controlul existentei si gestionarii corecte a elementelor de trezorerie;

v     b. respectarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari si plati fara numerar prin conturile deschise la banci;

v     c. urmarirea modificariilor ce intervin in componenta si volumul elementelor de trezorerie;

v     d. asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie existenti la nivelul entitatii .

Conturi de trezorerie

Contabilitatea sintetica a trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5

v     "Investitii pe termen scurt"

v     "Conturi la banci"

v     "Casa"

v     "Acreditive"

v     "Viramente interne"

v     "Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie"

Trezoreria cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o unitate:

v     lichiditatile monetare: numerar in casierie,disponibil in conturi bancare,avansuri de trezorerie

v     echivalente de numerar:

valori de incasat (efecte comerciale, cecuri)
titluri de plasament ( actiuni, obligatiuni)
alte valori (timbre fiscale, timbre postale, bonuri

valorice de combustibil, tichete de masa)

Fluxurile de trezorerie (I, E) se pot efectua in moneda nationala sau valuta.

Criterii de recunoastere si evaluare a activelor si pasivelor de trezorerie in contabilitate

v     Un activ financiar este recunoscut atunci cand indeplineste urmatoarele criterii :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre in entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil;

v     O datorie financiara se va recunoaste atunci cand :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa iasa din entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

Conform prevederilor IAS 39 "Instrumente financiare: recunoastere si evaluare", o entitate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiara in bilant, atunci si numai atunci cand aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului

Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

v     Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate in hartii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui castig in urma vanzarii acestora la un pret mai mare decat cel de cumparare.

v     In categoria investitiilor financiare pe termen scurt intra:

. actiuni emise de catre societati din cadrul grupului sau din afara acestuia,

care sunt cumparate pentru a fi vandute in termen scurt pentru obtinerea

unui castig;

. actiuni proprii, care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute;

. obligatiuni emise de catre unitate care sunt rascumparate la scadenta in

vederea anularii acetora;

. alte investitii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automata,

certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate

de depozit, etc.

v     Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu in parte

v     Caracteristici:

negociabile,

purtatoare de drepturi si obligatii,

liber transmisibile,

pot fi cotate la bursa

v     Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli

v     Evaluarea titlurilor de plasament se poate face :

. la valoare de intrare (cost de achizitie);

. la valoare de inventar;

. la valoare de inchidere a conturilor;

. la valoare de iesire din patrimoniu.

50 "Investitii pe termen scurt" cuprinde

v     "Actiuni detinute la entitatile afiliate"

v     "Obligatiuni emise si rascumparate"

v     "Obligatiuni"

v     "Alte obligatiuni financiare pe termen scurt si creante asimilate",

v     care se detaliaza pe doua conturi de gardul II, respectiv:

v     "Alte titluri de pasament"

v     "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament"

v     "Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt",

v     care se detaliaza pe doua conturi de gradul II, respectiv:

v     "Varsaminte de efctuat pentru actiunile detinute la

v     entitatile afiliate"

v     "Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen

v     scurt pe termen scurt"

Contabilitatea actiunilor detinute la entitatile afiliate

v     501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate"

Este un cont de activ

- debiteaza cu valoarea costului de achizitie al actiunilor cumparate de la entitatile din cadrul grupului;

- crediteaza cu valoarea costului de achizitie al actiunilor vandute;

Soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor detinute pe termen scurt la entitatile din cadrul grupului.

O entitate poate cumpara actiuni, in scop speculativ, de la o alta entitate din cadrul grupului.

v     509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" - achizitionarii de investitii pe termen scurt, cu plata ulterioara

EXEMPLU

O filiala achizitioneaza, in scop speculativ, un pachet de 1000 actiuni emise de o alta filiala din cadrul aceluiasi grup, la costul de achizitie de 5 lei/actiune, pe care le achita prin banca. Ulterior vinde, cu plata in numerar 600 actiuni la pretul de 5.5 lei/actiune si 400 actiuni la pretul de 4.8 lei/actiune.

Achizitionarea actiunilor:

501 = 5091 5000 (1000 X 5)

2. Achitarea actiunilor:

5091 = 5121 5000

Vanzarea cu castig a actiunilor:

5311 = % 3300 (600 X 5.5)

501 3000 (600 X 5)

7642 300 (600 X 0.5)

4. Vanzarea cu pierdere a actiunilor:

% = 501 2000 (400 X 5)

5311 1920 (400 X 4.8)

6642 80 (400 X 0.2)

Contabilitetea obligatiunilor emise si rascumparate

Obligatiunile reprezinta titluri de credit negociabile, emise, de regula, de catre societatile pe actiuni. Obligatiunile emise de o entitate si vandute tertilor trebuie rascumparate la scadenta si ulterior anulate.

Evidenta obligatiunilor rascumparate se tine cu ajutorul contului

505 "Obligatiuni emise si rascumparate".

- este un cont activ

- se debiteaza cu valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

- se crediteaza cu valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

anulate

v     Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate neanulate.

EXEMPLU

O entitate rascumpara 1000 bucati obligatiuni, a 5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza.

1. Rascumpararea obligatiunilor:

505 = 5311 5000 (1000 x 5)

2. Anularea obligatiunilor rascumparate:

161 = 505 5000

Contabilitatea obligatiunilor

O entitate pot cumpara obligatiuni emise de alte entitati in vederea obtinerii de venituri financiare sub forma de dobanda sau pentru a le specula la bursa, prin vanzarea lor la preturi superioare celor de cumparare (similar actiunilor).

v     506 "Obligatiuni".

- cont de activ,

- se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor

cumparate

- se crediteaza cu valoarea obligatiunilor cedate.

Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor existente.

EXEMPLU

O entitate cumpara 2000 obligatiuni la un pret de 50 lei bucata. Ulterior le vinde astfel: 1000 bucati cu 60 lei bucata, iar 1000 bucati cu 49 lei bucata.

1. Cumpararea de obligatiuni:

506 = 5121 100.000

2. Vanzarea de obligatiuni la un pret mai mare decat cel de inregistrare:

5311 = % 60.000 (1000 x 60)

506 50.000 (1000 x 50)

7642 10.000 (1000 x 10)

3. Vanzarea de obligatiuni sub pretul de inregistrare:

% = 506 50.000 (1000 X 50)

5311 49.000 (1000 X 49)

6642 1.000 (1000 X 1)

Contabilitatea altor investitii pe termen scurt si a creantelor asimilate

In aceasta categorie intra: actiunile detinute la alte entitati (din afara grupului), actiunile proprii, rascumparate in vederea anularii sau speculatiilor financiare, certificatele

de depozit si altele.

v     508 "Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate"

5081 "Alte titluri de plasament"

5088 "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament"

EXEMLPU

Cumpararea unor elemente de natura altor investitii financiare:

5081 = % 5.000

5121 2.500

5311 500

509 2.000

Plata varsamintelor de efectuat:

509 = 5121 2.000

Vanzarea altor investitii financiare la un pret mai mare decat cel de inregistrare:

5311 = % 6.000

5081 5.000

7642 1.000

Vanzarea altor investitii financiare la un pret sub cel de inregistrare

% = 5081 5.000

5311 4.500

6642 500

EXEMPLU

Achizitionarea unui certificat de depozit:

5081 = 5121 3.500

Inregistrarea dobanzii cuvenite la scadenta:

5088 = 766 350

Incasarea certificatului de depozit si a dobanzii, la scadenta:

5121 = % 3.850

5081 3.500

5088 350

Contabilitatea decontarilor fara numerar

v     51 "Conturi la banci", care cuprinde conturile:

511 "Valori de incasat"

512 "Conturi curente la banci"

518 "Dobanzi"

519 "Credite bancare pe termen scurt"

Contabilitatea valorilor de incasat

v     Efecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadenta in disponibilitati.

Cecuri de incasat 5112

Efecte de incasat                               5113

Efecte remise spre scontare

v     Cand detinatorul unui efect comercial are nevoie de numerar inainte de scadenta,el poate depune efectul de comert la banca pentru scontare, inainte de termen

v     Scontarea = plata inainte de scadenta a sumei de catre banca. Suma primita este mai mica decat suma trecuta in efectul de incasat cu taxa de scont.

v     Cu ajutorul contului 511 se inregistreaza:

v     efectele comerciale depuse spre incasare la scadenta sau remise spre scontare, precum si

v     cecurile de decontare predate la banca spre incasare pana in momentul in care valoare acestora se inregistreaza in conturile curente de la banci.

EXEMPLU:
CECURI DE INCASAT

Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de cec emis de client.

Emitere factura prestari

4111 = 704

Primire cec si depunere la banca

5112 = 4111 10.000

Incasare cec

5121 = 5112 10.000

EXEMPLU:
EFECTE DE INCASAT

Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de efect emis de client. Efectul se depune la banca spre incasare

1. Emitere factura prestari servicii

4111 = 704

2. Acceptare efect

413 = 4111

3. Depunere efect la banca

5113 = 413 10.000

*** Varianta 1 ----- Scontare la termen

4. Incasare efect la scadenta

5121 = 5113 10.000

*** Varianta 2 ---- Scontare inainte de termen, taxa scont 10%

5. Remitere efect spre scontare

5114 = 5113 10.000

6. Incasare bilet la ordin inainte de scadenta 

% = 5114 10.000

9.000

1.000 (TAXA DE SCONT)

Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare si credite pe termen scurt

512. Conturi curente la banci A 5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare

518. Dobanzi A 5186. Dobanzi de platit
518 Dobanzi de incasat

 519. Credite bancare pe termen scurt P

581 Viramente interne      B

EXEMPLE

Operatii privind sume in curs de decontare

Sume virate dar neaparute in extrasele de cont ale bancilor

5125 = 4111

Consemnarea de sume pentru licitarea de valuta

5125 = 581

Sume virate in contul de disponibil

581 = 5125

Se expediaza prin posta marfa in valoare de 10.000 lei si se primeste mandatul postal ce atesta decontarea creantei, insa suma nu a intrat in contul bancar.Ulterior sume este consemnata in extrasul de cont.

v     Licrare marfa

4111 = 707 10.000

v     Primire mandat postal                     

10.000

v     Intrarea sumei in contul bancar      

5121 = 5125 10.000

Se primeste un credit bancar pe termen de o luna de la BRD 2.000 lei, dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda

v     Primire credit de la banca               

5121 2.000

v     Ridicare numerar                 

581= 5121 200

v     Depunere numerar in casierie

5311 = 581 200

v     Dobanda datorata                            

666 = 5198

v     Rambursarea creditului si a dobanzii

% = 5121

5198 100

Contabilitatea decontarilor in numerar

531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
5323. Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori 

Caracteristici generale decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta

v     alte valori asimilate trezoreriei

v     Bonuri valorice

v     Timbre fiscale si postale

v     Bilete de tratament si odihna

v     Tichete si bilete de calatorie

v     Tichete de masa

v     Alte valori

EXEMPLU

1. Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in consum timbre in valoare de 100 lei

v     Cumparare timbre postale

5321 = 5311 300

v     Utilizare timbre postale

626 = 5321 100

2. Se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consuma

v     Achizitie bonuri de combustibil

5328 = 5311 1.000

v     Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil

3022 = 5328 300

v     Consum combustibil

6022 = 3022 300

Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta 542. Avansuri de trezorerie

v     Acreditivul este o forma de decontare care asigura furnizorului garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate prin rezervarea disponibilitatilor banesti in conturi distincte din care, pe masura licvrarilor, se fac decontarile.

- In lei

- In valuta

v     Avansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii, in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare, detasari, delegatii, servicii postale, taxe de telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si protocol, precum si alte sume

- In lei

- In valuta

EXEMPLU - ACREDITIV

Se deschide acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul acreditivului se anuleaza.

v     Deschidere acreditiv 

5411 = 5121 20.000

v     Plata furnizorului

401 = 5411 15.000

v     Restituirea acreditivului neutilizat

581 = 5411 5.000

5121 = 581 5.000

EXEMPLU - AVANS SPRE DECONTARE

Se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700, iar restul se depune in casierie

v     Acordare avans

542 = 5311 1.000

v     Justificare avans

% = 542 800

624 100

604 700

v     Depunere avans nejustificat

5311 = 542 200

Se acorda avans de trezorerie suma de 1.000 EUR, la cursul de 3,5 lei/EUR. Avansul se utilizeaza astfel: diurna 35 EUR X 6 zile, cazare 5 x 100 EUR, transport 100 EUR, taxa conferinta 250 EUR, restul nedecontat se depune la caserie, la cursul de 3,6 lei/EUR.

v     Acordare avans

542 = 5314 3.500

v     Justificare avans

% = 542 3.465

625 2.240

624 350

628 875

v     Depunere suma neconsumata

5314= % 36

542 35 765 1

Contabilitatea ajustarilor pentru deprecerea conturilor de trezorerie

Ajustari pentru deprecierea actiunilor detinute la societatile afiliate
595. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor
598. Ajustari pentru deprecierea altor investitii pe termen scurt si creante asimilate

v     Ajustarile pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie in cazul in care la inventarierea de la sfarsitul exercitiului, se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este inferioara valorii de cumparare a acestora.

v     Pentru aceasta diferenta nefavorabila, considerata ca fiind o depreciere nereversibila, se constituie ajustari pe seama cheltuielilor financiare.

v     La anularea sau vanzarea titlurilor, ajustarile se anuleaza prin majorarea veniturilor fiannciare.

EXEMPLU - AJUSTARI

La sfarsitul ex N se constituie ajustari pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 500 lei si pentru actiuni emise de terti 100 lei.In anul urmator actiunile emise de terti se vand cu 1.000 lei, costul de achizitie fiind de 800 lei.

v     Constituire ajustari               

6864 = % 600

591 500

598 100

v     Vanzare actiuni emise de terti

461 = % 1.000

5081 800

764 200

v     Anulare ajustare

598 = 7664 100