Calculul monetar opereaza cu
preturile bunurilor si serviciilor, asa cum au fost ele
determinate sau ar fi fost determinate, sau vor fi probabil determinate pe
piata. El urmareste detectarea discrepantelor de preturi
si tragerea de concluzii de pe urma acestor discrepante.
Modificarile puterii de cumparare induse de moneda nu pot fi
luate in socoteala in aceste calcule. Se poate inlocui calculul de
rentabilitate bazat pe un anumit tip de moneda, a, cu cel bazat pe
un alt tip de moneda, b. In acest caz rezultatul calculului este
imunizat la perturbarile provenite de pe urma modificarilor suferite
de puterea de cumparare a lui a; dar el poate fi inca
perturbat de modificarile suferite de puterea de cumparare a lui b.
Nu exista nici un mijloc pentru a imuniza vreun mod de calcul economic la
influenta schimbarilor puterii de cumparare ale tipului specific
de moneda pe care se bazeaza.
Toate rezultatele calcului economic si
toate concluziile deduse din ele sunt conditionate de vicisitudinile schimbarii
puterii de cumparare induse de moneda. Exista diferente
specifice care apar intre cifrele care indica preturile de la un
moment mai timpuriu si cele care indica preturile de la un
moment mai tarziu, care apar in functie de cresterea sau
scaderea puterii de cumparare; calculele de rentabilitate indica
profituri sau pierderi care nu sunt produse decat de modificari ale
puterii de cumparare induse de moneda. [p.425] Daca
comparam asemenea profituri si pierderi cu rezultatele unui calcul
desfasurat pe baza unui tip de moneda a carei putere de
cumparare sa fie supusa unor schimbari mai putin
dramatice, ele ne apar ca imaginare, sau doar aparente. Dar nu trebuie sa
uitam ca asemenea aprecieri sunt posibile numai ca urmare a unei
comparatii a calculelor de rentabilitate desfasurate pe baza
unor tipuri de monede diferite. Cum nu exista nimic de felul unei monede
cu putere de cumparare stabila, asemenea profituri si pierderi
aparente sunt prezente indiferent de modalitatea de calcul economic, oricare ar
fi tipul de moneda pe care s-ar baza aceasta. Este imposibil sa
distingem cu precizie intre profiturile si pierderile autentice si
cele care nu sunt decat aparente.
Despre calculul economic se poate deci afirma
ca nu este perfect. Insa nimeni nu poate furniza o metoda care
sa elibereze calculul economic de aceste defecte, sau sa proiecteze
un sistem monetar care sa indeparteze complet aceste surse de erori.
Este un fapt incontestabil ca piata
libera a reusit sa permita dezvoltarea unui sistem monetar
care a indeplinit cu succes toate cerintele, atat ale schimbului indirect
cat si ale calculului economic. Obiectivele calculului monetar sunt de
asa natura incat nu pot fi frustrate de inacuratetile provenite
din variatii lente si comparativ reduse ale puterii de cumparare.
Modificarile puterii de cumparare induse de moneda de
proportiile celor survenite pe parcursul ultimelor doua secole, in
conditiile functionarii monedei metalice, in special a monedei
aur, nu pot influenta rezultatele calculelor economice ale oamenilor de
afaceri atat de mult incat sa le faca inutile. Experienta
istorica arata ca, pentru toate obiectivele practice care
tin de gestionarea unei afaceri, aceste metode de calcul sunt intru totul
satisfacatoare. Argumentele teoretice arata ca este
imposibil sa proiectam, si cu atat mai putin sa
realizam, o metoda mai buna. In aceste conditii este inutil
sa numim calculul monetar imperfect. Omul nu are puterea de a schimba
categoriile actiunii umane. El trebuie sa-si adapteze
comportamentul la acestea.
Oamenii de afaceri nu au considerat
niciodata necesar sa elibereze calculul economic bazat pe aur de
dependenta sa fata de fluctuatiile puterii de
cumparare. Propunerile de ameliorare a sistemului monetar prin adoptarea
unui etalon tabular bazat pe indici numerici, sau prin adoptarea de diverse
metode de intrebuintare a unor marfuri ca etaloane, n-au fost
avansate in vederea efectuarii tranzactiilor economice si a
calculului monetar. Obiectivul lor era de a furniza un etalon mai putin
variabil pentru contractele de imprumut pe termen lung. Oamenii de afaceri n-au
considerat ca merita efortul de a-si modifica metodele de
tinere a contabilitatii nici macar in acele privinte
in care ar fi fost usor sa reduca anumite erori induse de
fluctuatiile puterii de cumparare. Ar fi fost, de pilda, posibil
sa se renunte la practica amortizarii echipamentelor durabile in
transe anuale, [p.426] stabilite invariabil ca un procent fix din costul
lor de achizitie. In locul sau, s-ar fi putut intrebuinta un
sistem de punere deoparte a unor sume destinate inlocuirii echipamentului uzat,
dimensionate astfel incat sa acopere intregul cost al inlocuirii, la
vremea cand aceasta devine necesara. Insa oamenii de afaceri nu s-au
aratat interesati de adoptarea unei asemenea proceduri.
Toate cele spuse mai sus se refera doar
la banii care nu sunt supusi unor variatii rapide si de mare
amploare ale puterii de cumparare induse de moneda. Insa banii
supusi unor asemenea variatii mari si rapide devin complet
inadecvati pentru a fi intrebuintati ca mijloc de efectuare a
schimburilor.
