Economie
Lucrare - diagnosticul financiarLucrare, proiect - diagnosticul financiar Capitolul 1.Consideratii GeneraleDiagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia. Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor. Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi). Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii; analiza riscului analiza valorii intreprinderii. De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a intreprinderii. De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi). Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale intreprinderii determinand, in final, competitivitatea acesteia. Folosind metode si tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situatiei financiare trecuta si actuala, pe baza informatiilor furnizate pentru luarea deciziilor de catre conducere acesta vizeaza viitorul. Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant. DIAGNOSTICUL FINANCIARRealizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea starii de performanta financiara a societatii la 31.12.2008. Principalele scopuri urmarite sunt: aprecierea rezultatelor financiare obtinute; evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar; examinarea randamentului capitalului investit; evaluarea riscurilor. Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru: fundamentarea deciziilor de gestiune; elaborarea unui diagnostic global strategic; fundamentarea politicilor de dezvoltare. Sursele utilizate au fost: situatiile financiare anuale (2007-2008); alte materiale de documentare din evidenta contabila. Evolutia cifrei de afaceri, a rezultatului net si a activelor totale ale societatii Societatea comerciala SC MATAX SRL a fost infiintata in anul 2006 si are ca principalul obiect de activitate transporturi cu taxiuri. Forma de organizare este societate cu raspundere limitata, iar valoarea capitalului social este de 200 lei, cerinta minima pentru constituirea unei S.R.L. Societatea are personalitate juridica, fiind inscrisa la Camera de Comert si Industrie sub numarul JO5/1214/2006, avand sediul in Oradea,pe strada Mestesugarilor,nr1. Principalii indicatori financiari ai societatii comerciale SC MATAX SRL pentru anii 2007 si 2008 sunt:
Asa cum se observa si din tabelul de mai sus societatea inregistreaza o crestere exploziva a principalilor indicatori financiari. Cresteri importante, mult peste media pe economie, s-au inregistrat in ceea ce priveste cifra de afaceri (o crestere de 684,03%), rezultatul net (455,46%) dar si la nivelul activelor totale (645,10%).
Capitolul 2.Realizarea diagnosticului financiar2.1. Analiza structurii bilantului 2.1.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUIDatele sunt prezentate in tabelul nr.1 Tabelul nr.1
In=Inn+Inc+If Ac=St+Cr+Db At=In+Ac+Ra 1)RATA ACTIVULUI IMOBILIZAT ( RAI RAI activele imobilizate * 100 activul total RAI o 232 * 100 = 232+18.030+0 RAI 1 24 * 100 = 24+134.180+1867 Rata activelor imobilizate In/At masoara gradul de investire a capitalului fix. In anul 2007 are loc o crestere a ponderii acestei rate, de la 0% la 86,67%, atat pe plan valoric cat si pe plan procentual,datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate. a)Rata imobilizarilor necorporale (RIN RIN = imobilizari necorporale * 100 active imobilizate RIN o 232 * 100 =0 232 RIN 1 = 24 *100 =0 24 Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil(este 0 atat in anul 2006, cat si in anul 2007). b)Rata imobilizarilor corporale (RIC RIC imobilizari corporale *100 active imobilizate RIC o 0 *100 = 0 232 RIC 1 0 * 100 = 24 Rata imobilizarilor corporale este cea care detine o ponderea totala in cadrul activului total. c)Rata imobilizarilor financiare (RIF RIF = imobilizari financiare * 100 active imobilizate RIF o 0 *100 = 0 232 RIF 1 0 * 100 = 0 24 Rata imobilizarilor financiare If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil(este 0 atat in anul 2006, cat si in anul 2007). Interpretare: In perioada analizata,activele imobilizate sunt formate in totalitate din imobilizarile necorporale. Exista o tendinta de crestere a ratei activelor imobilizate,datorita achizitionarii de noi imobilizari corporale,care are un efect favorabil pentru societate si reflecta accelerarea vitezei de rotatie a activului imobilizat. 2)RATA ACTIVELOR CIRCULANTE (RAC RAC activele circulante * 100 activul total RAC o = 18.030 *100 = 232+18.030+0 RAC 1 134.180 * 100 = 24+134.180+1867 Rata activelor circulante=Ac/At exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant 2007 fata de 2006: Stocurile se mentin nule,iar ponderea creantelor se mentine relativ constanta. Rata activelor circulante scade in 2007 fata de 2006 cu 86,67%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2007 fata de 2006 . a)Rata stocurilor (RST RST soldul stocurilor * 100 active circulante RST o = 0 *100 = 0 18.030 RST 1 = 3522 *100 = 0 134.180 Rata stocurilor=St/At Observam ca ponderea stocurilor in total activ se mentine nula in ambii ani analizati. b)Rata creantelor (RCR RCR = creantele din bilant *100 activele circulante RCR o = 4830 *100 = 18.030 RCR 1 105.348 *100 = 134.180 Rata creantelor=Cr/At prezinta o tendinta de crestere, in 2007 fata de 2006, ca urmare a cresterii creantelor totale cu 1,36%, cu influenta negativa asupra gradului de lichiditate. c)Rata disponibilitatilor (RDB RDB = disponibilitati banesti + valori de plasament * 100 activul circulant RDB o = 13.200+0 * 100 = 18.030 RDB 1 22.310+0 * 100 = 134.180 Rata disponibilitatilor banesti=Db/At este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a obligatiilor, care este nefavorabil. Observam o scadere majora a disponibilitatilor banesti in intervalul 2006-2007. Interpretare: In perioada analizata remarcam o reducere a ponderii activelor circulante in activul total. Totodata,ponderea majoritara in activul circulant o detin creantele,care inregistreaza o tendinta nefavorabila de crestere. Rata disponibiliatatilor banesti,se situeaza in amandoi anii analizati peste limita maxima admisa de 25%,dar are o tendinta favorabila de reducere. 2.1.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI Datele sunt prezentate in tabelul nr.2 Tabelul nr.2
Cpr=CPS+Rez+Rr+Pn Dt=Dtmll+Dtl+Fz+ Cpm=Cpr+Dml
1)Rata stabilitatii financiare (RSF RSF = capital permanent * 100 pasivul total RSF o = -9979 * 100 = 28.241+0+0+0-9979 RSF 1 71.773 * 100 = 64.298+0+0+0+71.773 2)Rata autonomiei financiare (RAFG RAFG = capitaluri proprii *100 pasivul total RAFG o = -9979 * 100 = 28.241+0+0+0- 9979 RAFG 1 = 71.773 *100 = 64.298+0+0+0+ 71.773 3)Rata indatoririi globale (RIG RIG = datorii totale * 100 pasivul total RIG o = 28.241 *100 = 10,49% 28.241+0+0+0- 9979 RIG 1 = 64.298 *100 = 98,19% 64.298+0+0+0+ 71.773 Interpretare: Rata stabilitatii financiare=Cpm/Pt reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil ( cel putin un an ) si patrimoniul. In 2006, capitalul permanent a fost de 6.772 RON, iar in 2007 atingea nivelul de 398.430 RON,deci inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung. Aceasta rata se situeaza in perioada analizata peste valoarea cosiderata normala de 66%,si prezinta o tendinta de crestere care reflecta un grad mare de siguranta prin stabilitate in finantare. Rata autonomiei financiare=Cpr/Pt exprima gradul de independenta financiara a societatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anul 2006 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, (se situeaza in perioada analizata cu mult peste pragul normal de 50%,fiiind de 89,51%),manifestand o tendinta de scadere accentuata in anul 2007 datorita contractarii imprumutului pe termen lung,fapt ce denota scaderea autonomiei financiare si scaderea utilizarii surselor proprii in finantarea activitatii societatii. Rata de indatorare globala =Dat/Pt exprima ponderea datoriilor totale pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia Valoarea raatei se situeaza in perioada analizata peste limita maxima de 50%,si prezinta o tendinta nefavorabila de crestere,care reflecta cresterea indatorarii globale a societatii. 2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI CONTAIL
Bilant prescurtat Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN). Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat in tabelul nr.4 Tabelul nr.4
Cpm = Cpr + Itml FR = Cpm - In FRp = Cpr - In NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp) TN=FR-NFR
Indicatori de echilibru: 2.2.1.SITUATIA NETA (SN) SN = Activul total- Datorii totale - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Venituri in avans. SNo = (0 + 7566 + 0) - (794 + 0) - 0 - 0= 7566 - 794 = 6772 SN1 = (347413 + 53444 + 0) - (2427 + 391184) - 0 - 0 = 7246 ∆SN = SN1 - SNo = 7246 - 6772 = 474 Interpretare: Situatia neta reprezinta averea proprietarilor societatii,ea trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea societatii si independenta ei financiara. Situatia neta pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa,care maximizeaza valoarea capitalurilor proprii ale societatiI,avand o evolutie crescatoare,in anul 2007 fata de anul 2006. Daca situatia neta ar fii fost negativa,ea ar fii indicat,o stare de prefaliment,cauzata de incheierea cu pierderi a exercitiilor financiare anterioare,care au consumat substanta capitalurilor proprii. 2.2.2.FONDUL DE RULMENT (FR) FR = Capitalul propriu + Datoria financiara + Subventii pentru investitii + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Active imobilizate nete FRo = 6772 + 0 + 0 + 0 - 0 = 6772 FR1 = 7246 + 391184 + 0 + 0 - 347413 = 51017 ∆FR = FR1 - FRo = 51017 - 6772 = 44245 Interpretare: Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua favorabila in perioada analizata, deoarece capitalul permanent creste intr-o masura mai mare decat cresc activele imobilizate, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Fondul de rulment pozitiv reflecta echilibrul financiar pe termen lung al societatii,adica faptul ca activele imobilizate sunt finantate numai din surse permanente,reprezentand un surplus de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active imobilizate). Fondul de rulment pozitiv este utilizat pentru finantarea stocurilor si creantelor cu caracter relativ stabil. Cresterea fondului de rulment reflecta cresterea marjei de securitate pe care o are intreprinderea,ceea ce ne arata,ca o parte tot mai mare din activele circulante sunt finantate din fondul de rulment pozitiv. Datorita fondului de rulment pozitiv, societatea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute. Fondul de rulment se poate descompune in : v fondul de rulment propriu,notat FRP ; v fondul de rulment strain,notat FRS. FRP = Capitalul propriu + Subventii pentru investitii+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Active imobilizate nete FRPo = 6772 + 0 + 0 - 0 = 6772 FRP1 = 7246 + 0 + 0 - 347413 = - 340167 ∆FRP = - 340167 - 6772 = - 346939 Interpretare: Fondul de rulment propriu al societatii este negativ,ne arata faptul ca societatea a apelat la imprumuturi care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an,pentru a putea acoperii valoarea activelor achizitionate, respectiv reflecta faptul ca societatea nu are autonomie financiara,adica echilibrul financiar nu este asigurat pe seama capitalului propriu. Societatea a apelat la aceste imprumuturi datorita faptului ca valoarea capitalului propriu nu acoperea valoarea activelor achizitionate . Ca urmare a faptului ca societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata. FRSo = FRo - FRPo = Datoria financiara = 6772 - 6772 = 0 FRS1 = FR1 - FRP1 = Datoria financiara = 51017 - ( -340167) = 391184 ∆FRS = FRS1 - FRSo = 391184-0 = 391184 Interpretare: Fondul de rulment strain pozitiv reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt sau nevoi temporare. Fondul de rulment strain in scadere,arata ca s-a imbunatatit structura financiara a societatii,prin accentuarea finantarii prin capitalul propriu si prin reducerea datoriei pe termen lung. In perioada analizata,observam o crestere a valorii fondului de rulment strain,care arata ca structura financiara a societatii s-a inrautatit,prin accentuare cresterea datoriei pe termn lung. 2.2.3.NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR) NFR = Stocuri + Creante+ Cheltuieli in avans - Datorii de exploatare + Venituri in avans Datoria de exploatare = Datoria pe termen scurt - Credite pe termen scurt Datoria de exploatare o = 794 - 0 = 794 Datoria de exploatare 1 = 2427 - 0 = 2427 NFRo = (0 + 493 + 0) - (794 + 0) = 493 - 794 = - 301 NFR 1 = ( 0 + 31578 + 0) - (2427+ 0)= 31578 - 2427 = 29151 ∆ NFR = NFR1 - NFRo = 29151 - (-301) = 29151 + 301 = 29452 Interpretare: Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente. Nevoia de fond de rulment pune in evidenta echilibrul financiar curent,este mai fluctuanta si mai instabila decat FR,deoarece depinde de mai multi factori,cum ar fii: cifra de afaceri, durata ciclului de exploatare, durata de incasare a creantelor si de plata a furnizorilor, durata de rotatie a stocurilor. In anul 2006, nevoia de rulment este negativa, ceea ce reflecta un surplus al surselor temporare in raport cu nevoile temporare de finantat. Aceasta situatie este favorabila in cazul in care este consecinta urgentarii incasarii creantelor si amanarii platii datoriilor. In anul 2007,nevoia de fond de rulment pozitiva reflecta un surplus de nevoi temporare peste ansamblul surselor temporare posibile de mobilizat,poate fii o situatie favorabila pentru societate in cazul in care este consecinta unor investitii in cresterea necesarului de finantat a ciclului de exploatare, nivelul acestei rate cunoaste o tendinta de crestere ca urmare a cresterii substantiale a creantelor. In caz contrar,nevoia de fond de rulment pozitiva arata un decalaj nefavorabil intre lichidarea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt,in sensul incetinirii incasarilor si urgentarii platilor. 2.2.4.TREZORERIA NETA (TN) a) TZ = FR - NFR TNo = Fro - NFRo = 6772- (-301) = 6772 + 301 = 7073 TN1 = FR1 - NFR1 =51017 - 29151 = 21866 b) TN = disponibilitatile banesti + investitii finnciare pe termen scurt - credite bancare pe termen scurt TNo = 7073 + 0 - 0 = 7073 TN1 = 21866 + 0 - 0= 21866 ∆TN = TN1 - TNo= 21866 - 7073 = 14793 Interpretare: Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment Trezoreria neta este pozitiva in amandoi anii analizati,si reprezinta un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a societatii(adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor),precum si echilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt. Trezoreria neta inregistreaza o crestere in perioada curanta fata de perioada anterioara,datorita faptului ca FR creste intr-o masura mai mare decat NFR. Daca trezoreria neta ar fii fost negativa,ea ar fii aratat faptul ca societatea a apelat la credite bancare pe termen scurt pentru a-si finanta activitatea de exploatare. Echilibrul financiar este sustinut pe seama imprumutului pe termen lung. 2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel: Tabloul 5
Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms EBE=Va-Imp+Sbv-Chp Pe=EBE+Ave-Ace-Cha Pc=Pe+Vf-Chf Pb=Pc+Rexc Pn=Pb-Ipr
2.3.1.MARJA COMERCIALA (MC) MC = Venituri din vanzarea marfurilor - cheltuieli privind marfurile MCo = 0 - 0 = 0 MC1 = 0 - 0 = 0 Interpretare: Marja comerciala este adaosul comercial in suma absoluta,realizat de societate prin comercializarea marfurilor,acestea fiind considerate bunuri cumparate de la furnizori pentru a fii vandute in aceeasi stare,fara a face nici o modificare asupra lor. In cazul de fata, marja comerciala este nula,ceea ce indica faptul ca societatea nu a desfasurat activitate cu privire la comercializarea marfurilor. Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala. Costul de cumparare al marfurilor vandute este format din pretul de cumparare(pret fara TVA) majorat cu cheltuielile accesoriilor de cumparar(transport, prime de asigurare etc.) si corectat cu variatia stocurilor de marfuri. Deoarece o marfa este un bun revandut fara a fi supus unor transformari, calculul marjei comerciale nu prezinta interes decat pentru intreprinderile care exercita astfel de acte de comert,iar societatea suspusa analizei desfasoara activitate intr-un alt domeniu,si anume transport persoane in regim taxi. 2.3.2. PRODUCTIA EXERCITIULUI (Qex ) Qex = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata Qex o = 8545 + 0 + 0 = 8545 Qex 1 = 138461 + 0 + 0= 138461 ∆Qex = Qex 1 - Qex o= 138461 - 8545= 129916 Interpretare: Productia exercitiului este un indicator foarte eterogen,deoarece contine 3 elemente care se evalueaza in mod diferit,si anume:productia vanduta si productia stocata in ambii ani cat si productia imobilizata in al doilea an. In cazul societatii analizate,productia exercitiului este formata exclusiv din productia vanduta,celelalte doua elemente componente sunt nule. 2.3.3. VALOAREA ADAUGATA (VA) VA = MC + Qex - consumuri intermediare de la terti VAo = 0 + 8545 - (232+0+0+293)= 8545 - 525= 8020 VA1 = 0 + 138461 - (16823+14616+0+34062)= 138461 - 65501= 72960 ∆Va = VA1 - VAo= 72960 - 8020= 64940 Interpretare: Valoarea adaugata(VA) este surplusul de valoare realizat de societate prin utilizarea factorilor de productie,munca si capital peste valoarea materiilor prime,materialelor consumabile,subansamblelor,lucrarilor si serviciilor prestate de terti. Aceasta valoare adaugata este sursa de acumulari banesti,din care se face remunerarea participatiilor directe si indirecte la activitatea societatii : personalul, prin salarii, indemnizatii si alte cheltuieli; statul, prin impozite, taxe si varsaminte; creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane platite; actionarii, prin dividende; intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare Nivelul absolut al indicatorului are o tendinta de crestere in perioada analizata datorata in principal cresterii productiei exercitiului 2.3.4. EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE ) EBE = VA + venituri din subventii de exploatare - cheltuieli cu personalul - cheltuieli cu alte impozite si taxe EBEo = 8020 + 0 - 1174 - 20= 6826 EBE1 = 72960 + 0 - 20098 - 13540 = 39322 ∆EBE = EBE1 - EBEo= 39322 - 6826= 32496 Interpretare: Excedentul brut de exploatare(EBE) reflecta capacitatea de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a creditorilor si actionarilor ,respectiv acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand:cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite. Excedentul brut de exploatare reflecta mai fidel eficienta acticvitatii de exploatare desfasurata decat profitul exploatarii,deoarece nu este influentat de politica de investitii a societatii si de politica de amortizare. Excedentul brut de exploatare cunoaste o crestere in perioada curenta vizavi de perioada anterioara datorita cresterii VA. 2.3.5.REZULTATUL EXPLOATARII ( RE ) RE = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli din exploatare + venituri din anularea provizioanelor - cheltuieli cu amortizarile si provizioanele REo = 6826 + 0 - 0 + 0 - 0 =6826 RE1 = 39322 + 0 - 1 + 0 - (29829+0+0) = 9492 ∆RE = RE1 - Reo = 9492 - 6826 = 2666 Interpretare: Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii Societatea a inregistrat in ambii ani analizati profit din activitatea de exploatare,care exprima marimea absoluta a rentabilitatii acestei activitati. Rezultatul exploatarii cunoaste o crestere in perioada curenta vizavi de perioada anterioara,datorita cresterii EBE. 2.3.6.REZULTATUL CURENT (RC ) RC = RE + venituri financiare - cheltuieli financiare RC o = 6826 + 2 - 0= 6828 RC1 = 9492 + 1600 - 7817= 3275 ∆RC =RC1 - Rco= 3275 - 6828= - 3553 Interpretare: Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare. Societatea a inregistrat in ambii ani analizati,profit din activitatea curenta,datorita faptului ca ea a inregistrat profit si din activitatea de exploatare si din cea financiara, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent. Rezultalul curent a scazut in perioada curenta fata de perioada anterioara,datorita in special scaderii profitului exploatarii. 2.3.7.REZULTATUL NET ( RN ) RN = RC + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - impozitul pe venitul microintreprinderii RNo = 6828 + 0 - 0 - 256 = 6572 RN1 = 3275 + 0 - 0 - 2801 = 474 Interpretare: Profitul net (Pn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari. Societatea a inregistrat in amandoi anii analizati profit net din activitatea desfasurata,expreise a rentabilitatii financiare in marime absoluta cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Rezultaul net cunoaste o scadere in perioada curenta fata de perioada anterioara datorita scaderii profitului curent pe seama inexistentei marjei comerciale 2.4. Analiza ratelor de structura financiara ale capitalurilor 2.4.1. RATELE DE ECHILIBRU 2.4.1.1. RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE NETE (RFR RFR = capitaluri permanente active imobilizate nete RFRo = 6772 + 0 + 0 = 0 0 RFR1 = 7246 + 391184 + 0 = 398430 = 1,15 347413 347413 Interpretare: Rata de finantare a activelor imobilizate nete,este supraunitara in perioada analizata,ceea ce ne arata existenta unui echilibru financiar pe termen lung si a FR pozitiv. Aceasta rata de finantare a activelor imobilizate nete cunoaste o tendinta descrescatoare in perioada curenta,datorita cresterii capitolurilor proprii intr-o masura mai mica decat cresterea activelor imobilizate. 2.4.1.2. RATA FONDULUI DE RULMENT PROPRIU RFRP RFRP = capitalurile proprii active imob.nete RFRPo= 6772 + 0 = 0 0 RFR1 = 7246 + 0 = 0,02 347413 Interpretare: Valoarea subunitara a RFRP arata absenta sau lipsa autonomiei financiare a societatii sau o autonomie financiara scazuta,datorita faptului ca societatea utilizeaza mai mult resursele imprumutate decat cele proprii pentru a-si finanta activele imobilizate. 2.4.1.3. RATA DE FINANTARE A NEVOII DE FOND DE RULMENT RNFR RNFR = FR NFR FRo = 6772 FR1 = 51017 NFRo = - 301 NFR1 = 29151 Daca unul din cei doi indicatori: FR sau NFR este negativ,nu se calculeaza RNFR,deoarece nu prezinta relevanta,adica nu are nici un fel de semnificatie. 2.4.2. RATELE DE LICHIDITATE Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata. Indicatorii de lichiditate sunt redati in tabelul nr.5
2.4.2.1. RATA LICHIDITATII GENERALE (RLG RLG = activele circulante dat pe termen scurt RLGo = 7566 + 0 = 9,52 794 RLG1 = 53444 + 0 = 22,02 2427 Interpretare: Rata lichiditatii generale(RLG) - compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel depasit in perioada 2006 - 2007. Valoarea supraunitara a ratei,si in crestere,dovedeste faptul ca societatea are capacitatea de a-si achita datoria exigibila pe termen scurt din activele circulante detinute in patrimoniu. 2.4.2.2. RATA LICHIDITATII REDUSE (RLR ) RLR = creante + investitii fin.pe termen scurt + disp.banesti datorii exigibile pe termen scurt RLRo= 493 + 0 + 7073 = 7566 = 9,52 794 794 RLR1= 31578 + 0 + 21866 = 53444 = 22,02 2427 2427 Interpretare: Rata lichiditatii reduse(RLR)- exprima capacitatea societatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante,valori de plasament si din disponibilitatile banesti detinute. Valoarea supraunitara a ratei in amandoi anii analizati,si in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 0,66,arata faptul ca societatea i-si asigura lichiditatea generala pe baza creantelor fata de clienti. 2.4.2.3.RATA LICHIDITATII IMEDIATE (RLI ) RLI = disponibilitati banesti + investitii financiare pe termen scurt datoriile imediat exigibile RLIo = 7073 + 0 = 8,90 794 RLI1 = 21866 + 0 = 9 2427 Interpretare: RLI apreciaza masura in care datoriile imediat exigibile pot fii onorate numai din disponibilitatile banesti si valorile de plasament detinute. Rata inregistreaza in amandoi anii analizati valori foarte bune,peste nivelul asiguratoriu de 0,3. Daca rata ar inregistra valori foarte scazute sau nesemnificative,aceasta nu ar reprezenta o problema,atata timp cat rata lichiditatii generale este supraunitara. RLG este cea mai importanta rata de lichiditate,si le sustine pe celelalte doua. 2.4.3.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF) 2.4.3.1.Metoda aditionala CAF = Rezultatul net + Cheltuieli calculate - Venituri calculate = = Rezultatul net al exercitiului + Amortizari si provizioane calculate -Reluari asupra provizioanelor -Cota parte a subventiilor virate in contul de rezultate +Valoarea neta contabila a activelor cedate - Venituri din cedarea activelor CAF0=6572+(0+0+0+0)-(0+0+0+0) = 6572 CAF1=474+(29829+0+0+0)-(0+0+0+0) = 30303 ΔCAF= CAF1-CAF0=30303-6572 = 23731 Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare generate de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta.Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii. In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare pozitiva, cu o tendinra crescatoare foarte favorabila. 2.4.4. RATELE DE INDATORARE 2.4.3.1 RATA LEVIERULUI ( L ) L= capitaluri imprumutate(dat totale) capitaluri proprii Lo= 794 + 0 = 0,11 6772 L1= 2427 + 391184 = 393611 = 54,2 7246 7246 Interpretare: Levierul arata structura financiara a societatii,valoarea supraunitara a levierului ne arata faptul ca societatea nu poate contracta un nou credit bancar sau un nou imprumut in conditii de siguranta pentru creditor(in ceea ce priveste capacitatea ei de a-si rambursa imprumutul si de a-si plati dobenzile aferente). Valoarea supraunitara a levierului inseamna ca societatea foloseste mai mult sursele imrpumutate pentru a-si asigura finantarea imobilizarilor corporale,deci reflecta dependenta societatii fata de creditori. 2.4.3.2. RATA DATORIILOR FINANCIARE ( RDF ) RDF = datorii pe termen lung si mediu capitaluri permanente RDFo = 0 0 = 0 0+0+6772 RDF1 = 391184 = 391184 = 0,98 391184+0+7246 398430 Interpretare: Rata datoriior financiare,masoara gradul de indatorare pe termen lung si mediu. Societatea inregistreaza in perioada analizata o rata a datoriilor financiare mai mare decat nivelul asiguratoriu de 0,5; ceea ce ne arata faptul ca societatea nu poate solicita obtinerea unui credit bancar pe termen lung sau mediu. 2.4.3.3.RATA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT ( RCTS ) RCTS = credite bancare pe termen scurt NFR NFRo = - 301 NFR1 = 29151 Interptretare: Rata creditelor pe termen scurt,pozitiva si subunitara,reflecta faptul ca societatea utilizeaza creditele bancare pe termen scurt pentru a-si finanta NFR pozitiva. In cazul societatii analizate,datorita faptului ca indicatorul NFR este negativ in perioada anterioara,nu se calculeaza aceasta rata,pentru ca nu prezinta nici o semnificatie. 2.4.3.4.RATA CAPACITATII DE RAMBURSARE A DATORIILOR FINANCIARE PRIN CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE RCAF ) RCAF = datorii financiare cap.de autofin. Capacitatea de autofinantare (CAF) = profitul net + cheltuieli calculate - venituri calculate CAFo = 6572 + 0 - 0 = 6572 CAF1 = 474 + 29829 - 0 = 30303 RCAFo = 0 = 0 6572 RCAF1 = 391184 = 12,90*365zile = 4708zile 30303 Interpretare: Rata capacitatii de rambursare arata numarul mediu de ani,luni sau zile,in care societatea i-si poate rambursa datoriile financiare pe seama capacitatii de autofinantare. Societatea inregistreaza valori foarte proaste ale acestei rate,cu mult peste nivelul asiguratoriu de 3 ani,expresia autonomiei financiare scazute. 2.4.4.5.RATA DE PRELEVARE A CHELTUIELILOR FINANCIARE (R ch.fin) R ch.fin. = cheltuieli financiare totale EBE R ch.fin. = 0 = 0 6826 R ch.fin. = 7817 = 0,20 39322 Interpretare: Societatea a inregistrat in perioada curenta analizata,o valoare mai mica decat nivelul asiguratoriu de 0,6,ceea ce inseamna ca societatea nu se confrunta cu dificultati de gestiune financiara,adica nu risca sa intre in stare de faliment ca in cazul in care ar fii daca acest nivel asiguratoriu ar fii depasit. Dar fiindca valorile nu sunt neglijabile (<0,01)putem spune ca nici nu este in deplina capacitate de a-si achita costul indatorarii cu dobanzile si comisioanele bancare. 2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE) Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate in nr. de zile si redate in tabelul nr.6 Tabelul nr.6
2.5.1. DURATA MEDIE DE ROTATIE A STOCURILOR (DST DST = soldul mediu al stocurilor* 365zile cifra de afaceri DSTo = 0 = 0 8545 DST1 0 = 0 138461 Interpretare: Durata medie de rotatie a stocurilor (DST),ne arata numarul mediu de zile necesar pentru reinnoirea stocurilor. In cazul societatii analizate,valoarea aecstui indicator este nula,deoarece domeniul de activitate al societatii nu il reprezinta comertul ci prestarea de servicii,si anume transport de persoane in regim taxi. 2.5.2. DURATA DE INCASARE A CREANTELOR DCR DCR = soldul creantelor * 365zile cifra de afaceri DCRo = 493 *365zile = 21,05 ~21zile 8545 DCR1 = 31578 *365zile = 83,24 ~83zile 138461 Interpretare: Durata medie de incasare a creantelor(DCR),ne arata numarul mediu de zile necesar pentru incasarea creantelor de la clienti. Ea depinde de obiectul de activitate si de importanta respectivei societati. In perioadele analizate,societatea a inregistrat o durata medie de incasare a creantelor destul de oscilanta fiind de aproximativ 21 de zile in anul 2006,si de 83 de zile in anul 2007 situandu-se peste limita considerata normala (30 zile), cu influente negative asupra trezoreriei;ceea ce ne arata faptul ca societatea nu a desfasurat o activitate la fel de intensa in perioada anterioara comparativ cu cea curenta. 2.5.3. DURATA MEDIE DE ACHITARE A FURNIZORILOR DFZ DFZ soldul mediu al furnizorilor din balanta de verificare * 365zile cifra de afaceri DFZo = 0 * 365zile = 0 FZo = 0 8545 DFZ1 = 0 * 365zile = 0 FZ1 = 0 138461 Interpretare: Durata medie de achitare a furnizorilor(DFZ),ne arata numarul mediu de zile necesare pentru achitarea obligatiilor fata de furnizori. In perioadele analizate,societatea nu are datorii fata de furnizori sau le plateste imediat ce le angajeaza. Este un raport nefavorabil intre durata medie de incasare a creantelor,si durata medie de achitare a furnizorilor,societatea i-si plateste mai repede furnizorii decat incaseaza creantele de la clienti,cu influenta nefavorabila asupra trezoreriei. Pentru a fii un aspect favorabil pentru societate este primordial ca durata medie de incasare a creantelor sa fie mai mica decat durata medie de achitare a furnizorilor. Raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. In timp ce unitatea crediteaza beneficiarii, in 2006 in medie cu 21 zile, respectiv in 2007 cu 83,fara dobanda, societatea nu beneficiaza de surse atrase de la furnizori. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie. 2.5.4. DURATA DE ROTATIE A ACTIVELOR TOTALE DAT DAT = soldul activelor totale *365 zile cifra de afaceri DAT o = 0 + 7566 *365 zile = 323,18 ~323 zile 8545 DAT1 = 347413 +53444 *365 zile = 1056,70 ~1057 zile 138461 Durata medie de rotatie a activelor totale ( DAT ,ne arata numarul mediu de zile necesar pentru reinnoirea activelor imobilizate si circulante,adica reflecta gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri In perioada analizata se constata reducerea vitezei de rotatie a activelor totale care este nefavorabil pentru societate. 2.5.5. DURATA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE DAI DAI = soldul activelor imobilizate *365 zile cifra de afaceri DAI o = 0 *365 zile = 0 zile 8545 DAI 1 = 347413 *365 zile = 915,82 ~916 zile 138461 Durata de ratatie a activelor imobilizate(DAI ,ne arata numarul de zile necesare pentru reinnoirea activelor imobilizate pe seama cifrei de afaceri. In perioada analizata,societatea a inregistrat o durata de rotatie a activelor imobilizate destul de ridicata,cu tendinte nefavorabile de crestere,datorita achizitionarii de noi active imobilizate.
2.6 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE ECONOMICA Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata. Nivelul ratelor de rentabilitate este redat in tabelul nr.7 Tabel nr.7
Rentabilitatea veniturilor(rv) exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o scadere in perioada analizata. Rentabilitatea costurilor(rc) masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale; inregistreaza o scadere in perioada curenta fata de perioada anterioara. Rentabilitatea economica (re) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitati;valoarea acestei rate inregistreaza oscadere in anul 2007,fata de anul 2006. Rentabilitate financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitati financiare are o tendinta de scadere determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu. 2.6.1. RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE NOMINALE (REBN) REBN= EBE *100 Cap.investit Capitalul investit = active imobilizate brute + NFR + disponibilitati banesti Capitalul investit o = 0 + (-301) + 7073 = 6772 Capitalul investit 1 = 377242 + 29151 + 21866 = 428259 REBNo = 6826 *100= 100,80% 6772 REBN1 = 39322 *100 = 9,18% 428259 2.6.2. RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE REALE (REBR REBR REB - Rinf Rinf 2006 = 4,8% Rinf 2007 = 4,8% REBR 0 = 100,80% - 4,8% = 96% REBR 1 9,18% - 4,8% = 4,38% Interpretare: Rata rentabilitatii economice brute masoara capacitatea societatii de a-si reinnoii capitalurile investite,reinnoire care ar trebuii sa se realizeze intr-o perioada de timp cat mai scurta. In cazul economiilor dezvoltate,se considera corespunzatoare o rata a rentabilitatii economice brute supoerioara pragului de 25%,ceea ce inseamna ca societatea i-si poate reinnoii capitalurile investite in max 4 ani. In cazul economiei romanesti,acest prag minim v-a fii mai mic. Rata rentabilitatii economice brute trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economie,pentru ca societatea sa-si poata mentine activul sau economic. In perioada analizata societatea a inregistrat o valoare a ratei rentabilitatii economice brute inferioara ratei inflatiei pe economie,ceea ce ne arata ca societatea nu-si poate mentine activul sau economic,adica in termeni reali capitalurile investite se pot reinnoii in: anul 2006 intr-o perioada de aproximativ 1 an;iar in 2007 intr-o periada de aproximativ 23 ani: 2006 : 100 = 1,02 ani 98 2007: 100 = 22,83 ~23 ani 4,38 2.6.3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE NETE NOMINALE (REN RENN = profitul din exploatare * 100 capitalurile investite RENNo = 6826 * 100 = 100,8% 6772 RENN1 = 9492 * 100 = 2,22% 428259 2.6.3.1. RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE REALE RENR = REN - Rinf Rinf 2006 = 4,8% Rinf 2007 = 4,8% RENRo = 100,8% - 4,8% = 96% RENR1 = 2,22% - 4,8% = - 2,58% Rata rentabilitatii economice nete trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economie,pentru ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii. Rata rentabilitatii economice nete in termeni reali,trebuie sa remunereze capitalurile investitite cel putin la nivelul ratei minime a dobanzii pe economie si sa remunereze riscul economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii de capitaluri depuse la dispozitia sociatatii. In perioada analizata,societatea a inregistrat valori foarte proaste ale ratei rentabilitatii economice nete,inferioare ratei dobanzii de referinta,care in anul 2006 era de 8,75%,respectiv de 7,5%, in anul 2007. 2.6.4. RATA RENTABILITATII FINANCIARE ( RF RF = profitul net * 100 cap. proprii RFo = 6572 * 100= 97,05% 6772 RF1 = 474 * 100 = 6,54% 7246 Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul utilizarii capitalurilor propri. Renatabilitatea financiara remunereaza actionarii,fie prin acordarea de dividente fie prin cresterea rezervelor. Ea trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii din economie,pentru ca actiunile sau partile sociale ale societatii(emise de societate)sa fie atractive. In perioada analizata,societatea a inregistrat o valoare a ratei rentabilitatii economice financiare,inferioara ratei ratei dobanzii de referinta,care in anul 2006 era de 8,75%,respectiv in anul 2007:7,5%,ceea ce donata faptul ca actiunile intreprinderii nu sunt atractive,si cursul lor bursier este in scadere.
2.7 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE COMERCIALA 2.7.1. RATA MARJEI COMERCIALE ( RMC RMC = marja comerciala in suma absoluta * 100 vanzarile de marfuri MC o = 0 RMCo = 0 * 100 = 0 0 MC 1 = 0 RMC1 = 0 * 100 = 0 0 Rata marjei comerciale este utilizata indeosebi de intreprinderile cu activitate comerciala, pentru a pune in evidenta strategia comerciala a acestora. In perioada analizata,valoarea acestei rate este nula,nu prezinta nici o semnificatie pentru societate,deoarece,calculul marjei comerciale nu prezinta interes decat pentru intreprinderile care exercita o activitate de comercializare a bunurilor achizitionate de la terti,iar in cazul de fata,domeniul de activitate ala societatii este cel de transport persoane in regim taxi. 2.7.2. RATA MARJEI BRUTE DE EXPLOATARE ( REBE REBE = EBE * 100 CA EBE o = 6826 REBE0 6829 * 100 = 79,88% 8545 EBE 1 = 39322 REBE1 = 39322 * 100= 28,40% 138461 In periada analizata se remarca o scadere a marjei brute de exploatare care,coreltata cu o rata a merjei comerciale nule, reflecta o crestere nefavorabila societatii,a costurilor de exploatare. 2.7.3.RATA MARJEI NETE ( RMN RMN profitul net * 100 cifra de afaceri RMNo 6572 * 100= 76,91% 8545 RMN1 = 474 * 100 = 0,34% 138461 2.7.4. RATA MARJEI BRUTE DE AUTOFINANTARE RMCAF = capacitatea de autofinantare * 100 cifra de afaceri CAF o = 6572 RMCAF0 6572 * 100 = 76,91% 8545 CAF 1 = 30303 RMCAF1 = 30303 * 100= 21,88% 138461 2.7.5. RATA MARJEI ASUPRA VALORII ADAUGATE ( RMVA RMVA EBE * 100 VA EBE o = 6826 VA o = 8020 RMVAo 6826 * 100= 85,11% 8020 EBE 1 = 39322 VA 1 = 72960 RMVA1 = 39322 * 100= 53,89% 72960 In perioada analizata,observam o tendinta de reducere a marjei nete,asupra valorii adaugate si a marjei brute de autofinantare. Aceasta diminuare nefavrabila societatii,reflecta o usoara inrautatire a eficientei globale a societatii,o reducere a surplusului de resurse de care dispune societatea pentru a-si asigura dezvoltarea,si o reducere a rezultatului brut din exploatare.
2.8 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea. Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8
Pentru anul 2006,utilizam contul de profit si pierdere pentru determinarea cheltuielilor fixe si variabile din perioada anterioara. Ch fixe o = 19 + (Chelltuieli cu personalul * 20% )+ (alte cheltuieli externe-cu energia si apa * 20%) = 0 + (1174*20%) + (0*205) = 235 Ch variabile o = Cheltuieli de exploatare - Ch fixe o = 1719 - 235 = 1484 Pentru anul 2007,utilizam balanta de plati pentru a determina valoarea cheltuielilor fixe si variabile din perioada curenta. Ch fixe 1 = (20% * 603ch cu mat de natura obiectelor de inventar)+ (20% * 641ch cu salariile personalului)+(20% * 645 contributia unitatii la asigurarile sociale)+ 681 ch de exploatare = (20% * 14615,87)+(20% * 15765)+(20% * 4333)+ 29829,17 = 2923,17 + 3153 + 866,6 + 29829,17 = 36772 Ch variabile 1 = R 32 cont - Ch fixe 1 = 128969 - 36772 = 92197 Interpretarea valorilor indicatorilor
Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2007 in zona:"Risc mediu de exploatare" in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:"Risc mare de exploatare".Evolutia indicatorului de pozitie
Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.In anul 2006,pragul de rentabilitate este atins pe data de 12 ianuarie,iar in anul 2007 pe data de 17 octombrie. E indicat ca acest prag sa fie depasit pe la inceputul anului,fapt care ne arata ca activitatea societatii este rentabila. Nivelul sau in anul 2007 se incadreaza in zona:"Risc mediu de exploatare".
Coeficientul de elasticitate inregistreaza o crestere,si se incadreaza in zona:"Risc mediu de exploatare", mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara. Evolutia coeficientului de elasticitate
Rata riscului de exploatare,inregistreaza o crestere care semnifica cresterea riscului de exploatare;faptul ca ea nu este modica,denota ca riscul de exploatare a crescut in mod spectaculos in perioada curenta fata de cea anterioara,ceea ce este nefavorabil pentru firma. Indicele de securitate,coeficientul de rentabilitate si felxibilitatea absoluta,reflecta o tendinta usoara de crestere a riscului de exploatare. Riscul de exploatare reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a se adapta la: nevoile clientilor si la schimbarile survenite in mediul economic in care aceasta i-si desfasoara activitatea. Studiile efectuate in economiile occidentale si dezvoltate d.p.d.v. economic,clasifica societatile in raport cu riscul de exploatare (pragul de rentabilitate),astfel: a)situatie instabila In cazul in care veniturile din exploatare realizate de societate depasesc cu mai putin de 10% veniturile din exploatare aferente pragului de rentabilitate; b)situatie relativ stabila In cazul in care veniturile din exploatare relizate depasesc cu 10% - 20% veniturile din exploatare aferente pragului de rentabilitate. c)situatia confortabila In cazul in care veniturile realizate depasesc cu mai mult de 20% veniturile din exploatare aferente pragului de rentbilitate. In perioada analizata,societatea este intr-o situatie instabila,deoarece rata riscului din exploatare este cu mult peste pragul maxim de 20%,fiind de 79,49%,iar indicele de securitate este destul de scazut,de doar 21%,nu depaseste pragul minim de 80%. Evolutia ratei riscului de exploatare
2.9. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT Riscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii. Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la doua modele,si anume: 2.9.1. Metoda lui Altman
Z = 1,2 X1 + 1,4 X2 + 3,3 X3 + 0,6 X4 + 1 X5 X1 = FR activul total X1o = 6772 = 0,89 0+7566+0 X11 = 51017 = 0,12 347413+53444+0 X2 = profitul reinvestit activul total Profitul reinvestit = profitul net - dividentele redistribuite Profitul reinvestit = profitul net (R 29-contul de profit si pierdere) X2o = 6572 = 0,86 7566 X21 = 474 = 0,001 400857 X3 = profitul inainte de dobanzi si impozite activul total X3o = 0 + 256 + 6572= 0,90 7566 X31 = 6562 + 2801 + 474 = 0,02 400857 X4 = capitalizarea bursiera datoriile totale X4o 6772= 8,52 794 X41 = 7246 = 0,01 400857 X5 cifra de afaceri activul total X5o 8545= 1,12 7566 X51 138461 = 0,34 400857 Zo = 1,2*0,89 + 1,4*0,86 + 3,3*0,90 + 0,6*0,89 + 1*1,12 = 1,068 + 1,204 + 2,97 + 0,534 + 1,13 = 11,474 Z1 = 1,2*0,12 + 1,4*0,001 + 3,3*0,02 + 0,6*0,01 + 1*0,34 = 0,144 + 0,0014 + 0,066 + 0,006 + 0,34 = 0,557 Interpretare: Daca Z < 1,8 starea de faliment este iminenta; Daca Z > 3 situatia financiara este buna si bancherul poate avea incredere intreprinderea respectiva intrucat este solvabila; Daca 1,8 Z 3 situatia financiara a intreprinderii este dificila, cu performante vizibil diminuate si apropiate starii de faliment, insa este posibila o relansare a activitatii daca se adopta o strategie financiara corespunzatoare. INTERPRETAREA VALORILOR Modelului Altman
In perioada analizata,valoarea lui Z se incadreaza in prima situatie,cand Z< 1,8,care releva faptul ca societatea se confrunta cu dificultati economico-financiare,si starea de faliment este iminenta.
2.8.2 Metoda centralei bilanturilor bancii franceze 100*Z = -1,255X1 + 2,003X2 - 0,824X3 + 5,221X4 - 0,689X5 - 1,164X6 + 0,406X7 + 1,408X8 - 85,544 X1 = cheltuieli financiare totale EBE X1o = 0 X11 = 0,19 X2 = capitalul permanent * 100 capitalurile investite X2o = 0 + 0 + 6772 * 100 = 100% 6772 X21 = 391184 + 0 + 7246 * 100= 398430 * 100 = 93,03% 428259 428259 X3 = CAF dat totale X3o = 6572 = 8,277 794 X31 = 30303 = 0,076 2427+391184 X4 = EBE CA X4o = 6826= 0,798 8545 X41 = 39322 = 0,283 138461 X5 = durata medie de achitare a furnizorilor X5o = 0 zile X51 = 0 zile X6 = VA1 - VAo * 100 Vao X6o = 8020 - 6000 * 100= 33,66% 6000 X61 = 72960 - 8020 * 100 = 809,72% 8020 X7 = durata medie de incasare a creantelor X7o = 21 zile X71 = 83 zile X8 = investitii corporale VA X8o = 7000= 0,872 8020 X81 = 377242= 5,170 72960 100*Zo = -1,255*0 + 2,003*100 - 0,824*8,27 + 5,221*0,79 - 0,689*0 - 1,164*33,66 + 0,406*21 + 1,408*0,87 -85,544 = 0 + 200,3 - 6,814 + 4,124 - 0 - 39,180 + 8,526 + 1,227 - 85,544 = 82,675 Zo = 0,82675 100*Z1 = - 1,255*0,19 + 2,003*93,03 - 0,824*0,07 + 5,221*0,28 - 0,689*0 - 1,164*809,72 + 0,406*83 + 1,408*5,17 - 85,544 = - 0,238 +186,339 - 0,062 + 1,477 - 0 - 942,514 + 33,698 + 7,279 - 85,544 = - 799.565 Z1 = -7,99565 Interpretare: In functie de valoarea functiei Z se disting urmatoarele zone: 1) o zona nefavorabila: daca Z < -0,25 situatia este riscanta, intreprinderea prezinta vulnerabilitate si are sanse sigure sa se confrunte cu dificultati economico-financiare importante. 2) o zona de incertitudine: daca -0,25 Z < 0,125 nu se poate formula o concluzie definitorie, fiind recomandabil sa se utilizeze si o alta functie a falimentului. 3) o zona favorabila: daca Z > 0,125 situatia economica-financiara a intreprinderii este normala, iar probabilitatea de a fi falimentara este foarte redusa. INTERPRETAREA VALORILOR MODELULUI CENTRALEI BILANTURILOR BANCII FRANCEZE
In perioada analizata societatea se incadreaza in zona in care valoarea lui Z este mai mica decat -0,25,adica se afla intr-o situetie riscanta,deoarece societatea prezinta vulnerabilitate,avand sanse sigure sa se confrunte cu dificultati economico-financiare.
Capitolul 3. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR Societatea a incheiat fiecare exercitiu financiar cu profit. Cifra de afaceri a crescut in perioada analizata,de la valoarea de 8545 lei cat a fost in anul 2006,la valoarea de 138461 lei in anul 2007. Cresterea capitalului propriu,situatie reflectata in indicatorul "situatia neta". Profitul in 2007 a ramas nerepartizat determinand astfel o crestere a surselor proprii de finantare.
|