PIETE INTERNATIONALE DE CAPITAL - GRILE
Piete
internationale de capital, anul III, MAEI, Sp. AEI
subiecte
2008-2009
TRUE/FALSE
1. Pietele de
capital pot fi grupate in functie de anumite criterii si caracteristici, cum ar
fi: nivelul de tranzactionare, tipul de hartii de valoare tranzactionate,
procedurile de schimb utilizate, localizarea fizica a pietei etc.
ANS: T
2. Avantajele
finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin
din doua puncte de vedere:
- bancile
beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau
dobanzi;
-
intreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar
inceperii si derularii unor afaceri.
ANS: T
3. Instrumentele
tipice emise pe pietele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub
denumirea de obligatiuni (bonds) si certificate (notes).
ANS: T
4. Instrumentele
emise pe piata titlurilor de valoare sunt, de regula, denumite actiuni (stocks
sau shares).
ANS: T
5. Obligatiunile
cu warant difera de cele convertibile prin aceea ca prezinta caracteristici de
optiune call pentru emitenti, care sa permita fortarea exercitarii warantelor,
daca pretul actiunilor obisnuite depaseste o anumita limita stabilita.
ANS: F
nu prezinta
6. Emisiunile de
obligatiuni pot fi:
- publice, daca:
a) sunt oferite spre vanzare oricarui investitor si, cumulativ, b) daca
prospectul de emisiune garanteaza cotarea la bursa a obligatiunilor;
- plasamente
particulare, daca: a) sunt preluate integral de anumiti investitori sau b) nu
vor fi cotate la bursa.
ANS: T
7. Emitentul unei
obligatiuni are doua sarcini:
- sa verse
detinatorului o recompensa anuala a carei suma totala este fixata la emisiune;
- sa ramburseze
capitalul imprumutat, in conditiile stabilite prin contractul de emisiune.
ANS: T
8.
Euroobligatiunile se deosebesc de obligatiunile emise pe piata obligatara
nationala prin:
- necesitatea
unor sindicate de emisiune internationale, prin a caror mijlocire se asigura
distribuirea optimala a titlurilor de acest gen pe mapamond;
- adoptarea unui
statut fiscal preferential.
ANS: T
9.
Euroobligatiunile sunt scutite de impozitul pe surse de venit de catre tarile
emitente.
ANS: T
10. Titlurile de
stat se prezinta sub forma de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie si
alte instrumente cu scadenta de un an sau de pana la un an si sub forma de
obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de un an.
ANS: T
11. Un produs
derivat este un contract financiar, intre doua sau mai multe parti, care deriva
din valoarea anterioara a unui activ de referinta.
ANS: F
valoarea viitoare
12. Pe pietele
financiare se tranzactioneaza mai multe tipuri de actiuni derivate ca optiuni,
contracte futures, warante s.a., a caror tipologie este in permanenta
diversificare.
ANS: F
active derivate
13. Nu exista
diferente notabile intre tranzactionarea instrumentelor financiare derivate la
bursa si cele tranzactionate pe pietele OTC .
ANS: F
exista diferente
14. Detinatorul
contractului forward are posibilitatea sa aleaga intre a cumpara sau nu activul
de baza, ca in cazul optiunilor.
ANS: F
nu are
posibilitatea
15. Un contract
forward are pe toata durata lui o valoare care depinde, cel putin, de timpul si
de pretul activului de baza, dar si de momentul incheierii lui. Aceasta valoare
se numeste valoare forward.
ANS: T
16. Contractele
forward nu sunt tranzactionate la bursa si prezinta conditii standardizate,
transparente.
ANS: F
nu prezinta
conditii standardizate
17. Pret forward
= Pret la vedere (spot) sau de numerar (cash) - Cost de derulare (cost of
carry)
ANS: F
+ Cost
18. Principalul
avantaj al contractelor forward este acela ca nu fixeaza preturile pentru o
data in viitor.
ANS: F
ca fixeaza
preturile
19. Principalul
dezavantaj al contractelor forward este ca, daca preturile spot evolueaza
intr-un sens sau altul la data scadentei, atunci pentru parti nu exista nici o
cale de a iesi din contract.
ANS: T
20. Contractul
forward este predecesorul contractului futures.
ANS: T
21. Exista doua
tipuri de active de referinta (suport) pentru care se incheie contracte
futures, si anume:
1) contracte cu
livrare la termen pentru marfuri (Commodity Futures);
2) contracte cu
livrare la termen avand ca suport active financiare (Financial Futures).
ANS: T
22. Intermedierea
de catre o casa de compensare reflecta faptul ca intre cumparator si vanzator
nu se incheie nici un contract; contractele futures se incheie intre acestia si
casa de compensare care actioneaza ca o contrapartida pentru ambele parti
carora le confera protectie, permitand ca tranzactionarea sa se faca liber.
ANS: T
23. Contractele
futures sunt "marcate la piata" (marked-to-market), pe o baza saptaminala.
ANS: F
pe o baza
zilnica.
24. Principala
diferenta dintre contractele forward si contractele futures este ca un contract
forward este un acord OTC singular (one-off) intre un comparator si un
vanzator, in timp ce un contract futures reprezinta o succesiune de contracte
repetate, tranzactionate la o bursa.
ANS: T
25. In general,
speculatorii:
- cumpara
contracte futures - go long - atunci cand estimeaza ca preturile viitoare vor
creste;
- vand contracte
futures - go short - atunci cand estimeaza ca preturile viitoare vor scadea.
ANS: T
26. Optiunile
sunt contracte care se incheie intre un vanzator (writer) si un cumparator
(holder).
ANS: T
27. Prima unei
optiuni este formata din doua elemente de baza: valoarea intrinseca si valoarea
timp.
ANS: T
28. Valoarea timp
este suma realizata de detinatorul optiunii daca el si-ar exercita optiunea
imediat.
ANS: F
valoarea
intrinseca
29. Valoarea
intrinseca reflecta posibilitatea ca o optiune sa castige valoare intrinseca si
sa devina "in bani", inainte de expirare.
ANS: F
Valoarea timp
30. Momentul
optim de exercitare a unei optiuni este dat de relatia dintre pretul de
exercitare (strike) si pretul activului de referinta.
ANS: T
31. Optiunea care
are un pret de exercitare (strike) la acelasi nivel sau apropiat de pretul
activului de referinta este cunoscut ca fiind At-The-Money (ATM).
ANS: T
32. O optiune al
carei pret de exercitare (strike) este de asa natura incat, daca optiunea ar fi
exercitata imediat, s-ar realiza un profit, este cunoscuta ca fiind
In-The-Money (ITM).
ANS: T
33. Formula put
da dreptul, dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa vanda la
exercitare activul de baza la pretul de exercitiu.
ANS: F
dar nu prevede si
obligatia
34. Formula call
da dreptul dar prevede si obligatia detinatorului optiunii sa cumpere, la
exercitare, activul de baza la pretul de exercitiu.
ANS: F
dar nu prevede si
obligatia
35. Situatia in
care se gaseste detinatorul unei optiuni se numeste pozitie lunga (long
position), in timp ce emitentul se spune ca se gaseste in pozitie scurta (short
position).
ANS: T
36. In functie de
termenul de exercitiu, adica de momentul in care detinatorul unei optiuni isi
exercita drepturile prevazute in contract, exista: optiuni europene, la care
exercitarea se poate face numai la termenul de expirare; optiuni americane, la
care exercitarea se poate face oricand, fara a depasi termenul de expirare.
ANS: T
37. Optiunile
exotice, care sunt optiuni cu o structura mai complicate decat a optiunilor de
cumparare (calls) si a optiunilor de vanzare (puts) standard, incorporand
elemente sau restrictii speciale. Un tip de optiune exotica este Optiunea
Asiatica.
ANS: T
38. Optiunile
vanilla sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se fixeaza cu anticipatie,
mai exact, la momentul emiterii.
ANS: T
39. Optiunile
exotice sunt optiunile pentru care pretul de exercitiu se stabileste printr-o
anumita regula cu ajutorul careia se determina in functie de pretul activului
de baza.
ANS: T
40. Optiunile exotice
sunt foarte numeroase: binare (digitale), compuse, exchange, barrier, chooser
(as-you-like-it), asiatice, look-back, twocolor- rainbow, range forwards,
ladders, pariziene, rusesti, cliqet etc.
ANS: T
41. Piata
swapurilor consta din schimbarea unui avantaj bancar, pe care un jucator de pe
piata il detine pe o piata, contra unui avantaj echivalent al unui alt jucator
de pe piata, pe o piata diferita.
ANS: F
schimbarea unui
avantaj financiar
42. Schimbul
reciproc de plati asociat swapului, si care rezulta din acesta, aduce beneficii
ambelor parti implicate.
ANS: T
43. Pe piata
bursiera, contractul futures reprezinta un acord de vointa pentru a vinde sau a
cumpara un activ financiar: a) intr-o anumita cantitate, b) la un pret
prestabilit la incheierea contractului si c) cu lichidarea in viitor.
ANS: T
44. Contractele
futures sunt marcate zilnic pe piata prin intermediul casei de compensatii.
ANS: T
45. Operatiunea
futures evita operatiunile si costurile pe care le presupune executarea in
natura.
ANS: T
46. Actuala
tendinta in conducerea societatilor pe actiuni (marilor corporatii) este
guvernarea corporativa.
ANS: T
47. In universul
economic al zilelor noastre, corporatia este forma dominanta de organizare a
afacerilor.
ANS: T
48. Administrarea
corporatiei isi are nucleul in bordul director.
ANS: T
49. Relatia
dintre actionari si Consiliul Director poate fi privita ca una de delegare.
ANS: T
50. Pretul pe
care il platesc toti membrii pentru avantajele structurii corporative este
cistigarea controlului companiei.
ANS: F
este pierderea
controlului.
51. Un sistem
eficient de conducere corporativa ii reasigura pe investitori ca acele companii
le vor folosi banii in scopuri lucrative, garantand faptul ca activitatea economica
a firmei va avea success si nu va fi afectata in nici un fel de riscul
conducerii unei organizatii.
ANS: T
52. In tarile mai
dezvoltate, practicile guvernarii corporative au fost impuse pe companii mai
mult de catre investitorii guvernamentali.
ANS: F
investitorii
institutionali.
53. In diferite
tari, au stat la baza doua modalitati de abordare in stabilirea sistemelor de
conducere corporatista: politica acordarii de reduceri si politica rigida
(autoritara).
ANS: T
54. Un sistem
eficient de conducere corporativa ii reasigura pe investitori ca acele companii
le vor folosi banii in scopuri de finantare, speculative primordial, garantand
faptul ca activitatea economica a firmei va avea success si nu va fi afectata
in nici un fel de riscul conducerii unei organizatii.
ANS: F
scopuri lucrative
55. Actiunile
echitabile intr-o companie cu raspundere limitata nu sunt considerate o forma
de proprietate care poate fi transmisa prin cumparare, vanzare sau transfer.
ANS: F
sunt considerate
56. In aproape
toate tarile, actionarii au puterea sa amendeze legile sau alte documente
organice, sa adopte rezultatele dezbaterilor, sa aprobe selectarea personalului
examinator, a controlului anual, sa hotarasca impartirea dividendelor, sa
incuviinteze tranzactiile importante, cum ar fi fuziunile, achizitiile sau
preluarile si, dupa cum am mentionat anterior, sa aleaga corpul de control.
ANS: T
57. In mod
normal, tarile nu recunosc drepturile actionarilor, in ciuda numarului de
actiuni detinute, de a participa si de a vota in adunarile generale.
ANS: F
tarile recunosc
drepturile actionarilor
58. Setul al
II-lea de principii OCDE lanseaza teoria ca "modelul de guvernare corporativa
nu ar trebui sa asigure tratamentul echitabil tuturor actionarilor, inclusiv a
celor minoritari sau straini".
ANS: F
ar trebui sa
asigure
59. Regulile
aplicabile in cazul drepturilor de vot ale actionarilor variaza pana la a
recunoaste principiile proportiei votului individual.
ANS: T
60. Posibilitatea
actionarilor de a participa la intrunirile generale pot fi limitate de
dificultatile ca si de costuri, alaturi de o multime de legi si cereri legate
de concluziile firesti ale dezbaterilor, dovada a puterii actiunilor, a
intalnirilor si a mecanismelor de vot prin imputernicire.
ANS: T
61. Consiliul
Director reprezinta autoritatea ce guverneaza corporatia.
ANS: T
62. Rolul
presedintelui in asigurarea unei bune guvernari corporative este crucial.
ANS: T
63. Consiliul
Director trebuie sa includa un echilibru intre directorii executivi si cei fara
putere executiva , astfel incat o persoana sau un grup restrans de indivizi sa
poata domina puterea de decizie a consiliului.
ANS: F
nici o persoana
sa nu poata
domina
64. Rolul
presedintelui in asigurarea unei bune guvernari corporative nu este neaparat
crucial.
ANS: F
ESTE CRUCIAL
65. Majoritatea
directorilor non-executivi ar trebui sa fie dependenti de management si fara
constrangerile impuse de afaceri sau alt gen de relationare, care ar putea sa
se interfereze cu exercitiul analizei subiective.
ANS: F
sa fie
independenti de management
analizei
obiective.
66. Presedintii
Consiliului de Conducere trebuie sa se asigure ca directorii non-executivi
receptioneaza in timp util datele relevante filtrate conform nevoilor lor, ca
sunt informati pe scurt in mod corespunzator cu privire la problemele ridicate
la intrevederi si ca-si aduc o contributie utila in practica.
ANS: T
67. Presedintele
comisiei de verificare nu trebuie sa fie diferit de presedintele Consiliului
Director.
ANS: F
ar trebui sa fie
diferit
68. Comisia de
verificare trebuie sa se implice in alegerea si schimbarea oricaror auditori
externi.
ANS: T
69. O comisie de
nominalizare in functie revizuieste saptaminal componenta Consiliului Director
pentru a se asigura ca acesta se bucura de amestecul potrivit de experienta si
profesionalism.
ANS: F
revizuieste anual
componenta
70. Majoritatea
companiilor publice au 3 sau 4 directori cu putere executiva.
ANS: F
directori fara
putere executiva.
71. Implementarea
politicilor Consiliului Director legate de risc si control este de competenta
conducerii firmei.
ANS: T
72. Conducerea
firmei este raspunzatoare pentru forma si modul de implementare a sistemului
intern de control si raspunde direct Consiliului Director.
ANS: T
73. Managementul
la varf si Consiliul Director nu poate cere asigurari obiective si consiliere
pe probleme de risc si control.
ANS: F
POATE CERE
74. Numirea in
functie si demiterea comisiei de audit intern necesita ratificarea
Comitetului/Consiliului Director.
ANS: T
75. Eficienta
rolului auditului extern depinde nu numai de initierea activitatii sale, dar si
de calitatea resurselor sale in ceea ce priveste oamenii, capacitatile, banii
si tehnologia.
ANS: F
auditului intern
76. O tendinta
recenta in dezvoltarea pietelor bursiere este procesul de internationalizare ce
a cuprins principalele burse, dar, indeosebi, bursa irlandeza si, mai ales in
ultima perioada, piata bursiera germana.
ANS: F
dar, indeosebi,
bursa londoneza
in ultima
perioada, piata bursiera americana.
77. O obligatiune
externa este una emisa de un debitor pe o piata sau pe piete de capital din
afara tarii in care rezida creditorul.
ANS: F
rezida debitorul.
78. O obligatiune
straina este una plasata in numele unui rezident de catre un sindicat intern de
institutii financiare pe piata unei singure tari si este denominata in moneda
tarii respective.
ANS: F
in numele unui
non-rezident
79. O emisiune
internationala sau de euroobligatiuni este una plasata pe pietele a cel putin
doua tari si este emisa intr-o moneda care trebuie sa fie a vreuneia dintre
tarile respective; de obicei, ea este plasata de un sindicat international de
institutii financiare din mai multe tari.
ANS: F
intr-o moneda
care nu este nevoie
80. Organismul
suprem cu rolul de conducere a bursei este format din membrii plini ai
institutiei si poarta denumiri diferite: adunarea generala (in cazul burselor
constituite ca societati pe actiuni) sau asociatia bursei (in cazul
asociatiilor fara scop lucrativ).
ANS: T
81. Organul
suprem de decizie, in cazul bursei londoneze (Unlisted Securities Market), este
Consiliul Bursei .
ANS: T
82. Activitatea
curenta a bursei este posibila prin munca unui aparat executiv format din
angajati cu functii operative care alcatuiesc impreuna managementul institutiei
si grupul de lucratori subiectivi.
ANS: F
format din
angajati cu functii de conducere
si grupul de
lucratori operativi.
83. Conducatorul
aparatului executiv al bursei este presedintele bursei (sau directorul general
al bursei) ales de Adunarea Generala a bursei si aprobat de Consiliul Director.
ANS: F
ales de Consiliul
Director al bursei si aprobat de Adunarea Generala.
84. AMEX accepta
la cotatie si acele societati care nu au obtinut beneficiile prevazute, dar cu
conditia ca aceste societati sa fi avut, in trei ani de existenta, beneficii de
cel putin 15 milioane de dolari.
ANS: T
85. Londra este
orasul in care se negociaza cel mai mare numar de valori internationale prin
intermediul sistemului Stock Exchange Automated Quotations (SEAQ) de cotare
electronica.
ANS: T
86. Ca structura,
SEAQ International se aseamana cu o piata en detail, unde tranzactiile se
desfasoara intr-un numar mare cu discretie.
ANS: F
se aseamana cu o
piata en gros
87. Certificatul
de proprietate (voucher) reprezinta un titlu financiar aparte: el da dreptul de
obtinere a unor obligatiuni la firmele puse in vanzare de stat.
ANS: F
obtinere a unor
actiuni
88. La Tokyo
Stock Exchange, principala bursa japoneza, calitatea de membru revine exclusiv
societatilor financiare autorizate in acest sens de Consiliul Director.
ANS: F
autorizate in
acest sens de Ministerul de Finante.
89. La Tokyo
Stock Exchange, principala bursa japoneza exista trei categorii de membri:
membri plini, membri saitori - tipici pentru bursele japoneze - si membri
speciali.
ANS: T
90. Organul
suprem de conducere a bursei este format, in principiu, din totalitatea
membrilor plini ai institutiei si poarta diferite denumiri: Adunarea Generala
(in cazul burselor constituite ca societati pe actiuni), Asociatia Bursei (in
cazul asociatiilor fara scop lucrativ), etc.
ANS: T
91. Organul de
conducere permanenta a bursei stabileste directiile de baza ale desfasurarii
activitatii bursei si poarta diferite denumiri: Consiliul Directorilor (Board
of Directors, la NYSE, American Stock Exchange), Comitetul Guvernatorilor
(Board of Governors, la Tokyo Stock Exchange), Consiliul Bursei (la Londra).
ANS: T
92. In Marea
Britanie o societate poate indeplini atat functia de broker, cat si pe cea de
jobber (actionand in cont propriu, ca principal).
ANS: T
93. Locul central
in cadrul firmelor de brokeraj il ocupa brokerul de titluri (stockbroker),
numit si responsabil cu contul (account executive).
ANS: T
94. In cazul
celor mai multe piete continue, rolul central in mecanismul tranzactional
revine "creatorului de piata" (market maker).
ANS: T
95. Intotdeauna
pretul bid este mai mare decat pretul ask, iar diferenta dintre ele - numita
spread - este sursa de venituri pentru market maker.
ANS: F
pretul ask este
mai mare decat pretul bid
96. In septembrie
1990, reprezentantii marilor burse au elaborat un proiect bursier comun,
schitand arhitectura unei viitoare Euroburse.
ANS: T
97. Obiectivul
principal al procesului de automatizare si electronizare a burselor de valori
il constituie marirea, in timp si spatiu, a pietei propriu-zise de capital.
ANS: T
98. Principala
functie a indicelui bursier este de a reflecta evolutia de ansamblu a pietei
bursiere.
ANS: T
99. Dow Jones
Industrial Average este al doilea indice bursier aparut la Bursa din New York
in 1896.
ANS: F
este primul
indice bursier
100. Consiliul
Pietelor Financiare supervizeaza ansamblul pietelor si da intermediarilor
acordurile necesare pentru ca ei sa intervina pe aceste piete; el se pronunta
asupra ofertelor publice.
ANS: T
101. Euronext
Paris S.A. este o intreprindere de servicii care gestioneaza un ansamblu de
burse.
ANS: F
ansamblu de piete
102.
Capitalizarea bursiera in tarile europene se situeaza pe pozitia a patra, dupa
pietele americana , japoneza si asiatica .
ANS: F
pe pozitia a
treia
103. Pe piata
financiara belgiana functioneaza trei burse la: Bruxelles, Anvers si Liege
(bursa fondurilor publice).
ANS: T
104. Buna
functionare a pietei de capital belgiene este asigurata de: societatile de
bursa, Comisia de bursa, Comisia bancara si intermediari.
ANS: T
105. Zürichul are
doua piete bursiere:
- prima piata, cu
422 de companii listate (din care 57% straine);
- piata a doua,
cu 60 de companii (din care 10% straine).
ANS: T
106. Piata
elvetiana este controlata de trei mari banci: Union Bank of Switzerland, Swiss
Bank Corporation si Credit Suisse si nu exista, practic, societati cu caracter
exclusiv bursier.
ANS: T
107. Piata
elvetiana este concentrata doar in 3 centre importante: Bale, Geneve si Zürich
(ce functioneaza inca din secolul al XIX-lea).
ANS: T
108. Exista 6
burse franceze: Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille, Nancy si Nantes.
ANS: F
Exista 7 burse
franceze: Paris
109. Societatea
Burselor Franceze nu dispune de servicii functionale si de buget propriu.
ANS: F
dispune de
110. Bursa din
Atena este condusa de un consiliu format dintr-un presedinte si un
vicepresedinte alesi din 7 membri, din care 3 alesi de minister, 2 numiti de
membrii bursei si ceilalti 2 de societatile cotate, personalul bursei,
fondurile mutuale si Banca Greciei.
ANS: T
111. Sunt 10
burse in Italia: la Milano, Roma, Genova, Torino, Florenta, Venetia, Trieste,
Neapole, Bologna si Palermo.
ANS: T
112. Indicele
bursier principal in Spania este indicele general al Bursei din Milano,
constituit pe cursurile a 75 de societati, apartinand la 9 sectoare: bancar,
electricitate, constructii, chimie-petrol, textile, alimentatie, societati de
investitii, comunicatii si metalurgie.
ANS: F
Bursei din Madrid
113. AMEX,
denumita si "Big Board", este o asociatie profesionala creata in 1792, care a
stabilit regulile de functionare ale primei piete bursiere din lume si care ii
controleaza pe membrii ei.
ANS: F
New York Stock
Exchange (NYSE), denumita
MULTIPLE CHOICE
1.
In relatiile
economice dintre natiuni, legaturile economice de export cunosc trei procese:
1) procesul de
evaluare prin care, cu ajutorul unui etalon monetar international sau cu statut
international, se creeaza informatia de pret international pentru bunurile
exportate;
2) procesul de
repartitie prin care se finanteaza sau se crediteaza importatorul pentru a
inlesni miscarea bunurilor de la exportator la importator;
3) procesul de
plata prin care, folosindu-se mijloacele de plata internationale, se sting
obligatiile determinate de export prin incasarea contravalorii bunurilor
exportate de catre exportator. Prin urmare, activitatea financiar-monetara
internationala cuprinde actiuni de evaluare, de repartitie si de credit si
actiuni de plata ce au loc intre tari.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una
ANS: C
2. Finantele
internationale cuprind:
1) pietele
financiare internationale;
2) bancile
internationale;
3) finantele
intreprinderilor internationale;
4) investitiile
internationale de portofoliu;
5) investitiile
externe directe.
a. 1+2+5
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
e. nici una
ANS: D
3. Piata
financiara este alcatuita din urmatoarele componente, avand in vedere tipul
activelor financiare care se negociaza si mecanismul prin care acestea sunt
introduse in circuitul financiar:
1) piata monetara
2) piata de
capital
3) piata
investitiilor directe
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: C
4. Pe care piata
monetara se efectueaza tranzactii monetare, in moneda nationala, intre
rezidentii aceleiasi tari ?
1) nationala
2) internationala
3) globalizata
4)
inter-regionala
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. nici una
ANS: A
5. Piata monetara
indeplineste functia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate
prin urmatoarele cai:
1) prin creditul
acordat intre banci;
2) prin
cumpararea, de la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei
monetare, a caror scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine
in ceea ce priveste transformarea lor in bani lichizi, fara pierderi.;
3)prin efectuarea
de investitii straine directe in strainatate.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: A
6. Principalele
functii ale pietelor de capital sunt:
1) emisiunea si
vanzarea pentru prima data de titluri financiare ale emitentilor sau
debitorilor catre posesorii de capitaluri financiare care doresc sa cumpere
valori mobiliare;
2) negocierea de
valori mobiliare, cu conditia ca acestea sa fie vandute si transformate in
lichiditati de primii lor posesori si mai inainte de scadenta;
3) cumpararea, de
la diferite banci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a caror
scadenta este relativ apropiata si care prezinta certitudine in ceea ce
priveste transformarea lor in bani lichizi, fara pierderi.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: C
7. Dupa nivelul
de tranzactionare, pietele de capital se pot grupa dupa cum urmeaza: .
1) piata primara
- este piata in cadrul careia emisiunile de titluri sunt tranzactionate pentru
prima data; emitentii de titluri obtin fondurile necesare pentru dezvoltarea
afacerilor lor;
. 2) piata
secundara - este piata in cadrul careia sunt tranzactionate titlurile ce sunt
deja in circulatie. Este piata tranzactionarilor repetate, in functie de
cererea si oferta de capital exprimate. Aceasta piata face obiectul
activitatilor bursiere si al mecanismelor acestora. Ea mai este denumita si
piata bursiera;
. 3) a treia
piata - este piata in cadrul careia are loc comercializarea titlurilor din
afara bursei, printr-o retea specializata de societati mobiliare;
. 4) a patra
piata sau piata tranzactiilor directe
5) a cincea piata
sau piata investitiilor straine directe
a. 1+2+4
b. 2+3+4+5
c. 1+2
d. 1+2+3+4
e. nici una
ANS: D
8. In functie de
tipul de titluri tranzactionate, exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
. 1) piata de
actiuni ;
. 2) piata de
obligatiuni ;
. 3) piata
titlurilor de stat;
4) piata
investitiilor straine directe si de portofoliu.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: D
9. Dupa
procedurile de tranzactionare exista urmatoarele tipuri de piete de capial :
. 1)piata de
licitatie
2). piata de
negociere
3)piata
interbancara
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+2+3
d. nici una
ANS: B
10. Dupa locul
tranzactionarii exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1). piata
organizata ;
.2)piata "Over
The Counter" (OTC) ;
3) piata ,,gre-de
gre ".
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una
ANS: A
11. In functie de
dinamica si riscul tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de capital:
1). piata la
vedere ;
.2) piata anticipata
(forward) ;
.3) piata
"futures";
.4) piata de
optiune (options) .
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. nici una
ANS: C
12. In functie de
intensitatea zilnica a tranzactiilor exista urmatoarele tipuri de piete de
capital:
1) piata
permanenta ;
.2) piata de apel
;
3) piata
derivatelor.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: A
13. Dupa modul in
care se procura si se tranzactioneaza banii, piete de capital se pot clasifica
in:
. 1) piete de
datorie ;
. 2) piete de
titluri de valoare;
3) piete de
investitii straine directe .
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: A
14. Principalele
caracteristici ale pietelor de capital sunt:
1)
negociabilitatea - angajarea de imprumuturi banesti si investirea sunt realizate
prin utilizarea de instrumente financiare care sunt negociabile ;
2) finantarea
nebancara - emitentul de pe pietele de capital nu angajeaza imprumutului
banesti direct de la o banca comerciala, ci emite instrumente financiare in
scopul vanzarii lor catre investitori;
3) termenul de
scadenta - in general, termenul de scadenta - perioada pentru care se acorda
sau se angajeaza imprumuturi banesti - este mai mare de un an;
4) instrumente
financiare - pe piata de capital, instrumentele de datorie, cum ar fi:
obligatiunile, sunt emise cu precizarea termenului de scadenta, a dobanzii care
trebuie platita si a termenului de plata.
a. 1+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
e. nici una
ANS: D
15. Avantajele
finantarii economiei cu ajutorul pietelor de capital pot fi privite cel putin
din urmatoarele puncte de vedere:
1) bancile
beneficiaza de o sursa permanenta de fonduri, fara a se solicita plati fixe sau
dobanzi;
2)
intreprinzatorii beneficiaza de scaderea riscului si de capitalul necesar
inceperii si derularii unor afaceri;
3) nevoia de
finantare a intreprinderilor pe baza emisiunii de actiuni a fost marcata de
relatiile rigide dintre banci si grupurile industriale si de apelarea la
participatiile guvernului, la credite si la garantii guvernamentale.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: C
16. Exista
urmatoarele contributii importante pe care pietele de capital le pot avea la
dezvoltarea economica:
1)eficienta,
competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar;
2)mobilizarea economiilor
financiare;
3)eficienta de
alocare a investitiilor;
4)solvabilitatea
sectorului societatilor comerciale;
5)descentralizarea
proprietatii si distribuirea avutiei;
6)accesul
societatilor noi si in formare la finantarea prin actiuni.
a. 1+2+5+6
b. 2+3+5
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una
ANS: D
17. Pietele
financiare internationale cuprind urmatoarele componente:
1) ansamblul
pietelor financiare ale tarilor care aproba emisiuni de titluri financiare
straine;
2) piata
eurocapitalului;
3) piata
derivatelor
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. nici una
ANS: A
18. Participarea
pietelor financiare nationale la operatiile internationale depinde de:
_ 1)stabilitatea
monedei nationale;
_ 2)sprijinirea
pe o economie in crestere, cu un potential comercial si industrial puternic;
_ 3)importante
capacitati de finantare disponibile;
_ 4)o larga retea
de filiale;
_ 5)intermediari
financiari cu o mare experienta;
_ 6)libera
convertibilitate si liberul transfer al titlurilor financiare;
7) fiscalitate
preferentiala pentru operatiile financiare internationale.
a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+6+7
c. 3+4+6+7
d. 1+2+3+4+5+6+7
e. nici una
ANS: D
19. Prin masivul
capital financiar antrenat, pietele financiare internationale influenteaza
capitalul financiar destinat investitiilor nationale, producand urmatoarele
efecte:
1) efectul de
structura;
2) efectul
dobanzii;
3) efectul masei
monetare;
4) efectul de
lichiditate.
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3+4
e. nici una
ANS: C
20. Componentele
pietei capitalurilor, dupa categoria instrumentelor financiare, sunt
urmatoarele:
1) piata
actiunilor;
2) piata
obligatiunilor;
3) piata
titlurilor de stat;
4) tranzactiile
repo si reverse repo;
5) piata
produselor derivate;
6) piata
instrumentelor financiare sinetice.
a. 1+3+5+6
b. 2+3+4+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una
ANS: D
21. Regimul
juridic aplicabil actiunilor in tara noastra (emisiune, tranzactionare,
inregistrare etc.) este definit de urmatoarele acte normative:
1. Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare.
2. Legea nr.
525/2002 de aprobare a OUG nr. 28/2002
3. Regulamentul
nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente
financiare
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
d. 1+2
e. nici una
ANS: A
22. Elemente
specifice actiunilor, conform Legii nr. 31/1990, sunt urmatoarele :
1)capitalul
social este reprezentat prin actiuni emise de societate. Actiunile nu vor putea
fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (valoarea nominala a
unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 RON);
2) orice actiune
platita da dreptul la un vot in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA), daca
prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel;
3) actiunile sunt
indivizibile;
4) actiunile trebuie
sa fie de o valoare egala; ele acorda posesorilor drepturi egale; pot fi emise,
in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confera
titularilor drepturi diferite.
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
e. 1+2+3+4
ANS: E
23. Daca un
actionar detine n% din numarul de actiuni ale unei societati, indiferent de
pretul sau de calea prin care le-a obtinut, atunci el are:
1) dreptul la vot
2) dreptul la
informare
3) dreptul la
dividende
4) dreptul asupra
activelor
5)dreptul asupra
bunurilor societatii
a. 1+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3+4+5
e. nici una
ANS: C
24. Clasificarea
actiunilor este urmatoarea:
1) actiuni
nominative
2) actiuni la
purtator
3) actiuni
ordinare
4) actiuni
privilegiate
5) actiuni preferentiale
6)actiuni
cumulative
a. 1+2+3+4+5
b. 2+4+6
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4+5+6
e. nici una
ANS: A
25. Actiunile
nominative pot fi:
1) nominative
administrate
2) nominative
pure
3) nominative la
purtator
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. 2+3
e. nici una
ANS: B
26. Actiunile
preferentiale pot fi:
1) cumulative;
2)
non-cumulative;
3) participante;
4)
non-participante;
5)cu dividend
variabil;
6) prioritare ;
7) convertibile;
8) revocabile ;
9) certificate de
investitii;
10) bonuri de tezaur
a. 1+3+5+7+9
b. 2+4+5+7+9
c. 1+4+5+8+9
d.
1+2+3+4+5+6+7+8+9
e. toate
ANS: D
27.
Caracteristicile generale ale obligatiunilor sunt urmatoarele:
1) reprezinta o
fractiune dintr-un imprumut;
2) detinatorul
are calitatea de creditor (in raport cu emitentul);
3) nu confera
drept de vot in adunarile generale ale emitentului;
4) asigura un
venit fix, sub forma de cupon;
5) durata de
viata este limitata (pana la scadenta obligatiunii).
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+4
d. 1+2+3+4+5
e. nici una
ANS: D
28. Obligatiunile
se pot clasifica dupa personalizarea lor in :
1) obligatiuni
nominale,
2) obligatiuni la
purtator,
3) obligatiuni cu
dobinda fixa.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una
ANS: C
29. Dupa
trasaturile lor specifice, obligatiunile pot fi :
1) obligatiuni
convertibile
2) obligatiuni cu
warant
3) obligatiuni
hibride
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate
e. nic una
ANS: A
30. Investitorii
in obligatiuni convertibile beneficiaza de urmatoarele avantaje:
1) venituri fixe
garantate, pana la conversie, fata de rentabilitati ale dividendelor;
2) in cazul
conversiei, numarul de actiuni este cunoscut si nu exista costuri de brokeraj;
3) clasarea
obligatiunilor intr-o categorie superioara fata de titlurile de natura actiunilor,
in cazul in care emitentul intra in lichidare.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
ANS: D
31. Statul,
principalul emitent de titluri financiare obligatare, poate emite urmatoarele
tipuri de obligatiuni:
1) rente
perpetue;
2) obligatiuni amortizabile
sau rambursabile (la sfarsit);
3) obligatiuni
asimilate trezoreriei;
4) obligatiuni
indexate
5) obligatiuni cu
warant
a. 1+3+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+4+5
e. nici una
ANS: B
32. In functie de
tipul emitentului, obligatiunile pot fi :
1)obligatiuni de
stat,
2)obligatiuni
municipale,
3)obligatiuni
corporatiste
4)operatiuni
inter-statale
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
e. toate
ANS: D
33. Din punct de
vedere al maturitatii si al clauzelor specificate in prospectul de emisiune
exista urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) obligatiuni
care au o singura scadenta (term bonds);
2) obligatiuni ce
contin clauze si dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial
obligatiunile anterior datei scadentei (callable bonds);
3) obligatiuni
care contin clauze si permit investitorilor sa vanda emitentului
obligatiuniledetinute, la anumite date prestabilite (putable bonds);
4) obligatiuni
care contin clauze si permit emitentului sa rascumpere inainte de scadenta o
parte substantiala din obligatiunile emise in baza unui program prestabilit
(sinking-fund provisions);
5) emisiuni de
obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite
(obligatiuni seriale- serial bonds);
6) obligatiuni
convertibile in actiuni sau alte obligatiuni .
a. 1+4+6
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. toate
e. nici una
ANS: D
34. Din punct de
vedere al cuponului, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:
1) obligatiuni la
purtator (bearer bonds)
2) obligatiuni
dematerializate (registered bonds)
3) obligatiuni
care permit emitentului sa omita sau sa intarzie plata dobanzii in cazul in
care veniturile acestuia sunt prea mici (income/deferrable bonds)
4) obligatiuni
emise fara cupon (zero-coupon bonds)
5) obligatiuni
ale caror plati ale cupoanelor sunt legate de indicele inflatiei
(inflation-indexed bonds)
6) obligatiuni
ale caror rata a cuponului se actualizeaza in functie de un indice (indexed
bonds)
7) obligatiuni
ale caror rata a cuponului creste de-a lungul perioadei de viata (step-up
notes)
8) obligatiuni cu
rata fixa a cuponului (fixed coupon rate)
9) obligatiuni cu
rata variabila a cuponului (floating-rate bonds, variable-rate /
adjustable-rate bonds)
10) obligatiuni
care sunt emise la un pret mult mai mic decat valoarea nominala, dar a carei
rata a cuponului este stabilita intentionat la nivel mai mic decat rata curenta
din piata (original-issue discount bonds or "OIDs").
a. 1+3+5+7+8+9
b. 1+3+4+6+8+9
c. 2+4+6+8+9+10
d. toate
e. nici una
ANS: D
35. Conform Legii
nr. 31/1990 Adunarea detinatorilor de obligatiuni, legal constituita, poate:
1) sa numeasca un
reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti,
cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le la
administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
2) sa
indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor
comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;
3) sa constituie
un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de
obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor
lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
4) sa se opuna la
orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin
care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
5) sa se pronunte
asupra emiterii de noi obligatiuni.
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 2+4+5
d. toate
e. nici una
ANS: D
36. Obligatiunile
municipale, emise dupa Legea Reformei Fiscale (Tax Reform Act - TRA), in
vigoare de la 15 august 1986, se clasifica in:
1) obligatiuni de
interes public (public purpose bonds)
2) obligatiuni de
interes privat (private activity bonds)
3) obligatiuni de
interes neguvernamental (nongovernmental purpose bonds)
4)
euroobligatiuni
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. nici una
e. toate
ANS: C
37. Emisiunile de
euroobligatiuni au urmatoarele caracteristici:
1)sunt emise
intr-o moneda terta si aduc intermediarilor venituri din operatiunea de
comision efectuata;
2)sunt emise in
tari care nu aplica impunerea veniturilor obtinute la sursa (criteriul originii
veniturilor);
3)sunt cotate pe
diferite piete, piata financiara secundara fiind mentinuta de intermediarii
financiari.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
e. nici una
ANS: D
38. Tipurile de
euroobligatiuni sunt:
1)
euroobligatiuni ordinare sau clasice
2)
euroobligatiunile convertibile
3)
euroobligatiuni cu warant
4)
euroobligatiuni guvernamentale
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. toate
e. nici una
ANS: A
39. Imprumuturile
cunoscute sub numele de datorie interna a statului pot fi emise in forma
materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, negociabile sau
nenegociabile si sunt folosite, in principal, pentru:
1) finantarea
deficitului bugetar (acoperirea diferentei dintre veniturile si cheltuielile
statului);
2) refinantarea
datoriei publice;
3) sustinerea
balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului;
4) finantarea
proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale
economiei
a. 1+4
b. 2+3
c. 1+2+4
d. toate
e. nici una
ANS: D
40. Elementele
minime specificate la oferirea spre vanzare a titlurilor de stat (incluse in
prospectul de emisiune) sunt urmatoarele:
1.denumirea
2.data emisiunii
3.valoarea
titlurilor de stat oferite
4.forma
imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discount sau
purtator de dobanda
5.rata dobanzii
6.metoda de
calcul
7.datele la care
se plateste dobanda (daca este cazul)
8.data scadentei
9.clauza
rambursarii in avans (daca este cazul)
a. 2+4+5+7+8+9
b. 1+2+4+5+7+9
c. 3+4+6+7+8
d. toate
e. nici una
ANS: D
41. Titlurile de
stat sunt de urmatoarele categorii:
1) cu discount
2) purtatoare de
dobanda
3) nominative
4) la purtator
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
e. 1+4
ANS: A
42. Exista
urmatoarele tipuri de produse derivate :
1. contractele
forward;
2. contractele
futures;
3. contractele de
optiuni;
4. tranzactiile
swap;
5. contractele cu
warant
a. 1+2+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+5
e. toate
ANS: C
43. Utilizarea
crescanda a derivatelor de catre guverne, corporatii internationale si
investitorii institutionali sau financiari majori se face pentru a sprijini
atingerea urmatoarelor obiective:
1. costuri
internationale de finantare mai scazute;
2. asigurarea
unor cursuri de schimb mai bune pe pietele internationale;
3. protejarea
contra riscurilor de fluctuatie a pretului;
4. diversificarea
finantarii si gestionarea riscului;
5. asigurarea
unor dobinzi mai avantajoase.
a. 1+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4
e. toate
ANS: D
44. Actele
normative care reglementeaza tranzactiile cu instrumente financiare derivate in
Romania sunt urmatoarele:
1. OG nr. 69/1997
pentru bursele de marfuri, aprobata prin Legea nr. 129/2000;
2. OUG nr.
27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare
derivate, aprobata de Legea nr. 512/2002, precum si de Regulamentul CNVM nr.
4/2002;
3. OUG nr.
28/2002, aprobata de Legea nr. 525/2002 face referire la produsele derivate in
sectiunea 4 - tranzactionarea in marja si sectiunea 5 - operatiuni cu
instrumente financiare derivate;
4. Norma BNR nr.
10/2002 permite tranzactionarea de catre banci a instrumentelor legate de
cursul de schimb si de dobanzi.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. toate
e. nici una
ANS: D
45. Marfurile si
activele suport pentru care sunt incheiate contracte forward pot fi:
1. metale;
2. produse
energetice;
3. rate ale
dobanzii - acorduri pentru rate la termen ;
4. cursuri de
schimb valutar - tranzactii la termen .
a. 1+3
b. 2+3
c. 3+4
d. nici una
e. toate
ANS: E
46.
Caracteristicile care fac din contractul futures un titlu financiar rezulta din
urmatoarele:
1. Obligatiile
partilor se stipuleaza intr-un document standardizat - contractul - negociabil
pe piata secundara sau la bursele care fac tranzactii futures.
2. Creditorul
obligatiei contractuale are de ales intre doua variante: a) la scadenta, sa
accepte executarea in natura prin preluarea activului care reprezinta obiectul
contractului; b) sa vandal contractul pana la scadenta.
3. Debitorul are
tot doua variante: a) sa-si onoreze obligatia in natura; b) sa-si anuleze
pozitia de debitor prin cumpararea de la bursa a aceluiasi tip de contract.
4.Contractele
sunt cotate zilnic, facand ca valoarea lor de piata sa fluctueze in functie de
raportul cerere/oferta.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 2+3
d. 1+4
e. toate
ANS: E
47. Contractele
futures financiare pot avea drept activ-suport:
1. rate ale
dobanzii ;
2. preturile
obligatiunilor de stat ;
3. cursuri de
schimb valutar;
4. indici
bursieri ai obligatiunilor;
5.indici bursieri
ai actiunilor.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+5
c. 2+3+4+5
d. toate
e. nici una
ANS: B
48. Atat
contractele pentru marfuri, cat si cele financiare au urmatoarele
caracteristici comune:
1) sunt
standardizate;
2) sunt
tranzactionate la o bursa;
3)sunt
tranzactionate pe piata OTC;
4) sunt deschise,
iar preturile sunt publicate;
5) sunt
organizate de casele de compensare (clearing houses).
a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. toate
e. nici una
ANS: C
49. Utilizatorii
contractelor futures sunt :
1. hedgerii
2. intermadiarii
3. speculatorii
4. arbitrajeurii
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. toate
e. nici una
ANS: B
50. Sunt
urmatoarele tipuri de speculatori:
1. speculatorii
de profituri imediate
2. traderii
zilnici
3. traiderii de
week-end
4. traderii de
pozitie
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. toate
ANS: C
51. Exista
urmatoarele tipuri de traderi de pozitie:
1. traderi de
pozitie completa
2. traderi de
pozitie inchisa
3. traderi care
detin spreaduri
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
ANS: B
52. Elementele
specifice ale contractului de optiune sunt urmatoarele:
1. scadenta
2. activul de
baza
3. pretul de
exercitiu
4. prima
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. toate
e. nici una
ANS: D
53. In functie de
natura dreptului pe care vanzatorul il da, optiunile pot fi:
1. optiuni de
vanzare
2. optiuni de
cumparare
3. optiuni de
transfer
4. optiuni
denominate
5. optiuni
nominative
6. optiuni la
purtator
a. 1+2
b. 3+6
c. 4+5
d. toate
e. nici una
ANS: A
54. Principalele
tipuri de marfuri si active financiare pe care se tranzactioneaza optiuni la
bursa si pe piata OTC sunt:
1. Rate ale
dobanzii
2. Valute
3. Actiuni
4. Marfuri
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. toate
d. nici una
ANS: C
55. O optiune se
caracterizeaza prin:
1. un activ de
referinta;
2. un anume tip -
optiune de cumparare (call) sau optiune de vanzare (put);
3. un anume stil
- american/european/asiatic;
4. un pret de
inregistrare;
5. un pret de
exercitare (strike price);
6. un termen de
expirare (scadenta).
a. 2+3+5+6
b. 1+3+4+6
c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3+5+6
e. nici una
ANS: D
56. Sunt tipuri
diferite de jucatori de pe piata care sunt expusi riscurilor financiare carora
le corespund urmatoarele tipuri de swapuri, si anume:
1. swapuri pe
rate ale dobanzii ;
2. swapuri pe
valute;
3. swapuri pe
marfuri ;
4. swapuri pe
actiuni;
5. swapuri pe
obligatiuni.
a. 2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+2+3+4
d. toate
e. nici una
ANS: C
57. Scopurile in
care se apeleaza la operatiuni swap sunt:
1. pentru a
proteja (hedge) expunerea pentru:
- ratele
dobanzii;
- tranzactiile FX
(valutare);
- preturile
marfurilor;
- investitiile in
actiuni si alte titluri de valoare;
- orice alt tip
de instrument de referinta;
2. pentru a
specula, prin cumpararea sau vanzarea de contracte swap in scopul de a obtine
profit.
3. pentru a vinde
mai repede si mai facil o actiune, obligatiune etc.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. toate
e. nici una
ANS: A
58. Contractele
futures au urmatoarele caracteristici:
1. standardizarea
conditiilor contractului privind natura activului-suport si cantitatea
contractata (unitatea de tranzactii);
2. contractele
futures prevad un termen de executare, o luna specificata pentru lichidare;
3. pretul
contractului futures este stabilit la bursa prin negocierea si incheierea de
contracte, prin confruntarea directa a cererii si ofertei pentru fiecare
contract standardizat ;
4. actualizarea
zilnica a contractelor futures, adica "marcarea la piata", determina
transferarea pierderilor uneia dintre parti in veniturile celeilalte parti;
5. lichidarea contractului;
6.
predarea/primirea activului negociat de catre banca negociatoare ;
7. lichidarea
pozitiei printr-o operatiune de sens contrar, adica prin compensare pe piata
OTC.
a. 1+3+5+6+7
b. 1+2+3+5+7
c. 1+2+4+6+7
d. 1+2+3+4+5
e. toate
ANS: D
59.
Caracteristicile care au stat la baza succesului corporatiilor si care permit
cumularea eficienta a unor mari sume de capital investit si operarea lucrativa
a unor tranzactii cu numerosi proprietari de firme si angajati sunt:
1) raspunderea
limitata a investitorilor;
2) liberul
transfer al sigurantei investitorului;
3) personalitatea
juridica legala;
4) managementul
centralizat;
5) conducerea
corporativa.
a. 1+2+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+5
d. 1+2+3+4
e. toate
ANS: D
60. Diversii
participanti la guvernarea corporativa , precum si cheltuielile legate de
delegare, pot fi enumerati astfel:
1) actionarii;
2) Consiliul
Director;
3) conducerea;
4) Consiliul de
Administratie;
5) Consiliul
guvernatorilor;
6) alti
investitori: a) angajati; b) creditori; c) clienti; d) furnizori; e)
responsabilii financiari etc.
a. 2+3+4+6
b. 1+2+3+4
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+6
e. nici una
ANS: D
61.
Elementele-cheie externe ale guvernarii corporative sunt:
1) regulamentul
privind confidentialitatea;
2) promovarea
controlului corporativ si a regulilor de preluare a puterii;
3) standardele de
control financiar si documentar ;
4) conflictele de
interese;
5) mevanismele
dereglarii puterii .
a. 1+2+4
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. toate
ANS: C
62. Cateva dintre
elementele-cheie ale guvernarii corporative, modelele eficiente si regulile
locale de aplicare a legii, pot fi impartite in patru categorii:
1. drepturile
actionarilor;
2. managementul;
3. divulgarea
informatiilor;
4. organizarea
interna
5. organizarea
externa.
a. 1+3+5
b. 1+2+4
c. 2+4
d. 1+5
e. 1+2+3+4
ANS: E
63. Sarcina
conducerii unei firme este complexa, cu multe fatete, ce include :
1) coordonarea
echipei de conducere;
2) conducerea
Consiliului Director;
3) reprezentarea
in relatiile cu partenerii straini, cum ar fi actionarii sau autoritatile
guvernamentale.
4) coordonarea
votarii prin imputernicire
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2+3
ANS: D
64. Exista
urmatoarele tipuri de directori:
1) directori
executivi
2) directori
non-executivi
3) directorii
independenti
4) directori
dependenti
a. 1+2+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. toate
ANS: B
65. O structura a
rolului directorilor fara putere executiva ar include urmatoarele:
1. asigurarea
unei conduceri eficiente a companiei ;
2. implicarea in
dezvoltarea strategiilor de dezvoltare;
3. coordonarea
echipei de conducere;
4. conducerea
Consiliului Director;
5. asigurarea
unei conduceri sanatoase a companiei prin aducerea unei contributii lucrative
ca membru al corpului de control, al comitetului de retribuire si numire;
6. provocarea
constructiva si examinatoare a directorilor executivi.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+5+6
c. 1+2+5+6
d. toate
ANS: C
66. Obtinerea
statutului de comisie de verificare trebuie sa includa:
1) existenta a
cel putin trei membri;
2) statutul de
membru sa fie restrictionat directorilor non-executivi;
3) directorii
non-executivi sunt angajati datorita independentei lor si, in consecinta,
trebuie sa fie dincolo de orice amestec ce ar putea cauza conflicte de
interese;
4) seful comisiei
de audit intern, auditorul extern si directorul financiar ar trebui, in mod
normal, sa fie invitati la dezbateri numai daca este nevoie sau situatia o
cere;
5) independenta
in sensul de non-obstructionare din partea conducerii;
6) ceilalti
directori sa aiba dreptul de a participa doar la discutii cu anumite tematici
in cadrul intrevederilor.
a. 1+2+3+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4+6
d. toate
ANS: C
67. Principalele
criterii pe care trebuie sa le indeplineasca comisia de stabilirea a
retributiilor la nivel de corporatie sunt :
1) comisia
trebuie sa se intalneasca de cel putin 2 ori pe an (media este de 3 ori pe an),
de obicei inainte de o intrunire oficiala de consiliu;
2) trebuie
alcatuita o agenda de lucru oficiala, la care trebuie sa adere;
3) termenii de
referinta ai comisiei trebuie sa afirme in mod clar nivelul executiv pentru
care sunt responsabili, spre exemplu nu sub nivelul de sef de unitate;
4) acesti termeni
de referinta ar trebui sa defineasca, de asemenea, potentialul grad de
implicare al comisiei in succesiune, iar planificarea carierei ar trebui sa
devina deja adecvata;
5) membrii
comisiei ar trebui informati pe scurt despre optiunea implicarii legale si
indatoriri, despre alte beneficii, cererile legate de normele de siguranta,
precum si alte conditii;
6) textul
discutiilor ar fi normal valabil oricarui director, nu numai la intruniri.
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 2+3+4+5
d. toate
ANS: D
68. Componentele
pietei internationale de capital sunt urmatoarele:
1.ASOCIATIA
AGENTIILOR NATIONALE DE NUMARATOARE (ANNA - Association of National Numbering
Agencies).
2.CODUL ISSN
3.EUROCLEAR
4.CLEARSTREAM
INTERNATIONAL
5.CODUL ISIN
a. 2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3
d. toate
ANS: B
69. Masura in
care pietele nationale de actiuni sunt transformate de globalizarea financiara
poate fi evaluata prin:
1. numarul si
capitalizarea totala a companiilor straine cotate la fiecare bursa nationala si
numarul companiilor nationale care au urmarit cotarea la bursele straine;
2. valoarea
actiunilor interne detinute de investitori straini;
3. valoarea
actiunilor straine detinute de investitori interni (pot fi luate in calcul atat
actiunile cotate la nivel local, cat si actiunile cotate numai la bursele
straine);
4. cresterea
ariei geografice a raspandirii actiunilor si efectul benefic asupra cursului ;
5. valoarea si
retelele transnationale care faciliteaza aceste tranzactii internationale.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+5
d. toate
ANS: C
70. Din punctul
de vedere al organizarii si functionarii burselor de valori se pot distinge
urmatoarele categorii importante:
1.bursele de stat
2.bursele private
3.bursele mixte
4.bursele
guvernamentale
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2
d. 3+4
ANS: B
71. Printre
atributiile organismului de decizie se numara:
1.elaborarea si
modificarea statutului bursei;
2.aprobarea
regulamentului de functionare;
3.desemnarea
organelor de conducere permanenta si a comitetelor bursei;
4.numirea,
aprobarea/avizarea cadrelor de conducere;
5.supravegherea
si controlul activitatii bursei;
6. supravegherea
si controlul auditului extern.
a. 1+3+4+6
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4+5+6
d. toate
ANS: B
72. Urmatorii
membri ai Consiliului Director sunt numiti din oficiu, acestia fiind: 1.
1.presedintele
Consiliului,
2.directorul
executiv
3.vicepresedintele
executiv
4.presedintele
Bursei.
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate
ANS: C
73. In cazul
burselor private, Consiliul Director are urmatoarele atributii:
1) stabileste
directiile de baza ale activitatii bursiere;
2) ia decizii
strategice conferite prin statut si regulament, acordate prin delegare de
activitate de Adunarea Generala;
3) vegheaza la
respectarea cadrului normativ care defineste institutia respectiva
4) asigura
supravegherea membrilor de conducere ai institutiei
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. toate
ANS: A
74. Structura
aparatului executiv al bursei de valori se prezinta dupa cum urmeaza:
1. presedintele
bursei
2. directori
executivi
3. directori de
departament
4. sefi de
serviciu
5. departamentul
cotatii
6. serviciul
personal
7. departamentul
supraveghere
8. serviciul
administrativ
9. departamentul
clearing
10. serviciul
financiar-contabil
11. departamentul
informatic
12. secretariat
13. departamentul
analiza si cercetare
14. departamentul
relatii cu publicul
15. editura si
presa
a.
1+2+3+5+6+7+8+9+11+13+14+15
b.
2+3+5+6+9+10+12+13
c.
1+4+5+8+9+10+13+14+15
d.
2+3+5+7+9+11+14+15
e. toti
ANS: E
75. Cumpararea de
titluri la termen confera investitorului la lichidare 3 posibilitati:
1) sa i se
elibereze actiunile cumparate (le plateste la cursul lor plus cheltuielile de
curtaj);
2) sa vanda
actiunile cumparate cu un anumit beneficiu;
3) sa
prelungeasca angajamentul la termen, platind o taxa de report, pentru a obtine
dreptul de a-si declara operatiunile.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate
ANS: D
76. Pentru a fi
cotata, o intreprindere trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
1. sa puna cel
putin 25% din capitalul propriu la dispozitia publicului pentru a forma o
oferta importanta;
2. sa obtina
beneficii si sa acorde dividende cu trei ani inainte de admiterea la bursa;
3. sa se angajeze
ca va publica cu regularitate rezultatele activitatii si ca va furniza orice
informatie legata de viata intreprinderii;
4. sa obtina o
capitalizare bursiera de cel putin 150 de milioane de franci in echivalent
euro.
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. toate
ANS: D
77. NYSE are
reguli de admitere la cotare foarte stricte:
1. pentru a fi
cotate la bursa societatile trebuie sa fi avut in ultimii trei ani beneficii de
cel putin 6,5 milioane de dolari;
2. valoarea
minima acceptata a activului firmei este de 18 milioane de dolari;
3. inainte de a
fi admisa la NYSE, intreprinderea trebuie sa fi plasat prin oferta publica 1,1
milioane de actiuni in valoare totala de 9 milioane de dolari;
4. din acest
plasament, cel putin 2.000 de actionari trebuie sa posede, fiecare, un pachet
de 100 de actiuni.
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2+3
d. toate
ANS: D
78. In cele mai
multe tari, pentru a fi eligibile la calitatea de membru al bursei si a-si
pastra aceasta calitate firmele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii
generale, precum :
1. sa primeasca o
autorizatie in acest sens de la organismul care reprezinta autoritatea pietei
(de tipul Securities and Exchange Comission, in SUA), pentru primirea licentei
respective firma trebuind sa aiba in obiectul de activitate efectuarea de
operatiuni cu titluri financiare si sa dispuna de personal calificat in acest
sens;
2. sa dispuna de
un volum minim de capital, in functie de natura si marimea afacerilor pe care
le desfasoara, si sa prezinte garantiile prevazute de lege si regulamentul
bursei;
3. sa contribuie
la fondurile bursei prin modalitatile si volumul stabilít de regulamentele
acesteia;
4. sa participe
la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si a fi ales in
organele de conducere;
5. sa respecte
toate obligatiile stabilite prin lege si regulamentele bursei in legatura cu
negocierea, incheierea si executarea tranzactiilor bursiere.
a. 1+2+3+4
b. 2+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3+5
e. toate
ANS: D
79. La NYSE, pe
langa membrii propriu-zisi, se cunosc si alte categorii de membri:
1.membri cu
chirie ;
2.membri partiali
;
3.membri aliati;
4.membri
acceptati ;
5.membri
devotati;
6.membri
corespondenti.
a. 1+4+5+6
b. 1+2+3+4+6
c. 2+3+4+6
d. toti
e. nici una
ANS: B
80. Principalele
departamente operative din cadrul NYSE, London Stock Exchange, si Tokyo Stock
Exchange sunt urmatoarele:
1. departamentul
pentru cotatii (admiterea titlurilor la cota, transparenta informatiilor);
2. departamentul
de supraveghere a pietei (controlul modului de efectuare a tranzactiilor);
3. departamentul
de clearing (executarea contractelor bursiere);
4. departamentul
pentru sisteme electronice (automatizarea tranzactiilor);
5. departamentul
de cercetare si dezvoltare (elaborarea strategiei bursei);
6. departamentul
pentru membri (raporturile dintre bursa si membrii sai);
7. departamentul
de relatii internationale;
8. departamentul
de relatii cu publicul..
a. 2+3+5+6+7+8
b. 1+3+4+6+7+8
c. 1+2+3+5+6+7+8
d. 1+2+3+4+5+6+7
e. toate
ANS: D
81. Urmatoarele
tipuri de comitete permanente se intalnesc la toate bursele analizate:
1. comitetul
executiv
2. comitetul de
supraveghere
3. comitetul
pentru membri
4. comitetul de
etica bursiera
5.comitetul
pentru operatiuni cu noi produse bursiere
a. 1+3+4
b. 2+3+4+5
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
e. toate
ANS: B
82. Societatile
de bursa britanice cuprind in structura lor organizatorica urmatoarele
componente de baza:
1. compartimentul
de relatii cu investitorii institutionali ;
2. compartimentul
de relatii cu investitorii individuali ;
3. compartimentul
de relatii cu publicul;
4. compartimentul
de analiza bursiera .
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. toate
ANS: C
83. Un agent de
intermediere, angajat al firmei de saitori are o serie de responsabilitati
privind activitatea sa in incinta bursei:
1. sa anunte
preturile de vanzare/cumparare pentru titlurile pe care lucreaza;
2. cand
conditiile pietei o impun, el trebuie sa anunte cursurile cu voce tare, astfel
incat toti cei interesati sa poata lua cunostinta de cotatiile agentului;
3. sa
inregistreze toate tranzactiile efectuate, intocmind un raport de tranzactii;
4. sa raspunda
pentru pagubele pe care le creeaza membrilor plini ca urmare a erorilor
personale;
5. sa-si
desfasoare intreaga activitate dupa principiul bunului gospodar (due
dilligence), tratand pe toti membrii plini, respectiv agentii de tranzactie in
mod egal si corect;
6. sa fie angajat
sau reprezentant al unui membru al bursei.
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. toate
e. nici una
ANS: A
84. Dupa valorile
mobiliare care constituie suportul indicelui, se identifica urmatorii indici:
1. Indici
bursieri pentru actiuni
2. Indici
bursieri pentru obligatiuni
3. Indici ai
volatilitatii
4. Indici
permanenti
5. Indici pentru
titlurile emise de fondurile mutuale si de alte institutii de acest fel
a. 2+3+4+5
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. toate
e. nici una
ANS: B
85. Dupa gradul
de cuprindere, indicii se impart in:
1. indici
generali ai pietei
2. indici
polivalenti
3. indici
sectoriali
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. toate
e. nici una
ANS: C
86. Dupa
intervalul la care sunt calculati, indicii bursieri pot fi:
1. Indici
calculati in timp real
2. Indicii
calculati saptaminal
3. Indici
calculati doar la sfarsitul zilei de tranzactionare
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. toate
e. nici una
ANS: B
87. Dupa numarul
de piete financiare care intra in calculul indicelui, acestia se impart in:
1. Indici ce
cuprind in portofoliul lor actiuni cotate pe o singura piata bursiera, fie
actiunile unor firme autohtone, fie ale unor firme straine cotate si pe acea
piata.
2. Indici
mondiali care tin cont de actiunile ce coteaza pe diverse piete ale lumii
3. Indicii
mondiali ce cuprind in portofoliul lor obligatiuni
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. toate
e. nici una
ANS: B
88. In functie de
institutia care calculeaza indicele, exista urmatorii indici:
1. indici
oficiali,
2. indici
calculati de aceste institutii in colaborare cu publicatii financiare,
3. indici
calculati de diverse publicatii economico-financiare,
4. indici
neoficiali
5. indici
calculati de societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte
institutii financiare.
a. 2+3+4+5
b. 1+2+3
c. 1+2+3+5
d. toate
e. nici una
ANS: C
89. Etapele
utilizate in constructia unui indice bursier sunt urmatoarele:
1. Selectarea
actiunilor ce intra in portofoliul indicelui.
2. Atribuirea
unei anumite importante fiecarei actiuni
3. Alegerea datei
de referinta
4. Atribuirea
unei marje de indice bursier
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 1+2+3
e. nici una
ANS: D
90. Principalele
criterii in functie de care se stabileste componenta indicilor bursieri se pot
sintetiza astfel:
1. conditii
privind capitalizarea bursiera;
2. conditii
specifice privind compatibilitatea cu alti indici;
3. conditii
privind lichiditatea actiunilor;
4. conditii
privind cotarea la prima categorie a pietei respective;
5. conditii
privind domeniul de activitate al firmei emitente, in special in cadrul
indicilor sectoriali;
6. conditii
privind apartenenta sau nu la o anumita tara a emitentului;
7. conditii
privind ponderea din totalul actiunilor care trebuie sa fie disponibile pe
piata;
8. conditii
privind necesitatea trecerii unui anumit interval de timp de la listare.
a. 1+2+4+5+6+8
b. 1+3+4+5+6+7+8
c. 2+3+4+5+7+8
d. toate
e. nici una
ANS: B
91. Piata
bursiera nemteasca se compune din urmatoarele mari sectoare:
1) piata
cotatiilor oficiale, deschisa marilor firme si implicand conditii limitative de
acces;
2) piata
reglementata (germ., Geregelter Markt), pentru firme mijlocii, cu conditii de
acces mai lesnicioase (aproximativ jumatate din costurile pe care le implica
intrarea pe prima piata);
3) piata libera
reglementata (germ., Freie Geregelter Markt), cu traditie in Germania, impunand
conditii simple pentru acc
eu am dat examen la peie
voi posta restul
de grila care lipseste sunt 100% bine,
eu am luat 8 si
sunt rez dupa sinteze
COMPLETION
1. FINANTELE
INTERNATINALE reprezinta astazi "o retea din ce in ce mai densa de operatiuni
de vanzare-cumparare sau de credit-imprumut, cu caracter speculativ si de
acoperire, care transcende frontierele nationale si deasupra carora se
organizeaza, in consecinta, o adevarata megapiata financiara mondiala".
2.DEREGLEMENTAREA
- scoaterea progresiva a controlului schimburilor - permite miscarea
capitalurilor catre locurile cele mai avantajoase, cu riscul de a face rapid
arbitraje daca ele se schimba.
3. TITRIZAREA
este traducerea expresiei americane securitisation (security inseamna valoare
mobiliara ) si consta in inlocuirea vanzarii de credite prin emisiunea si
plasarea titlurilor negociabile.
4. Piata MONETARA
este piata pe care bancile se imprumuta intre ele, pe termen scurt.
5. Piata
CAPITALURILOR este specializata in intermedierea de tranzactii cu active
financiare care au scadente pe termene medii (1-5 ani) si lungi (peste 5 ani);
prin intermediul ei, sunt satisfacute nevoile de capital ale solicitantilor cu
disponibilitatile de capital ale ofertantilor.
6. Piata PRIMARA
de capital sau piata noilor emisiuni este acea piata pe care are loc transferul
initial de bani de la investitori catre firme, odata cu emiterea de actiuni.
7. Piata PRIMARA
de capital are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru
atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu si lung, atat pe pietele
interne de capital, cat si pe pietele internationale.
8. Piata
SECUNDARA de capital ofera posibilitatea detinatorilor de actiuni si
obligatiuni sa le valorifice inainte ca acestea sa aduca profit (dividende sau
dobanzi).
9. Valorile
mobiliare PRIMARE sau titlurile financiare, in sens restrans, sunt emise de
utilizatorii de fonduri si sunt destinate cresterii capitalului propriu,
reprezentand instrumente de proprietate (equity instruments) concretizate in
actiuni, precum si atragerii capitalului de imprumut, reprezentand instrumente
de datorie (debt instruments) concretizate in obligatiuni.
10. Valorile
mobiliare DERIVATE reprezinta acele produse bursiere care rezulta din
contractile dintre emitenti (vanzatori) si beneficiari (cumparatori) prin care
se prevede ca acestora din urma li se confera drepturi asupra unor active
(titluri financiare, valute, marfuri s.a.) ale emitentului la o scadenta
viitoare, conform prevederilor contractului.
11RECIPISA DE
DEPOZITARE este un certificat negociabil care, de regula, reprezinta
instrumente sub forma de titluri de valoare, detinute in depozit de o banca
custode; este un instrument care permite investitorilor dintr-o tara sa devina
actionari in cadrul unei companii straine, ceea ce permite cumpararea/vanzarea
si primirea de dividende in moneda interna a tarii investitorului.
12. Valorile
mobiliare SINTETICE rezulta din combinarea de contracte futures de vanzare si
de cumparare, din combinarea de optiuni put si call, din combinatii intre
diferite tipuri de futures si optiuni sau reprezinta titluri financiare de tip
"cos" (exemplu: contractele pe indici de bursa).
13. ACTUL este o
hartie de valoare, valoare care este o parte din capitalul social al societatii
pe actiuni emitente; aceasta intra in posesia unor persoane denumite actionari
si le confera acestora anumite drepturi si obligatii, respectiv participarea la
beneficiul societatii sau obligatia de a suporta o parte din pierderea
acesteia.
14. OBLIGATIUNEA
este valoarea mobiliara emisa cu dobanda (sau cu discount, in cazul
obligatiunilor cu cupon zero) prin care emitentul se obliga sa plateasca
proprietarului, la anumite intervale de timp, o suma de bani, numita cupon,
precum si sa restituie, la scadenta, valoarea integrala sau ramasa a
principalului.
15. OBLIGATIUNEA
este un titlu de credit cu venit fix care indeplineste functia de mobilizare de
capitaluri pe termen lung pentru sprijinirea realizarii unor obiective
precizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un imprumut,
purtator al unei dobanzi platibile periodic, realizat prin intermediul unor
hartii de valoare in favoarea statului sau a unei societati care se obliga la o
prestatie oarecare, de obicei in bani, la un termen specificat.
16. Coeficientul
de CONVERSIE exprima numarul efectiv de actiuni in care poate fi convertita o
obligatiune .
17. Prima de
CONVERSIEreprezinta suma cu care pretul de piata al unei obligatiuni
convertibile depaseste pretul de piata al actiunilor obisnuite, fiind utilizata
pentru a se determina daca conversia unei obligatiuni este profitabila sau nu
la o anumita data viitoare.
18. Obligatiunile
CONVERTIBILE sunt instrumente de datorie cu rata fixa a dobanzii, care confera
detinatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a schimba obligatiunea si toate
cupoanele ramase contra unui numar prestabilit de actiuni obisnuite sau alte
instrumente de datorie ale emitentului, la un pret prestabilit si la o
data/date prestabilite.
19. Obligatiunile
cu WARANT sunt obligatiuni standard cu cupoane, dar care au un numar
prestabilit de warante atasate.
20. Rata de
CONVERSIEindica numarul de actiuni care pot fi obtinute ca urmare a
preschimbarii unei obligatiuni in actiuni comune si pretul de conversie la
emisiune .
21. EUROOBLIGATIUNILE.sunt
titluri de creanta care se emit de catre sindicate bancare internationale pe
alte piete decat piata tarii imprumutatoare.
22. Contractul
FORWARD este o intelegere intre doua parti, emitent si detinator, convenita la
momentul t0, prin care detinatorul se angajeaza sa cumpere un activ de baza la
o data viitoare T (T > t0 ), data expirarii, numita si data de livrare, la
pretul stabilit initial , K t0 - pret de livrare (delivery price), contract
care se incheie pe pietele OTC.
23. Pretul la
TERMEN (forward) se determina prin preluarea pretului spot (la vedere) sau cash
(numerar) din momentul tranzactiei si adaugarea la acesta a costului de
derulare (cost of carry).
24. Contractul
FUTURES reprezinta intelegerea dintre doua parti de a vinde sau de a cumpara un
anumit activ (marfa, titlu financiar sau instrument monetar) la un pret si la o
data prestabilite.
25. SPREADURILE
presupun cumpararea si vanzarea simultana a doua sau mai multe contracte pentru
acelasi activ de referinta livrabil, dar cu scadente diferite (ceea ce este
cunoscut sub denumirea de spread intra-marfa), ori doua sau mai multe contracte
emise pentru active de referinta diferite, dar, totusi, conexe (ceea ce este
cunoscut sub denumirea de spread inter-marfa).
26. ARBITRAJEURII
sunt traderi si creatori de piata care se ocupa de cumpararea si vanzarea de
contracte futures, sperand sa obtina profit din diferentele de pret intre piete
si/sau burse.
27. O tranzactie
SWAP reprezinta o cumparare si o vanzare simultane, avand ca obiect un activ de
referinta similar sau o obligatie de o valoare echivalenta, prin care
schimbarea aranjamentelor financiare confera ambelor parti la tranzactie
conditii mai favorabile decat cele la care s-ar fi putut astepta altfel.
28. Operatiunile
futures pe indici de BURSA constituie vanzarea sau cumpararea indicelui la
cursul futures al bursei si cedarea/primirea la scadenta a unei sume cash care
se stabileste ca produs intre multiplicatorul pietei si diferenta dintre
valoarea indicelui din ultima zi de tranzactii a contractului si pretul
contractului.
29. AUDITUL
intern modern este o activitate de asigurare si control independenta si
obiectiva, creata sa aduca un plus de valoare si sa imbunatateasca activitatea
organizatiei. Ea ajuta o firma sa-si indeplineasca obiectivele abordand un
sistem disciplinat de evaluare si imbunatatire a eficientei managementului
riscurilor, a controlului si a proceselor de guvernare.
30. ANNA are
sediul principal in Noisy-le-Grand, Franta, si a fost fondata intr-o adunare
generala reunita in Bursa de Valori de la Londra la 7 februarie 1992; se ocupa
cu promovarea si cu schimbul numaratorii valorilor mobiliare internationale,
coduri de identificare a titlurilor de valori care se negociaza pe pietele de capital
in toata lumea, urmarind standardul ISO 6166 adoptat de principalele piete de
capital in procesele de compensatie si custodie.
31. .EUROCLEAR
este cel mai mare sistem de custodie, lichidare si compensare a valorilor in
lume, oferind securitate tranzactiilor care realizeaza legaturile dintre
participantii care sunt, la randul lor, institutii financiare mai importante
din 80 de tari; sediul principal se afla la Bruxelles (Belgia); printre membri
se numara depozitarii centrali din Belgia, Franta, Irlanda, Marea Britanie,
Olanda etc
32. CLEARSTREAM
INTERNATIONAL este depozitarul central pentru Germania si Luxemburg si pentru
pietele internationale.
33. CODUL ISIN
este un cod universal care identifica orice valoare emisa de o organizatie sau
institutie, cum ar fi actiunile sau obligatiunile.
34. OBLIGATIUNEA
INTERNATIONALA este un instrument de credit emis catre sau de catre
creditori/debitori din strainatate, care include promisiunea de a plati o suma
de bani specificata la o data fixa si de a plati dobanda periodic, la intervale
stabilite.
35. EXCHANGE este
o organizatie, asociatie sau grup de persoane, inregistrata sau nu in calitate
de corporatie, care constituie, mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau/si
conditii pentru intalnirea cumparatorilor si vanzatorilor de titluri financiare
, incluzind in acelasi timp si locul de negocieri .
36. Membrii PLINI
la TSE sunt societatile financiare angajate in vanzarea/cumpararea de titluri
la bursa fie in calitate de comerciant de titluri, deci in cont propriu, fie in
calitate de intermediar; deci in contul clientilor lor; numarul acestor membri
este limitat la 114.
37. Membrii
saitori sunt societati financiare care actioneaza exclusiv in incinta bursei
pentru tranzactiile facute de membrii plini; ei nu au dreptul sa negocieze in
cont propriu si nici sa primeasca ordine de la nemembri sau de la investitori ;
numarul acestora este limitat, la Bursa din Tokyo, la 4 firme.
38. Membrii
SPECIALI sunt societati financiare specializate in tranzactii privind ordine de
bursa care nu pot fi executate pe celelalte piete bursiere din Japonia; ca
atare, ei indeplinesc o functie de interconectare a diferitelor burse nipone.
39. Brokerii pe
COMISION sunt agenti care reprezinta o firma de brokeraj membra NYSE si executa
ordinele de vanzare/cumparare pe care le dau clientii din afara bursei.
40. Brokerii
INDEPENDENTI sunt tot brokeri de bursa, dar care executa ordinele primite de la
alti agenti de bursa sau de la firme membre ai caror agenti nu se afla in
incinta bursei.
41. Comerciantii
CONCURENTI lucreaza in nume si pe cont propriu; ei sunt inregistrati la bursa
si, in acest scop, trebuie sa indeplineasca conditiile de profesionalism si
credibilitate financiara, ca si sa respecte reglementarile bursei menite sa
garanteze conduita lor corecta.
42. Creatorii de
piata CONCURENTI lucreaza in cont propriu pentru profit (ca dealeri), dar au si
sarcina de a asigura un pret corect (ca specialistul); spre deosebire de
specialist, ei pot vinde/cumpara oricare din titlurile cotate la NYSE.
43. Comerciantii
pentru ordine NON-STANDARD au rolul de a concentra ordine cu volum inferior
contractelor standard (la NYSE, 100 actiuni), executand ordinele cand reusesc
sa formeze pachete standard.
44.SPECIALISTII
sunt agenti de bursa tipici pentru pietele americane (NYSE si AMEX); ei combina
activitatea brokerului cu cea a comerciantului, si ocupa o pozitie fixa in
incinta bursei, specializandu-se pe anumite titluri.
45. Pietele
bursiere CONTINUE sunt tipice pentru pietele de negocieri, dar mecanismul lor
se regaseste si in cazul burselor de valori; caracteristica definitorie a
acestor piete este faptul ca ordinele de vanzare/cumparare de titluri pot fi
plasate tot timpul cat piata este in functiune, iar contractarea are loc pe o
baza continua.
46. Produsele
sintetice ale pietei de capital se numesc INDICI BURSIERI
INVATATILE CA VA
PICA MULTE INTREBARI COMPLETATI
CEL PUTIN MIE ASA
MI-A PICAT si va rog nu uitati cei care au grilele de la MANAGEMENTUL AFACERILOR
ca am examen
