Obligatiile si raspunderile pati lor participante la circulatia tehnico-economica a marfurilor

Livrarea catre consumatorul final a unor produse care sa-i satisfaca acestuia in totalitate nevoile sale implicite si explicite, presupune realizarea produselor conform standardelor aplicabile si a clauzelor contractuale, dar si respectarea tuturor conditiilor de conservare a calitatii si cantitatii produselor de catre toti participantii la circuitul tehnico-economic al marfurilor. In acest sens, partile care participa la procesul circulatiei marfurilor, furnizor-caraus-destinatar, au o serie de obligatii si raspunderi, care sunt determinate prin acte normative ce contin reglementari privind operatiunile specifice fiecarei etape parcurse de marfuri in cadrul circuitului lor tehnico-economic, norme menite in final sa asigure integritatea calitativa si cantitativa a acestora.

a) Obligatile si raspunderile furnizorului

Una dintre cele mai importante obligatii ale furnizorului este aceea de respectare riguroasa a calitatii marfurilor livrate, prevazuta in standardele de produs si in clauzele contractuale. Incalcarea prescriptiilor calitative stabilite prin contract, se considera drept livrare necorespunzatoare calitativ si angajeaza raspunderea furnizorului pentru daunele provocate. In cazul livrarii de produse necorespunzatoare calitativ, furnizorul este obligat sa inclocuiasca sau sa reconditioneze produsele respective, conform obligatiilor sale din perioada de garantie. Pe langa acestea, furnizorul poate fi obligat si la plata unor penalitati de intarziere si daune, ca forme ale raspunderii sale pentru executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate contractual.

Pe langa aceasta, principalele obligatii ce revin furnizorului, sunt :

pregitirea corespunzatoare a loturilor de marfuri in vederea livrarii

intocmirea documentelor de transport;

expedierea marfurilor conform clauzelor contractuale.

Indeplinirea acestor obligatii impune o serie intreaga de operatiuni distincte si anume[2]:

ambalarea corespunzatoare a marfurilor in conformitate cu specificul lor (fragilitate, higroscopicitate,  volatilitate etc) si cu cel al mijlocului de transport. Ambalarea marfurilor trebuie sa se realizeze in conditii impuse de prevederile legale si ale altor dispozitii privind ambalajul si ambalarea, marcarea, etichetarea, stantarea etc. Furnizorul este scutit de obligatia de ambalare a marfurilor care, prin natura lor, pot fi expediate in vrac;

programarea operativa a transporturilor de marfuri;

verificarea mijlocului de transport pus la dispozitie de caare caraus pentru a constata daca este apt pentru incarcarea marfii respective; in caz contrar, se formuleaza obiectii care sunt transmise carausului, iar in cazul in care acesta mentine mijlocul de transport respectiv, preia si intreaga raspundere pentru eventualele degradari, pierderi sau sustrageri ce pot apare pe parcursul transportului;

intocmirea documentelor de transport, scrisoarea de trasura, foaia de parcurs, conosamentul, in care acesta este obligat sa precizeze natura marfii care se expediaza, insusirile produselor si starea in care se expediaza, insusirile produselor ss starea in care acestea au fost predate;

incarcarea marfurilor in mijloacele de transport cade deseori in sarcina furnizorului. La incarcarea marfurilor, trebuie sa se respecte normele tehnice stabilite atat pentru folosirea rationala a mijlocului de transport, caa si pentru asigurarea integritatii marfii pe toata durata transportului, ferind-o de degradari. O incarcare corect efectuata, are in vedere nu numai simpla asezare ordonata a marfurilor in mijlocul de transport, ci si fixarea lor prin ancorare, legare etc;

expedierea marfurilor la adresa indicata de destinatar. Indicarea corecta si vizibila a adresei de destinatie in documentul de transport, constituie una dintre indatoririle a carei nerespectare provoaca intarzieri in executarea deplasarii marfurilor, conducand la plata de penalitati;

Furnizorul raspunde pentru toate lipsurile calitative sau cantitative ale  marfurilor, daca acestea sunt cauzate de incalcarea obligatiilor ce-i revin. Raspunderea furnizorului pentru integritatea marfii difera insa in functie de momentul predarii acesteia. Astfel, raspunderea furnizorului poate fi angajata pana:

in momentul predarii catre caraus, atunci cand:

livrarea marfurilor s-a facut prin receptie sau autoreceptie la furnizor si expedierea lor cade in sarcina acestuia;

in urma recepttei sau autorecepttei la furnizor, marfurile raman in custodia acestuia si expedierea lor cade in sarcina furnizorului.

in momentul predarii efective la beneficiar, atunci cand:

receptia s-a facut la furnizor si beneficiarul a ridicat marfurile direct de la furnizor sau expeditia cade in sarcina beneficiarului;

marfurile au ramas, in urma recepttei facute la furnizor, in custodia acetuia iar ridicarea sau expedierea lor cade in sarcina beneficiarului;

receptta se face la beneficiar, iar marfurile au fost transportate la locul receptiei de catre furnizor.

Furnizorul poate raspunde si pentru avariile, vicierile sau lipsurile aparute in timpul transportului daca:

a folosit pentru ambalare materiale necorespunzatoare;

nu a respectat normele tehnice de ambalare, incarcare, manipulare si fixare in mijlocul de transport;

nu a aplicat sigiliile corespunzatoare pe mijloacele de transport inchise (daca acestea sunt folosite in intregime de catre expeditor);

a completat gresit documentele de transport, prin inscrierea unor declaratii inexacte, incomplete sau in alte locuri decat cele rezervate pentru fiecare;

a declarat gresit masa marfurilor incarcate; a efectuat livrari masive/nejustificate care au provocat locatii si perturbari in procesul de circulatie a marfii.

b) Obligatiile si raspunderile carausului

Principalele obligatii ale carausului se refera la urmatoarele:

primirea marfurilor;

executarea transportului;

eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinatie.

Operatiunea de predare-preluare a marfii de la furnizor, are drept consecinta obligatia carausului de a transporta marfurile la destinatie, potrivit clauzelor stabilite prin contract.

Momentul in care marfurile sunt preluate de catre caraus, marcat de aplicarea stampilei unitatii de caaaasse pe documentul de transport, constituie dovada primirii marfurilor si antreneaza pentru acesta inceputul tuturor obligatiilor ce-i revin, precum si a raspunderii aferente.

Preluarea marfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcina distincta a carausului, iar timpul necesar executarii acestei operatiuni nu-l afecteaza pe acela necesar operatiunilor de incarcare. Cu ocazia primirii marfurilor, carausul este obligat sa verifice:

natura marfurilor;

numarul coletelor sau cantitatea de produse;

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

sigiliile aplicate.

El are dreptul sa refuze primirea marfurilor spre a fi transportate cand:

marfurile au fost ambalate necorespunzator;

marfurile sunt interzise la transport.

Primirea marfurilor de catre caraus spre transport fara nici o obiectie, constituie o prezumtie ca s-au respectat conditiile prevazute de lege, inclusiv sub aspectul verificarilor obligatorii. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a mrfurilor, precum si pentru avarierea lor, este antrenata de nerespectarea masurilor de asigurare a integritatii cantitative si calitative a marfurilor predate spre transport.

El poate fi absolvit de aceasta raspundere daca degradarea totala sau partiala a marfurilor s-a produs[3]:

din cauze de forta majora;

daca prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului;

daca prejudiciul (spargere, corodare etc) a fost cauzat de insusirile proprii naturii marfurilor transportate;

daca scaderea masei produselor s-a datorat insusirilor naturale ale acestora (perisabilitati);

din cauze naturale inerente transportului in mijloace deschise, daca acestea sunt considerate drept corespunzatoare cu dispozitiile in vigoare sau daca asa s-a convenit prin contract, contrar normelor in vigoare;

daca pe durata transportului marfurile au fost insotite de delegati ai furnizorului sau beneficiarului si care nu au luat masuri pentru asigurarea integritatii marfurilor;

daca prejudiciul a fost cauzat de viciile ascunse ale produselor;

daca expeditorul a predat  produse excluse la transport sub denumire falsa, inexacta sau incomplete sau daca nu a indicat in documentele de transport particularitatile specifice produselor care, in acest fel, necesitau conditii speciale in timpul transportului.

In momentul predarii marfurilor la destinatie, carausul este obligat ca impreuna cu destinatarul sa verifice:

integritatea sigiliilor;

semnele si marcajele de pe mijlocul de transport sau de pe colete;

continutul coletelor.

Daca totul este gasit "in ordine", se face mentiunea pe documentul de transport "predat fara urme de violare".

In cazul in care, cu ocazia acestei verificari se constata urme de violare, pierderi, avarii, scurgeri etc, se opreste descarcarea si se cheama la fata locului seful organizatiei de carausie sau reprezentantul acestuia, care este obligat sa se prezinte pentru a constata eventualele daune. Cu aceasta ocazie se intocmeste un proces-verbal de constatare.

c) Obligatiile si raspunderile destinatarului

Beneficiarul indicat in documentul de transport este singurul indreptatit sa primeasca marfa ce face obiectul transportului. Acesta are obligatia sa primeasca marfurile de la caraus si sa le transporte la locul corespunzator. Carausul este raspunzator fata de destinatar, in cazul in care, din culpa sa, a eliberat marfa unei alte unitati.

Principalele obligatii ce revin destinatarului, sunt :

verificarea identitatilor marfurilor primite;

verificarea cantitativa a marfurilor primite;

verificarea calitativa a marfurilor primite.

Primirea si preluarea cat mai rapida a marfurilor de catre destinatar, au la baza doua cauze:

carausul este interesat sa se elibereze de raspunderea integritatii marfii transportate, imediat ce aceasta a ajuns la destinatie, eliberandu-si simultan si mijlocul de transport;

beneficiarul este interesat sa intre cat mai repede in posesia marfii, in vederea realizarii in timp a sarcinilor sale economice specifice.

Primirea marfurilor de catre destinatar, presupune urmatoarele activitati:

primirea documentelor de transport;

examinarea starii exterioare a mijlocului de transport;

cercetarea si ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport;

verificarea continutului mijlocului de transport;

solicitarea reancarcarii marfurilor cand apar banuieli in legatura cu existenta unor lipsuri pe parcursul transportului.

De asemenea, destinatarul are obligatia sa controleze modul in care se executa descarcarea marfurilor, transportarea si introducerea lor in depozit.

Primirea marfurilor de catre destinatar si atestarea scrisa a acestei operatiuni, elibereaza carausul de obligatia asumata privind aducerea marfurilor la destinatie in bune conditii.

Cu ocazia primirii marfurilor de la caraus, destinatarul este obligat sa efectueze receptia cantitativa si calitativa a marfurilor primite in termenul de 6 ore pentru marfurile usor perisabile si de 5 zile pentru celelalte marfuri.

Termenele mai sus mentionate opereaza astfel:

pentru livrarile din aceeasi localitate, din momentul primirii marfii in depozitul destinatarului;

pentru marfurile din alte localitati, din momentul eliberarii marfii in gara, autogara, aeroport sau punct de destinatie. In cazul in care, la destinatie, se constata deficiente cantitative si calitative ale marfurilor, beneficiarul este obligat sa-l instiinteze pe furnizor pentru a trimite un delegat care sa participe la verificarea lotului de produse.

Daca se considera ca unele lipsuri pot fi imputate carausului, destinatarul este obligat ca, o data cu sesizarea furnizorului, sa instiinteze si carausul, invitandu-l pe acesta sa trimita un reprezentant care sa participle la constatarea lipsurilor, la un termen fixat. In aceste conditii, constatarea este opozabila atat furnizorului cat si carausului.

In cazul participantilor la tranzactiile comerciale internationale, aceste obligatii sunt cuprinse in sistemul de reguli pentru interpretarea conditiilor comerciale internationale elaborate de Camera Internationala de Comert - INCOTERMS - reguli ce se aplica contractelor de vanzare-cumparare, referindu-se la relatiile dintre vanzator si cumparator din anumite puncte de vedere bine precizate.

Contractele internationale de vanzare-cumparare se deruleaza pe baza acestor reguli deosebit de importante, care au in acelasi timp implicatii si asupra celorlalte contracte conexe si in special, asupra contractului de transport.

Desi sunt reguli referitoare la tranzactiile comerciale internationale, ele sunt incluse uneori si in contractele de vanzare-cumparare de marfuri pe piata interna.

Pentru o interpretare si o intelegere corecta, conditiile comerciale INCOTERMS incluse in contractele de vanzare-cumparare, au fost grupate in patru categorii distincte si anume:

conditia conform careia vanzatorul pune marfurile la dispozitia cumparatorului in spattile proprii ale vanzatorului (conditia "E" Ex Works sau Franco fabrica);

conditiile conform carora vanzatorul trebuie sa livreze marfurile unui caraus numit de  cumparator (conditiile "F": FCA sau Franco transportator, FAS sau Franco de-a lungul navei, FOB sau Franco la bord);

conditiile conform carora vanzatorul este obligat sa asigure transportul dar fara sa-si asume riscul pierderii sau deteriorarii marfurilor si fara sa suporte costurile suplimentare datorate evenimentelor survenite dupa incarcare si expediere (conditiile "C":  CFR sau cost si navlu, CIF sau cost asigurare si navlu, CPT sau transport platit pana la locul de destinatie numit, CIP sau transport si asigurare platite pana la locul de destinatie numit);

conditiile conform carora vanzatorul trebuie sa suporte toate costurile si riscurile aferente transportului marfurilor pana la locul de destinatie (conditiile "D": DAF - Franco frontiera, DES - Franco nava nedescarcat, DEQ - Franco pe chei, DDU - Franco destinatie nevamuit, DDP - Franco destinatie vamuit).

Pentru fiecare categorie de conditii, partile contractante au obligatii precise.

Oricare ar fi conditile comerciale incluse in contractile de vanzare-cumparare, obligatiile furnizorului (vanzatorului) si respectiv ale cumparatorului, sunt, in principial, urmatoarele[5]:

a) Obligatiile furnizorului

furnizarea marfurilor si emiterea facturii comerciale sau a unui mesaj electronic, echivalent in conformitate cu contractele de vanzare-cumparare precum si orice alta dovada de conformitate ce poate fi ceruta prin contract;

livrarea marfurilor, respectiv punerea la dispozitia cumparatorului in locul numit pentru livrare, in perioada sau la data stipulate, sau livrarea marfurilor in custodia carausului sau a unei alte personae numite de cumparator sau aleasa de vanzator la locul numit si in perioada ori la data convenita pentru livrare;

verificarea, ambalarea, marcarea marfurilor;  vanzatorul are obligatia sa plateasca toate costurile operatiunilor de verificare a calitatii marfurilor, de masurare, cantarire, numarare care sunt necesare pentru punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului; de asemenea, are obligatia sa execute, pe propria cheltuiala, ambalarea ceruta pentru transportul marfurilor, in masura in care imprejurarile referitoare la transport (modalitati, destinatie) au fost aduse la cunostinta vanzatorului inainte de incheierea contractului de vanzare-cumparare. Furnizorul nu are aceasta obligatie in cazurile in care se obisnuieste ca unele marfuri sa fie puse la dispozitia cumparatorului neambalate, conform specificatiilor din contract;

alte obligatii: vanzatorul are obligatia sa acorde cumparatorului la cererea, pe riscul si cheltuiala acestuia, toata asistenta pentru a obtine orice documente sau mesaje electronice echivalente pe care cumparatorul le-ar putea pretinde, pentru exportul si/sau importul marfurilor si, daca este necesar, pentru tranzitul acestora printr-o alta tara; vanzatorul are obligatia sa furnizeze cumparatorului, la cerere, informatiile necesare procurarii unei asigurari.

b) Obligatiile cumparatorului;

plata pretului - cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul prevazut in contractul de vanzare-cumparare in ziua si locul stabilit prin contract;

preluarea marfurilor - cumparatorul are obligatia sa accepte preluarea marfurilor odata ce ele au fost livrate in conformitate cu specificatiile din contract sau sa le primeasca de la caraus in locul de destinatie numit;

cumparatorul are obligatia sa accepte dovada livrarii si sa furnizeze vanzatorului o dovada adecvata privind preluarea marfurilor;

inspectia marfurilor - cumparatorul are obligatia de a plati costurile inspectiei, inainte de expedierea marfurilor, inclusiv inspectia mandatata de autoritatile din tara exportatoare.

Conform categoriilor de conditii comerciale cuprinse in INCOTERMS, o serie de alte obligatii bine precizate, revin uneia sau alteia dintre partile contractante, in functie de specificul acestor conditii.

Astfel de obligatii se refera la:

obtinerea de licente, autorizatii si formalitati;

incheierea contractelor de asigurare si transport;

transferul riscurilor de pierdere sau deteriorare a marfurilor pana in momentul in care au fost livrate, conform conditiilor de livrare specificate in contract;

impatirea costurilor legate de marfuri pana in momentul livrarii (inclusiv cheltuielile pentru incarcarea si descarcarea marfurilor), costurile pentru indeplinirea formalitatilor vamale platibile la export-import, sau pentru tranzitul lor printr-o alta tara, precum si toate impozitele, taxele si cheltuielile platibile la export-import.

Majoritatea contractelor comerciale internationale de vanzare-cumparare, se refera in cuprinsul lor la aceste obligatii ale partilor ce decurg din cele patru categorii de conditii comerciale specifice, cuprinse in sistemul de reguli INCOTERMS 2000.