Evolutia cheltuielilor publice in Romania intre anii 2000-2007

Evolutia cheltuielilor publice in Romania intre anii 2000-2007

Dupa rolul pe care cheltuielile publice il au in infaptuirea reproductiei sociale, acestea sunt grupate astfel: cheltuieli reale sau negative si cheltuieli economice sau pozitive.

Cheltuielile reale reprezinta un consum de produs national, si nu au ca efect crearea de venit national. Cheltuielile reale au un caracter neproductiv si se refera la: intretinerea aparatului de stat, plata dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si dotarea cu armament si tehnica de lupta a armatei etc.

Cheltuielile economice au un caracter   productiv si se concretizeaza in: investitii efectuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, modernizarea intreprinderilor existente, construirea de drumuri, poduri si, in general, dezvoltarea infrastructurii.

Dupa natura si aportul cheltuielilor la crearea conditiilor privind activitatea entitatilor publice, acestea se grupeaza in cheltuieli de functionare sau curente, cheltuieli de transfer si cheltuieli de investitii.

In categoria cheltuielilor de functionare sunt cuprinse acele cheltuieli care asigura bunul mers al activitatii institutiilor publice, concretizandu-se in plati pentru salarii, consumuri materiale sau cheltuieli administrativ-gospodaresti.

In categoria cheltuielilor de transfer sunt cuprinse sumele transmise catre diferite persoane care nu participa direct la activitatea curenta a entitatilor publice: dobanzi, comisioane si castiguri aferente imprumuturilor de stat, subventii acordate firmelor, pensii acordate veteranilor de razboi sau altor categorii sociale, ajutoare de somaj si alte cheltuieli cu caracter social.

In categoria cheltuielilor de investitii sunt cuprinse cele privind infiintarea unor noi intreprinderi sau modernizarea celor existente si, in general, dotarea cu mijloace de natura activelor fixe corporale, care asigura cadrul necesar functionarii entitatilor publice.

Dupa continutul material sau de munca vie al proceselor prin care se concretizeaza, cheltuielile sunt grupate in doua mari categorii: cheltuieli materiale si cheltuieli de personal.

In functie de caracterul permanent sau incidental, cheltuielile statului pot fi grupate astfel: cheltuieli ordinare, care au caracter permanent si cheltuieli extraordinare, care au caracter exceptional.

Cheltuielile publice cuprind relatii economice de repartizare a fondurilor financiare in directia satisfacerii publice. Deciziile in materiale de cheltuieli publice sunt in primul rand acte de natura politica.

Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat din resurse mobilizate pe seama prevederilor legale si din alte surse de venituri bugetare, pentru indeplinirea obiectivelor si prioritatilor stabilite: servicii publice generale, actiuni social-culturale, aparare si ordine publica, asistenta sociala si securitate sociala, actiuni economice.

Se constata o tendinta de crestere a cheltuielilor publice de la un an la altul, determinata de anumiti factori.

Legea bugetului de stat prevede o clasificatie in conformitate cu cea utilizata de ONU. Astfel cheltuielile publice se impart dupa criteriul economic in:

cheltuieli curente

cheltuieli de capital

imprumuturi acordate

rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite externe si interne.

Cheltuielile publice dupa criteriul functional se impart in:[2]

servicii publice generale

aparare, ordine publica si siguranta nationala

social-culturale

servicii si dezvoltare publica, locuinte mediu si ape

actiuni economice

alte actiuni

transferuri

imprumuturi acordate

plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice

fonduri de rezerva

Cheltuielile publice sunt aprobate in legea bugetara anuale.

Cheltuielile totale intre anii 2000-2007

mil lei

t

abel nr.3.1.

Grafica cheltuielilor totale intre anii 2000-2007

Fig nr.3.1.

Cheltuielile totale cresc de la an la an. In anul 2001 cheltuielile totale au crescut cu 74% fata de anul 2000, iar in anul 2002 a crescut cu 82% fata de 2001. In anii urmatori cheltuielile cresc pana in 91% in anul 2005, cand a fost cel mai ridicat ponderea cheltuielilor totale fata de anii respectivi.

In anul 2003 cheltuielile totale au crescut cu 81,71% fata de anul 2002, in 2004 a crescut cu 82,85% fata de anul 2003. In anul 2005 cheltuielile totale au fost cele mai ridicate. In anul 2007 valoarea cheltuielilor au fost 64630,4 milioane lei.

Structura cheltuielilor totale dupa clasificatia functionala intre anii 2000-2007

Fig.nr.3.2.

Din totalul cheltuielilor publice in anul 2000 cheltuielile pentru social culturale sunt cele mai ridicate in suma de 3538.24 milioane lei, dupa care cheltuielile pentru actiuni in valoare de 2534.55 milioane lei. Pentru aparare a impartit din totalul cheltuielilor publice 2293.5 milioane lei.

In anul 2001 din totalul cheltuielilor publice a cheltuit cel mai mult pentru cheltuielile social culturale care este in jurul a 23% din totalul cheltuielilor publice, adica 3691,54 milioane lei. Pentru actiuni economice a cheltuit in valoare de 3687,56 milioane lei si pentru cheltuielile autorititalor publice a impartit 1192,21 milioane lei.

In anul 2002 pentru cheltuielile social-culturale au impartit suma in valoare de 5365,2 milioane lei, pentru aparare si ordine publica a cheltit 4814,8 milioane lei. Pentru actiuni economice a cheltuit 4468,8 milioane lei.

In anul 2003 cele mari sume au fost cheltuite pentru cheltuieli social culturale in valoare de 6518,7 milioane lei. Pentru actiuni economice a cheltuit 7349,6 milioane lei.

In anul 2004 s-a cheltuit pentru actiuni social-culturale in valoare de 8329,6 milioane lei. Cel mai mult s-a cheltuit pentru cheltuielile de actiuni economice in valoare de 9248.4 milioane lei, si pentru aparare 7584.8 milioane lei.

In anul 2005 10951.3 milioane lei s-a cheltuit pentru actiuni social culturale din totalul cheltuielilor, si pentru actiuni economice 9150.5 milioane lei. Din cheltuielile pentru actiuni economice s-a virat pentru transferuri, subventionarea agriculturii, si mediul inconjurator.

In anul 2006 s-a cheltui 12602.5 milioane lei pentru actiuni social culturale dar si pentru aparare a cheltuit mai mult pentru ca armata trebuia sa aliniem la standardele UE.

Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare

Serviciile publice generale satisfac necesitati publice cu caracter invizibil si costul lor este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare.

Autoritatile publice generale cuprind:

organele puterii si administratiei publice

organele de ordine publica.

In cadrul cheltuielilor pentru servicii publice generale, cheltuielile curente sunt predomonate si se concretizeaza in salarii si alte drepturi , achizitii de bunuri si servicii, cheltuieli administrativ-gospodaresti.

Prin cheltuielile de capital se finanteaza investitii in constructii. Mai ales in inzestrari cu echipamente de informatizare.

Sursa de finantare a cheltuielilor cu serviciile publice o reprezinta bugetul de stat sau bugetele locale; in cazul unor ministere sau institutii publice centrale pot exista unele venituri incasate din activitatea specifica care se tin si se utilizeaza in regim extrabugetar.

Apararea nationala reprezinta o componenta importanta a strategiei fiecarui stat pentru asigurarea suveranitatii si sigurantei nationale. Cheltuielile de aparare se impart in functie de destinatia lor concreta in directe si indirecte.

Cheltuielile directe cuprind cheltuieli cu intretinerea fortei armate in tara sau in cadrul bazelor militare din alte tari si se concretizeaza in procurarea de bunuri si servicii necesare bunei functionari a organismului militar precum si dotarea cu armament, tehnica de lupta si echipamente specifice.

Cheltuielile indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pregatirea unor viitoare actiuni armate.

Cheltuieli pentru aparare si ordine intre anii 2000-2007

mil lei

Tabel nr.4.

Ponderea cheltuielilor pentru aparare si ordine publica intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.3.

Ponderea cheltuielilor pentru aparare intre anii 2000-2007 din totalul cheltuielilor detine in anul 2000 15,97%, in anul 2001 18,98%, in anul 2002 20,12%, in anul 2003 22,04%, in anul 2004 21,53%, in anul 2005 22.39%, in anul 2006 25,72% iar in anul 2007 22,63%.

In plan larg cresterea cheltuielilor pentru aparare, ordine publica are influente nefavorabile asupra activitatilor civile si deturneaza resursele importante catre scopuri distructive prin natura lor, ceea ce impune o dimensionare corecta a acestora in functie de obiectivele dezvoltarii si asigurarii securitatii fiecarui stat.

Dupa clasificarea economica cheltuielile pentru aparare si ordine publica se clasifica dupa titluri.

Figura nr.3.3.

Din randul cheltuielilor pentru aparare si ordine, cheltuielile de personal detin cea mai mare pondere. In anul 2000 din totalul cheltuielilor pentru aparare si ordine publica s-a cheltuit un procent de 50%, in anul 2001 un procent de 44%, in anul 2002 un procent de 42%, in anul 2003 pana un procent de 38%, in anul 2004 41%, in 2005 39%, in anul 2006 58%. in anul 2006 s-a cheltuit cel mai mare procent pentru cheltuielile de personal un procent de 61%.

Pentru cheltuieli materiale s-a cheltuit de la 32% in anul 2003 an in care s-a cheltuit cel mai mult pana la 14% in anul 2007.

Cheltuielile capital au crescut de la 3% in anul 2000,2001,2002,2003 pana la un procent de 14% in anul 2006 si 2007.

Cheltuieli pentru autoritati publice

In fiecare stat exista institutii publice care asigura functionarea in bune conditii a administratiei publice.

Aceste institutii publice sunt:

organe ale puterii si administratie de stat

organe de ordine publice si siguranta nationala

aparare nationala.

Ponderea cheltuielilor pentru autoritati publice intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.4.

Structura cheltuielilor pentru autoritati publice pe titluri de cheltuieli intre anii 2000-2007

mil. lei

Tabel nr.3.5.

Cheltuielile pentru autoritati publice se impart mai multe categorii ca:

Cheltuieli de personal :care in anul 2000 a fost cel mai scazut in valoare de 431.83 milioane lei, si a crescut continuu la valoarea de 3814 milioane lei.

Cheltuieli materiale si servicii :care de la anul 2000 a crescut datorita inflatiei si ridicarea preturilor.

Cheltuielile pentru servicii este intre 19% si 24%.

In anul 2000 cheltuieli pentru autoritati publice detine 5% din totalul cheltuielilor publice.

Pentru personal a cheltuit 59% din totalul cheltuielilor publice pentru autoritati publice. Pentru materiale si servicii a cheltuit 162.87 milioane lei ,adica 22% din total.

In anul 2000 pentru cheltuielile de capital a impartit 8% din totalul cheltuielilor pentru cheltuieli cu autoritati publice .

In anul 2001 cheltuielile pentru personal detin cel mai mare procent, adica 61% din totalul cheltuielilor publice pentru autoritati publice, dupa care cheltuieli pentru materii si servicii in procent de 19%. In anul 2001 s-a cheltuit pentru cheltuieli de capital suma de 124,3 milioane lei, adica 10%.

In anul 2002 din cheltuielile pentru autoritati publice a cheltuit un procent de 63%, pentru materiale si servicii 19%, iar pentru restul cheltuielilor s-a impartit sub 10%.

In anul 2004 cheltuielile pentru personal detin 65% din totalul cheltielilor pentru autoritati publice, pentru materiale si servicii 20% iar pentru restul cheltuielilor sub 10%.

In anul 2005 din total pentru cheltuielile de personal a cheltuit un procent de 62% si la materiale si servicii un procent de 24%.

In anul 2006 dupa ce la sfarsitul anului 2006 a introdus contul unic de colectare a impozitelor si taxelor virate dupa salarii, a crescut cheltuielile pentru transfer de unde s-a alocat pentru consiliile din TVA-ul alocat catre personalul cadrelor didactice. Procentul a crescut pana la 42%. Pentru cheltuielile de personal si cheltuielile pentru materiale si servicii este de 15% respectiv 11%.

In anul 2007 pentru transferuri s-a cheltuit un procent de 59%, la cheltuielile de personal un procent de 14%.

Cheltuieli pentru social-culturale

Cheltuielile pentru actiunile social-culturale sunt destinate ridicarii calitatii vietii fiecarui individ din cadrul societatii si reflecta preocuparea statului pentru satisfacerea unor necesitati nationale referitoare la educatie, ocrotirea sanatatii, culturale si securitatea vietii sociale in general. Pe plan mondial se observa o tendinta de crestere continua in functie de programul social al partidelor aflatet la putere si chiar de traditia privind modul de organizare a sistemului de asistenta sociala a tarii respective.

Cheltuielile pentru actiunile social-culturale sunt finantate atat prin intermediul fondurilor bugetare, al celor cu destinatie speciala, al veniturilor extrabugetare, cat si prin intermediul creditelor externe rambursabile si nerambursabile.

Cheltuielile destinate pentru cheltuieli social-culturale intre anii 2000-2007

mil.lei

Tabel nr.3.6.

Ponderea social-culturale intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.5.

Cheltuielile social-culturale detin o pendere insemnata in totalul cheltuielilor publice ale Romaniei. In anul 2000 reprezentau 25,44% din totalul cheltuielilor social culturale. In anul 2001 reprezinta un procent de 22,6%, in anul 2002 un procent de 22,55%, in anul 2003 un procent de 22,39%, in anul 2004 un procent de 23,71%. in anul 2005 reprezinta un procent de 28,22%, si in anul 2006 un procent de 28,86%. cel mai mare pondere o detine anul 2007 ,an in care procentul a ajuns la 35,73%.

Din punct de vedere structura interna a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale, se disting urmatoarele subgrupe:

cheltuieli pentru invatamantul

cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii

cheltuieli pentru cultura si arta

cheltuieli pentru asistenta sociala, ocrotirea sanatatii.

Sursa principala de finantare pentru actiuni social-culturale o constituie fondul bugetar.

Structura cheltuielilor pentru actiuni social-culturale intre anii 2000-2007

mil. lei

Tabel nr.3.7.

Cheltuieli social culturale intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.6

Cheltuieli pentru invatamant intre anii 2000-2007

mil lei

Lucrare: Functiile managementului calitatii Lucrare: Bibliografie - managementul dezvoltarii durabile

Tabel nr.3.8.

Ponderea cheltuielilor pentru invatamant intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.7.

Cheltuielile pentru invatamant reprezinta investitia statului pe termen mediu si lung. Sursa principala de finantare sunt bugetul de stat si bugetele locale, mijloace extrabugetare. Din punct de vedere economic cheltuielile pentru invatamant pot fi structurate in cheltuieli de personal, cheltuieli pentru materiale si servicii, subventii, transferuri bugetare, cheltieli de capital.

Fondurile alocate pentru invatamant pana in anul 2006 a fost din bugetul de stat prin inspectorate scolare , iar dupa ce s-a introdus contul unic este asigurat prin bugetele locale, prin cedarea de venituri din partea bugetului de stat adica din TVA.

In functie de tipul invatamantului difera si structura fondurilor care sunt folosite pentru finantarea acestor cheltuieli.

Din anul scolar 2002-2003 se acorda din bugetul de stat pentru produse lactate si din panificatie pentru clasele I-IV, iar incepand cu anul scolar 2003-2004 se acorda si pentru prescolari.

Pentru invatamant in anul 2000 s-a cheltuit din total suma de 1978,33 milioane lei, in anul 2001 in valoare de 1009,8 milioane lei adica un procent de 22,98%, in anul 2002 suma in valoare de 1277,1 milioane lei, in 2003 in valoare de 1533,6 milioane lei, in anul 2004 in suma de 2332,9 milioane lei. In anul 2006 si 2007 a alocat din cheltuielile pentru social-culturale suma de 2532,2 milioane lei si 8220,5 milioane lei, adica un procent de 35,59%. In anul 2007 statul a cheltuit foarte mult pentru cheltuielile de capital in cadrul invatamantului. S-a cheltuit pentru modernizarea, construirea si dotarea scolilor, liceelor din tara dar mai ales in sectorul rural.

Cheltuielile pentru sanatate intre anii 2000-2007

mil. lei

Tabel nr.3.9.

Ponderea cheltuielilor pentru sanatate intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.8.

Cheltuielile pentru santate inregistreaza o tendinta de crestere datorita mai multor factori, printre care cresterea pretului prestatiilor medicale, ale medicamentelor, al tehnologiilor medicale, cresterea ponderii populatiei in varsta de peste 65 de ani. Modul de asigurare si finantare a fondurilor pentru sanatatea publica difera de la o tara la alta.

Sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii publice sunt asigurate prin:

fonduri bugetare

cotizatii obligatorii, atat ale angajatorilor, cat si ale angajatilor, care ambraca forma obligatiilor fiscale constituite prin intermediul bugetelor fondurilor speciale

cotizatii facultative

resursele populatiei

ajutoare interne sau externe din donatii, sponzorizari.

In tara noastra, finantarea cheltuielilor este asigurata din fonduri bugetare si din contributiile agentilor economici si ale salariatilor.

Cele mai multe fonduri din bugetul de stat sunt directionate pentru

cheltuielile cu intretinerea si functionarea spitalelor. Pentru bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, fondurile sunt folosite pentru finantarea cheltuielilor privind serviciile medicale efectuate de medicii de familie. In structura lor, din punct de vedere economic sunt clasificate in: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, subventii, transferuri, cheltuieli de capital si rambursari de credite.

Pentru sanatate si ocrotirea sanatatii ponderea din totalul cheltuielior social-culturale este intre 10,4% si 19%.

In anul 2000 s-a alocat pentru sanatate 380,27 milioane lei, in anul 2001 s-a cheltuit in valoare de 704,2, adica 16,03% din cheltuielile pentru social-culturale. In anul 2002 s-a cheltuit 980,8 milioane lei, in anul2003 s-a cheltuit suma de 1242,8 milioane lei, in 2004 1241,7 milioane lei. In anul 2005 s-a alocat suma de 1517,7 milioane lei, in 2006 s-a cheltuit 1473,7 milioane lei iar in anul 2007 s-a cheltuit suma de 2124,3 milioane lei.

Cheltuielile pentru cultura culte intre anii 2000-2007

mil lei

Tabel.nr.3.10.

Ponderea cheltuielilor pentru cultura si culte intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.9

Resursele financiare destinate culturii, cultelor, actiunilor sportive si de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman, crearea si imbogatirea nivelului cultural, activati sportive menite a pastra o anumita stare a individului din punct de vedere moral, estetic, al conditiei fizice. Aceste resurse financiare intra in componenta investitiei in resurse umane, au un efect indirect dar influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala, si contribuie la cresterea economica.

Cheltuielile se finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial prin acordarea de subventii in completarea veniturilor proprii. In totalul cheltuielilor publice pentru cultura areponderent sunt cheltuielile curente, de capital avand o pondere mai redusa.

In anul 2000 s-a cheltuit pentru cultura, actiuni sportive si de tineret in valoare de 248,9 milioane lei, in 2001 s-a cheltuit suma de 329,6 milioane lei, in anul 2002 suma de 379,5 milioane lei. 485,5 milioane lei s-a cheltuit in anul 2003, 728,4 milioane lei in anul 2004, in anul 2005 s-a cheltuit suma de 857,9 milioane lei. In anul 2006 s-a alocat 979,4 milioane lei si in anul 2007 s-a cheltuit 1197,1 milioane lei din bugetul de stat.

Cheltuielile pentru asistenta sociala intre anii 2000-2007

mil lei

Tabel nr.3.11

Ponderea cheltuielilor pentru asistenta sociala intre anii 2000-2007

Fig. nr.3.10.

In cadrul securitatii sociale, ocrotirea sanatatii se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii unor persoane salariate sau nesalariate. Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitate sociala o reprezinta asigurarile sociale. Cheltuielile pentru asistenta sociala se acopera in principal pe seama resurselor din bugetul de stat, dar si din fonduri speciale, a resurselor provenite din donatii sau contributii voluntare.

Incepand cu anul 2002 se aplica legea privind asigurarea venitului minim garantat prin bugete locale din sumele defalcate din impozit pe venit repartizate prin buget de stat.

Prin bugetele locale se asigura finantarea unor actiuni si obiective care au in vedere caminele de batrani, centrle de plasamente pentru copii aflati in dificultate, cantinele de ajutor social.

Dintre cheltuielile cu protectia sociala cele mai larg practicate sunt formele ajutorului de somaj si alocatiei de sprijin.

CONCLUZII

Pentru statul modern finantele publice sunt un activ de interventie in economie. In secolul nostru finantele publice au un mijloc de a interveni in viata sociala, de a exercita o presiune asupra cetatenilor, de a organiza ansambul natiunii.

Pe parcursul tuturor oranduirilor social-economice, finantele publice s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica, aparute in procesul repartitiei produsului intern brut si a venitului national in stransa legatura cu indeplinirea functiilor statului. Clasificatia bugetara trebuie sa fie cat mai simpla, clara si concisa ca aceasta sa fie usor inteleasa de factorii de analiza si decizie care participa sau supravegheaza executarea componentelor bugetului.

Marimea cheltuielilor publice depinde de numerosi factori cum sunt: inclinatia populatiei spre consum de bunuri si servicii publice, potentialul economic al tarii respective, ideologia partidelor politice aflate la putere, gradul de consimtire la plata impozitelor.

Cheltuielile publice se pot defini ca actiunile care stabilesc obligatii ce vor avea drept rezultat plati imediate sau viitoare, care au ca sursa de finantare veniturile publice si in special veniturile fiscale. Marimea si structura cheltuielilor publice depind de politicile promovate de puterile politice, de nivelul resurselor .

In prezent cheltuielile publice sunt foarte diversificate. Unele se manifesta direct, prin finantarea de catre stat a institutiilor publice pentru ca acestea sa poate functiona. Altele influenteaza direct mediul economico-social, constituind instrumente ale politicii de transformare a mediului respectiv in sensul ameliorarii lui.

Dimensionarea cheltuielilor publice totale si repartizarea acestora pe destinatii si beneficiari, in vederea satisfacerii nevoilor publice, presupun cunoasterea criteriilor de clasificare a acestora.

Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezinta o componenta importanta a politicii sociale a statelor si necesita folosirea pe scara larga a resurselor financiare publice in scopul intrebuintarii conditiilor de viata ale populatiei.

Prin defalcarea cheltuielilor totale dupa destinatia cheltuielilor reiese ca cel mai mult s-a alocat in anul 2000 pentru cheltuieli social-culturale in valoare de 3656.47 milioane lei, pentru actiuni economice 2534.55 milioane lei, pentru aparare 2293.5 milioane lei si pentru autoritati publice 727.21 milioane lei. In anul 2001 cel mai mult s-a cheltuit pentru actiuni social culturale in valoare de 4393.45 milioane lei, pentru aparare 3691.54 milioane lei, pentru actiuni economice 3687.56 milioane lei iar pentru autoritati publice 1192.21 milioane lei.

In anul 2002 pentru actiuni social-culturale s-a alocat 5365.2 milioane lei, pentru aparare 4814.8 milioane lei, pentru actiuni economice 4468.8 milioane lei iar pentru cheltuielile cu autoritasi publice 1424.4 milioane lei din totalul cheltuielilor publice care este de 23783.2 milioane lei.

In anul 2003 cel mai mult s-a repartizat pentru actiuni economice 7349.6 milioane lei, pentru actiuni social culturale 6518.7 milioane lei, pentru aparare 6415 milioane lei iar pentru autoritati publice 1832.5 milioane lei din totalul cheltuielilor publice.

Din totalul cheltuielilor publice in anul 2004 pentru actiuni economice s-a cheltuit 9248.4 milioane lei, pentru cheltuieli social-culturale 8329.6 milioane lei, pentru aparare 7584.8 milioane lei si pentru cheltuieli de autoritati publice 2340 milioane lei.

Pentru actiuni economice s-a alocat 9150.5 milioane lei in anul 2005 pentru cheltuieli social-culturale 10951.3 milioane lei, pentru aparare 8690.1 milioane lei iar pentru autoritati publice 2654.3 milioane lei din totalul cheltuielilor publice.

In anul 2006 cel mai mult s-as repartizat pentru actiuni social-culturale 12602.5 milioane lei, pentru aparare 11228.5 milioane lei, pentru actiuni economice 9594.3 milioane lei iar pentru autoritati publice 9126.4 milioane lei.

In anul 2007 din totalul cheltuielilor totale s-a cheltuit 23097.7 milioane lei, pentru aparare 14626.9 milioane lei, pentru autoritati publice 13398 milioane lei iar pentru actiuni economice 11489.7 milioane lei.

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt destinate ridicarii calitatii vieti fiecarui individ din cadrul societatii si reflecta preocuparea statului pentru satisfacerea unor necesitati nationale referitoare la educatie, ocrotirea sanatatii, cultura si securitatea virtii sociale in general. Se observa o tendinta de crestere continua a acestor cheltuieli in functie de programul social al partidelor aflate la putere.

In structura interna a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se disting 4 subgrupe: pentru invatamant, cultura si arta, pentru ocrotirea sanatatii si protectie sociala.

Invatamantului ii revine un rol tot mai important in progresul de ansamblu al societatii. In ultimii ani s-au alocat mai multe fonduri pentru cheltuielile de investitii pentru scoli pentru lucrari de reparatii capitale.

Pentru invatamant s-a alocat 1978.33 milioane lei in 2000,1009.8 milioane lei in 2001, 1277.1 milioane lei in 2002, 1533.6 milioane lei in 2003, 1746.5 milioane lei in 2004, 2332.9 milioane lei in 2005, 2532.2 milioane lei in 2006 si 8220.5 milioane lei in 2007.

Resursele financiare destinate culturii si artei influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala contribuind la cresterea economica.

Pentru cultura s-a alocat foarte putin bani, numai pentru cheltuieli pentru salarii. In anul 2000 au alocat 248.99 milioane lei, 329.6 milioane lei in 2001, 379.5 milioane lei in 2002, 485.5 milioane lei in 2003, 728.4 milioane lei in 2004,857.9 milioane lei in 2005,979.4 milioane lei in 2006,1197.1 milioane lei in 2007.

Sanatatea reprezinta unul din cei mai importanti factori care asigura desfasurarea vietii si activitatii. Politica sanitara este o parte integranta a politicii sociale.

Pentru sanatate s-a repartizat 380.27 milioane lei in 2000, 704.2 milioane lei in 2001, 980.8 milioane lei in 2002, 1242.8 milioane lei in 2003,1241.7 milioane lei in 2004,1517.7 milioane lei in 2005, 1473.7 milioane lei in 2006 si 2124.3 milioane lei in 2007.

Cheltuielile pentru protectiei sociale contribuie la ajutorarea si ameliorarea situatiei indivizilor respectiv incearca sa previna producerea altori riscuri.

Din cele patru subgrupe cel mai mult s-a alocat pentru protectia ( asistenta) sociala 1048.88 milioane lei in 2002, 2349.7 milioane lei in 2001, 2727 milioane lei in 2002, 3256.7 milioane lei in 2003, 4612.8 milioane lei in 2004, 6242.6 milioane lei in 2005, 7617.2 milioane lei in 2006 si 11555.8 milioane lei in anul 2007.

O categorie importanta de cheltuieli publice destinate activitatii economice ar trebui sa fie cele pentru finantarea agriculturii si silviculturii. Fondurile care sunt asigurate prin bugetul de stat sunt mici si de aceea mai beneficiaza si de fonduri externe nerambursabile. Statul ar trebui sa aduca o politica imbunatatita in aceasta privinta, deoarece agricultura si silvicultura reprezinta o importanta sansa a economiei romanesti.

Intr-o economie slab dezvoltata cu resurse financiare insuficiente, este dificil de stabilit prioritati corecte, care sa aiba in vedere in mod obiectiv si cele mai importante domenii si sectoare ale vietii economice si sociale ale tarii la un moment dat.

Serviciile publice generale satisfac necesitatile publice cu caracter invizibil, iar costul lor este suportat de intreaga societate.

Cheltuielile militare au efecte negative asupra dezvoltarii economico-sociale a tarii, ele luand importante resurse financiare, umane, valutare din resurse financiare.

Consecintele cresterii cheltuielilor publice

In vederea cuantificarii nivelului optim al cheltuielilor publice, pe langa factorii obiectivi care contribuie la modificarea acestora, trebuie sa se tina seama si de consecintele cresterii cheltuielilor publice. Aceste efecte pot fi apreciate ca favorabile sau nefavorabile, in functie de specificul fiecarei tari si de modul concret in care sunt efectuate cheltuielile publice.

Consecintele nefavorabile ale cresterii cheltuielilor publice:

-extinderea sectorului public si implicit a puterii statului

-atenuarea temerilor provocate de perspectiva somajului, imbolnavirii, batranetii

-dezvoltarea unei mentalitati a bunastarii pe seama cresterii dependentei cetatenilor de sprijinul statului

-cresterea fiscalitatii si a imprumuturilor de stat pentru finantarea cheltuielilor publice in crestere

-inhibarea stimulentului pentru munca, initiativa si economisire ca efect al cresterii ratei fiscalitatii

-cresterea datoriei publice pe seama imprumutarii statului

-afectarea nefavorabila a cresterii economice prin transferul de resurse din sectorul particular spre cel public, pentru furnizarea de servicii sociale

-afectarea negativa a balantei de plati prin reducerea exporturilor atunci cand guvernul trebuie sa se achite serviciul datoriei externe

-inflatia rezulta din injectarea cheltuielilor publice in fluxul de venituri ale unei tari afecteaza negativ atat standardul de viata cat si economia in ansamblu

Consecintele favorabile:

-cresterea prosperitatii unei tari in conditiile in care cheltuielile publice finanteaza intr-o proportie ridicata proiecte de dezvoltare economica

-sporirea standardului de viata al cetatenilor si al anumitor grupuri prin furnizarea de bunuri si servicii publice

-posibilitatea de utilizare a cheltuielilor publice la stabilirea economiei prin contractarea inflatiei

-cresterea eficientei in furnizarea bunurilor publice ca urmare a utilizarii mai eficiente a banului public, in incasarea de a tine sub control cheltuielile publice

-reducerea diferentelor accentuate in nivelul consumului dintre membrii societatii, prin intermediul avantajelor acordate celor defavorizati, concomitent cu aplicarea unei fiscalitati progresive

-cresterea cheltuielilor de capital, contribuie la crearea de locuri de munca

-dezvoltarea infrastructurii contribuie la cresterea turizmului.

BIBLIOGRAFIE

1. Pavel Belean, Gabriela Anghelache: Finantele publice ale Romaniei, Editia a doua revizuita si adaugata, Editura Economica

2. Mariana-Cristina Ciopean: Finante publice si teorie fiscala, Univ Spiru Haret, Ed Fundatiei Romaniei de maine

3. Iosif Moldovan, Mihaela Herciu: Finante publice, Univ Lucian Blaga din Sibiu
4. Maria Gaf-Deac: Management, Univ.Spiru Haret, EdFundatiei Romaniei de Maine

5. Legea bugetului de stat pe anul 2000
6. Legea bugetului de stat pe anul 2001

7. Legea bugetului de stat pe anul 2002
8. Legea bugetului de stat pe anul 2003

9. Legea bugetului de stat pe anul 2004
10. Legea bugetului de stat pe anul 2005

11. Legea bugetului de stat pe anul 2006

12. Legea bugetului de stat pe anul 2007
13. Ungureanu Mihai Aristorel : Organizarea si conducerea trezoreriei finantelor publice in conditiile economiei de piata in Romania, Editura Ramnicu Valcea, 1996
14. Legea 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial Partea I-a nr.597/13.08.2002
15. Ordinul 1917 din 2005 privind organizarea si contabilizarea institutiilor publice si planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia.
16. Elena Voicu, Emilian Drehuta: Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare, Editura Agora, Bacau 2000.
17. Tatiana Mosteanu: Buget si trezorerie publica, Editura Universitatea Bucuresti, 2004

ANEXE

Cheltuielile totale intre anii 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.1

Cheltuieli publice dupa criteriul functional in Romania intre anii 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.2

Cheltuieli pentru autoritati publice intre anii 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.3

Cheltuieli pentru aparare si ordine publica intre anii 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.4.

Cheltuieli pentru social culturale intre anii 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.5.

Cheltuieli social-culturale dupa grupa de cheltuieli intre 2000-2007

Mil lei

Anexa nr.6.