ROLUL SERVICIILOR IN SOCIETATE - mutatiile intervenite in configuratia pietelor si a cererii

1 Contributia serviciilor la cresterea economica

Interdependenta evidenta a serviciilor cu celelalte ramuri ale economiei face ca serviciile sa aiba o influenta considerabila asupra dezvoltarii economiei.

Serviciile sprijina dezvoltarea productiei materiale pe multiple planuri.

1. In primul rand, serviciile faciliteaza derularea normala a productiei materiale, ii asigura modernizarea, eficienta, circulatia si valorificarea.

Chiar daca serviciile nu au ca rezultat bunuri materiale, contributia lor la productia materiala e foarte importanta,  ele crescand valoarea bunurilor materiale.

Cele afirmate mai sus sunt valabile pentru sectorul serviciilor in ansamblu, insa in cadrul acestuia se pot delimita servicii ce au contributie mai mare sau mai mica la dezvoltarea economica.

Astfel, dupa aportul la cresterea economica si continutul lor, serviciile se pot imparti in:

prestatii intensive in munca, ce presupun un volum mare de munca manuala cu un nivel de calificare mediu sau scazut;

prestatii intensive in inteligenta, ce dispun de personal redus dar si de o calificare superioara in munca.

O contributie importanta la dezvoltarea economica o au serviciile din a doua categorie, ponderea lor ridicata in sectorul tertiar indicand o tara cu o economie dezvoltata.

Dintre serviciile intensive in munca putem enumera: servicii comerciale; servicii de reparatii iar din categoria celor intensive in inteligenta: servicii de invatamant, servicii de cercetare, servicii informatice si altele.

Legatua dintre tarile puternic dezvoltate economic si ponderera ridicata in servicii intensive in inteligenta e usor de facut, spre exemplu: Japonia, S.U.A., Franta. Aceste tari sunt cunoscute pentru atentia si investitiile mari facute in aceste domenii.     

2. Serviciile contribuie la o mai buna valorificare a resurselor natural-materiale.

Serviciile incorporeaza tehnologie de inalta performanta, care ajuta la descoperirea de noi resurse naturale, exploatarea lor rationala si eficienta, utilizarea materialelor refolosibile, protejarea mediului etc.

Prin contributia serviciilor la prelungirea duratei de folosire a produselor sunt protejate resursele naturale si e protejat mediul de deseurile ce rezulta in mod firesc.

Exista o teorie care vede intregul proces de extindere a serviciilor ca o dezindustrializare cu efecte negative asupra economiei. Se considera de catre cei aflati sub influenta gandirii lui Adam Smith, ca industria si-a pierdut din importanta in favoarea serviciilor. Acest lucru ar fi ingrijorator pentru economia unei tari deoarece:

afecteaza competitivitatea economiei nationale, competitivitate asigurata de bunurile industriale, care predomina in schimburile externe si nu de servicii;

scaderea productivitatii muncii la scara nationala, datorata productivitatii mai scazute in servicii comparativ cu industria.

Principalul viciu de gandire consta in abordarea din prisma performantelor macroeconomice. La nivel de ramura de servicii sau industrie, lucrurile se nuanteaza, nivelele de productivitate variind foarte mult.

Industria (cea prelucratoare fiind in discutie) si serviciile devin tot mai interconectate si convergente, factorii determinanti ai relatiei lor fiind[1]:

a. Tehnologiile din domeniul informatiei si telecomunicatiilor

Modificarile in plan tehnologic si organizational determinate de tehnologiile informationale "schimba modul de productie, structura productiei si produsele"[2], respectiv ceea ce se produce si cum se produce.

Ca urmare a cresterii legaturilor organice dintre diferite tipuri de activitati, creste si continutul in servicii ale productiei contemporane.

O alta consecinta spectaculoasa a cresterii ponderii serviciilor in industria prelucratoare este micsorarea produselor materiale finite ca si volum, greutate etc. Acest lucru a dus la cresterea componentelor conceptuale ale PNB si nu a celor fizice, reflectate in tone etc.

b. Mutatiile intervenite in configuratia pietelor si a cererii

O modificare majora a pietelor de consum este trecerea de la omogenitatea acestora cu productii de scara la eterogenitatea lor cu cereri individualizate. Ca urmare a nevoilor apar tehnologii reprogramabile, flexibile, multiscop, capabile sa faca fata pretentiilor individualizate si foarte exigente. Prin precizia solicitarilor, clientul devine parte a procesului de productie.

Astfel, flexibilitatea, adaptabilitatea, reactia rapida au devenit prioritare preocuparilor privind costurile. Produsele primesc un adaos de valoare prin serviciile pe care le incorporeaza.

c. Impactul societatilor transnationale

Societatile transnationale sunt privite prin prisma rolului lor la internationalizarea productiei. Globalizarea a atras dupa sine o mai mare implicare a serviciilor, o interdependenta a acestora cu industria prelucratoare.

Ca o concluzie, se poate spune ca serviciile contribuie la cresterea eficientei intregii activitati economice.

Serviciile fac legatura intre nevoile populatiei si productie, realizand o mai buna organizare a productiei, o comunicare eficienta in cadrul organizatiei, o mai buna utilizare a resurselor umane, etc.

2 Contributia serviciilor la cresterea nivelului de trai

Problemele privind calitatea vietii au fost puse in discutie in urma cu cateva decenii. Odata cu dezvoltarea economica si sociala atentia acordata individului a crescut, ca urmare s-a incercat identificarea cailor de imbunatasire a vietii acestuia.

In mod paradoxal poate, s-a observat ca progresul economic nu genereaza automat un nivel de trai mai ridicat, ca sa nu mai vorbim de implicatiile negative ale progresului asupra mediului inconjurator.

Primul pas a fost gasirea indicatorilor ce reflecta nivelul de trai al unei populatii. Cum traim intr-o lume a interdependentelor s-a ajuns la sute de indicatori (chiar 250), importanta mai mare a unuia sau a altuia nefiind evidenta.

Selectarea acestor indicatori a delimitat cateva directii si anume: aspectele economice dar si cele sociale precum si cele privind mediul inconjurator.

C. Zamfir da urmatoarea definitie: "calitatea vietii se refera la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, spirituale, psihice ale omului in corelatie cu conditiile existentei societatii si individului, cu relatiile interumane si cele cu mediul natural sau creat de societate" .

Grupati pe medii de activitate, enumeram cativa dintre acesti indicatori:

locul de munca- conditiile de munca, satifactiile materiale si profesionale, programul de munca, etc.

standardul gospodariei- dotarea cu bunuri, confortul, consumul pe gospodarie si structura consumului, venitul pe gospodarie, etc.

aspecte privind individul- timpul liber in raport cu cel atribuit muncii, modul de utilizare a timpului liber, viata sociala, perceptia proprie privind calitatea vietii etc.

Dupa cum se poate vedea procentul serviciilor in indicatorii care arata calitatea vietii e foarte mare, ca urmare dezvoltarea serviciilor atrage dupa sine o crestere a calitatii vietii.

1. Dupa cum am vazut mai sus, structura consumului este un indicator al calitatii vietii. Un consum mare de servicii reflecta un nivel ridicat de trai. O analiza a consumului privat de servicii in tarile dezvoltate ilustraza un grad ridicat al acestora (in jur de 50%) comparativ cu tarile mai putin dezvoltate printre care si Romania.

Tab. 5 Structura cheltuielilor totale de consum pe gospodarii

procentual-

	salariati Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei			agricultori
Produse agroalimentare si bauturi nealcoolice
Bauturi alcoolice, tutun
Imbracaminte si incaltaminte
Locuinta, apa, electricitate, gaze si alti combustibili
Mobilier, dotarea si intretinerea locuintei
Sanatate
Transport
Comunicatii
Recreere si cultura
Educatie
Hoteluri, cafenele si restaurante
Diverse produse si servicii

(Sursa: Institutul National de Statistica)

Dupa cum se poate vedea, odata cu crestere veniturilor creste si consumul de servicii, in timp ce consumul de marfuri alimentare scade.

Cresterea serviciilor in consumul populatiei poate fi pusa in relatie directa cu sporirea veniturilor, relatie demonstrata de statisticianul E. Engel in secolul al XIX-lea. Cercetarile sale empirice au aratat o legatura intre veniturile familiilor si partea alocata serviciilor.

Consumul sporit de servicii are loc si pe fondul cresterii complexitatii nevoilor si tendintei bunurilor de incorporare a unui volum mare de servicii.

2. Un alt indicator al calitatii vietii este timpul liber si utilizarea acestuia.

Timpul liber a facut si face obiectul multor studii economice, sociale, filosofice, etc. Tratat in opozitie cu timpul destinat muncii, timpul liber e vazut ca timpul alocat benevol de individ unor activitati de refacere a resurselor sale fizice, psihice si spirituale.

Timpul liber e definit ca "timpul necesar omului pentru cultura, dezvoltare spirituala, indeplinirea diverselor functii sociale sau relatii sociale si pentru jocul liber al fortelor fizice si intelectuale"[4].

Economia de timp reprezinta o problema fundamentala atat a individului cat si a societatii.

Privitor la timpul liber, se urmareste marimea acestuia, ponderea in totalul bugetului de timp si utilizarea acestuia. Spre exemplu, un timp liber mare nu reflecta neaparat un nivel de trai ridicat (exemplu un somer are mult timp liber).

Pe de alta parte, scaderea timpului de lucru de la 10-12 ore pe zi la 8 ore pe zi timp de 5 zile pe saptamana poate fi considerat un indice al cresterii nivelului de trai.

Marimea timpului liber poate fi considerata un indicator al calitatii vietii iar serviciile pentru populatie, in mod direct, contribuie la cresterea acestuia. Reducerea timpului pentru transport, a timpului necesat diferitelor activitati gospodaresti etc. duce la cresterea timpului liber. Pe de alta parte, serviciile pentru populati, prin bogata lor oferta, sprijina folosirea judicioasa si utila a timpului liber.

3. Un alt indice al nivelului de trai este relatia serviciilor cu mediul inconjurator.

Prin mediul inconjurator intelegem ansamblul factorilor naturali si a celor creati de om care, intr-o perfecta conexiune stabilesc conditiile de trai pentru indivizi.

Mediul inconjurator influenteaza echilibrul natural, economic, social etc. La randul lor, toate aceste medii, mediul social, mediul economic, mediul natural etc. influenteaza calitatea mediul inconjurator.

Se considera ca mediul inconjurator, in ciuda faptului ca are un caracter global, determina calitatea vietii unui individ prin actiunea sa indirecta.

Ca parte componenta a mediului economic, serviciile influenteaza si sunt influentate de calitatea mediului inconjurator. Chiar daca ele sunt de regula interconectate, impartim efectele serviciilor asupra mediului inconjurator in doua: efecte negative si efecte pozitive.

Asa cum am vazut anterior, serviciile se regasesc in toate sectoarele economice, sursele efectelor negative putand fi cuprinse in trei grupe principale, existand si alte cauze colaterale.

O prima categorie de influente negative decurg din acele activitati economice (industriale, agricole, etc.) care polueaza, degradeaza mediul inconjurator fie direct prin desfasurarea lor, fie indirect prin deseurile pe care le provoaca sau resursele naturale neregenerabile pe care le utilizeaza.

Dezvoltarea societatii umane prin urbanizare, cresterea confortului spatiului locuibil impune realizarea unor transformari asupra mediului, transformari ireversibile si daunatoare pentru mediul natural. De la deseurile menajere, poluarea sonora pana la cresterea temperaturii in zonele locuite, influentele actiunilor omului sunt evidente si au o latura categoric negativa.

"Evadarea" omului din aglomerarile urbane si "invadarea" mediului natural tot mai des (datorita timpului liber mai mare) si tot mai departe (datorita mijloacelor de transport performante) fara atentia necesara, perturba echilibrul natural si afecteaza: solul, vegetatia, fauna, hidrografia etc.

Dezvoltarea serviciilor, a sectorului "grijii pentru om" implica si gasirea celor mai bune cai de pastrare si ameliorare a calitatii mediului inconjurator.

Efectele pozitive ale serviciilor asupra mediului nu sunt de neglijat, considerandu-se chiar ca ele sunt alternativa "durabila" de dezvoltare economica. Ideea de "dezvoltare durabila" presupune pastrarea echilibrului mediului natural, economic, social, cultural etc.

Efectele pozitive ale serviciilor asupra mediului pot fi si ele impartite in trei mari categorii:

Serviciile asigura exploatarea si utilizarea rationala a resurselor naturale. In aceasta categorie intra serviciile geologice, de cunoastere si evaluare a resurselor, serviciile de reconditionare a deseurilor, serviciile de exploatare stiintifica a resurselor etc.

O alta categorie de servicii se indreapta spre protejarea mediului si conservarea sa. Aici intra: servicii de consolidare a terenurilor, de amenajare a retelelor hidrografice, servicii silvice, servicii de marcare a traseelor turistice etc.

Nu in ultimul rand, serviciile de educare a populatiei cu privire la protejarea mediului inconjurator sunt foarte importante in acest demers.