Eficienta schimburilor economice externe

Eficienta schimburilor economice externe. Balanta de plati si cursul de schimb valuta

Aprecierea eficientei schimburilor economice externe

Economiile reale nu pot exista fara sa exporte marfuri respectiv fara sa importe marfuri din alte tari. In epoca noastra schimburile externe au devenit principalul mijloc prin care natiunile isi pot procura prodfactorii si satisfactorii de care au nevoie si pe care nu le detin. Aceasta realitate, impune derularea intre economiile nationale a unor importante fluxuri de bunuri materiale si servicii, de capitaluri, de forta de munca. Data fiind importanta lor, autoritatile guvernamentale se implica in desfasurarea cu eficienta

a schimburilor externe care fac obiectul comertului international.

Operatiunile de comert exterior trebuie judecate din punctul de vedere al eficientei economice

adica al raportului dintre efectele obtinute si eforturile depuse.

Efectele pe termen scurt ale comertului exterior sunt:

veniturile realizate din export;

bunurile si serviciile obtinute prin import.

Eforturile sunt cheltuieli:

in moneda nationala pentru export;

in valuta pentru import.

Eficienta comertului exterior pe termen scurt la nivelul agentilor economici se apreciaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a)     Cursul de revenire brut la export;

b)     Cursul de revenire la import.

Sa ii analizam pe rand:

a) Cursul de revenire brut la export, masoara efectul economic imediat al exportului si se calculeaza ca raport intre cheltuiala interna in moneda nationala pentru aducerea unei marfi la granita clientului extern si cantitatea de valuta incasata din vanzarea acelei marfi.

El se exprima cu ajutorul urmatoarei formule:

Indicatorul de mai sus, arata cate unitati monetare s-au cheltuit pentru obtinerea unei unitati de valuta prin exportul unei marfi.

Sa luam urmatorul exemplu:

O marfa care se exporta se cumpara de catre firma A cu P_i=100.000.000 u.m. Pentru transportul ei pana la granita clientului se fac cheltuieli de circulatie C_c=5000.000 u.m. Din vanzarea ei se incaseaza 550.000 dolari. O marfa similara care se exporta se cumpara de catre firma B cu P_I= 110.000.000 u.m. Pentru transportul ei pana la granita clientului aceasta firma face cheltuieli de circulatie C_c=6.000.000 u.m. Din vanzarea ei firma B incaseaza 54.000 dolari.

Sa se determine cursurile de revenire brute la export si sa se explice semnificatia lor.

Rezolvare:

Cursul de revenire brut la export al firmei A:

ceea ce semnifica faptul ca pentru a incasa o unitate valutara se cheltuiesc 191 u.m.

Cursul de revenire brut la export al firmei B:

ceea ce semnifica faptul ca pentru a incasa o unitate valutara se cheltuiesc 215 u.m.

b) Cursul de revenire la import, masoara efectul economic imediat al importului si se calculeaza ca raport intre cantitatea de moneda nationala ce se obtine prin vanzarea pe piata interna a marfii importate platite in valuta si cheltuielile aferente in valuta necesitate de aceasta operatie.

El se exprima cu ajutorul urmatoarei formule:

Indicatorul de mai sus, arata cate unitati de moneda nationala se incaseaza de importator pentru o unitate valutara cheltuita in scopul importului unei marfi ce urmeaza a fi vanduta pe piata interna.

Sa luam urmatorul exemplu:

Cu valuta incasata la export (550.000 dolari) firma A cumpara o partida de marfuri (P_iv=550.000 u.m.) Din vanzarea ei la intern cu 120.000.000 u.m. se acopera taxele de import T_I =8.000.000 u.m. Cu valuta incasata la export (540.000 dolari) firma B cumpara o partida de marfuri similara (P_iv=540.000 u.m.) Din vanzarea ei la intern cu 130.000.000 u.m. se acopera taxele de import T_I =9.000.000 u.m.

Sa se determine cursurile de revenire la import si sa se explice semnificatia lor.

Rezolvare:

Cursul de revenire la import al firmei A:

ceea ce semnifica faptul ca in urma cheltuirii unei unitati valutare in vederea importului unei marfi se obtin prin vanzare pe piata interna 204 u.m. nationale

Cursul de revenire la import al firmei B:

ceea ce semnifica faptul ca in urma cheltuirii unei unitati valutare in vederea importului unei marfi se obtin prin vanzare pe piata interna 224 u.m. nationale.

Indicatorii analizati mai sus, exprima doar aspecte partiale (la nivel microeconomic) ale eficientei comertului exterior.

Analiza eficientei tranzactiilor de comert exterior prin prisma celor doi indicatori trebuie corelata si cu problematica cursului de schimb, demers care va fi realizat in subcapitolul destinat cursului valutar.

Eficienta activitatilor de comert exterior poate fi pusa in evidenta la nivel macroeconomic si de urmatorii indicatori :

Ponderea exporturilor respectiv a importurilor in totalul productiei nationale vandute; acesta permite aprecierea gradului de deschidere al unei tari spre exterior. Aceasta apreciere poate fi realizata si prin folosirea indicatorului ponderea comertului exterior in produsul national brut sau a indicatorului volumul comertului exterior (import, export) pe locuitor.

Capacitatea de export a pietei reprezinta partea din oferta totala a pietei destinata satisfacerii necesitatilor altor piete.

Capacitatea de import a pietei reprezinta partea din capacitatea totala de absortie a pietei care are sursa de acoperire marfuri provenite din strainatate.

Inclinatia medie de a importa exprima relatia dintre importurile unei tari si produsul sau global.

Inclinatia medie de a exporta exprima relatia dintre exporturile facute de agentii economici si produsul sau global.

Inclinatia marginala de a importa masoara variatia importurilor suplimentare in raport cu modificarea venitului global.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Inclinatia marginala de a exporta masoara variatia exporturilor suplimentare in raport cu modificarea venitului global.

Cuantificarea fenomenelor si proceselor din domeniul comertului exterior cu ajutorul acestor indicatori permite autoritatilor guvernamentale sa elaboreze un set de politici si masuri in directia:

1.     Cresterii gradului de prelucrare a marfurilor si a complexitatii serviciilor destinate exportului astfel incat acestea sa incorporeze o valoare adaugata cat mai mare;

2.     Adancirii specializarii productiei destinate exportului, in vederea asigurarii unui avantaj comparativ in relatiile cu alte tari;

3.     Ridicarii calitatii produselor si serviciilor destinate exportului in scopul asigurarii unei competitivitati cat mai mari a acestora;

4.     Modernizarii si adaptarii modului de prezentare a marfurilor la nivelul exigentelor pietei.   

La nivel macroeconomic raporturile economice externe sunt urmarite cu ajutorul balantei de plati externe.

Balanta de plati externe, continut, forme, interpretare

Balanta de plati externe este un instrument la nivel macroeconomic de cea mai mare importanta pentru cunoasterea miscarilor si a rezultatelor privind raporturile economice externe ale unei tari cu restul lumii.

Ea este alcatuita din doua parti credit (incasari, intrari) si debit (plati, iesiri) si cuprinde:

Analiza mai detaliata a continutului balantei de plati poate fi efectuata urmarind modul in care este structurata:

Sa le analizam pe rand:

1. Balanta comerciala (externa) reprezinta un tablou statistico-economic in care se inregistreaza si prin care se compara, in forma baneasca exportul si importul de bunuri si servicii efectuate de o tara intr-o perioada de timp (de regula un an).

Cele doua componente ale balantei comerciale sunt exportul care formeaza activul in contul caruia incaseaza valute cu circulatie internationala respectiv importul care reprezinta pasivul, in contul marfurilor importate tara urmand sa plateasca.

Balanta comerciala poate fi:

Situatia balantei comerciale la un moment dat (excedentara, echilibrata, deficitara) este determinata in principal de nivelul eficientei economice si sociale concretizat in gradul de competivitate a marfurilor si serviciilor nationale pe piata mondiala.

2. Balanta serviciilor se refera la incasarile si platile ce provin din servicii efectuate pentru altii, sau primite de tara respectiva, cum ar fi serviciile de turism, transport, dobanzi si dividende.

Si aceasta balanta poate reflecta o situatie excedentara, echilibrata sau deficitara.

3. Contul curent inregistreaza incasarile de bani de pe urma exporturilor si platile de pe urma importurilor de bunuri si servicii, urmarite pe cele doua balante precedente comerciala si serviciilor.

4. Contul de capital inregistreaza toate miscarile de capital intrate respectiv iesite in respectiva tara. Acest cont sintetic are de regula trei parti:

a) Prima parte se refera la investitiile ce rezulta din credite pe termen mediu si lung, precum si la investitiile directe. O investitie straina, efectuata pe una din aceste cai, este o intrare de bani care se transforma in capital si deci este cuprinsa la credit. In acelasi timp, profitul realizat de pe urma investitiei dar transferat in strainatate va fi inregistrat ca o iesire.

b) A doua parte se refera la fluxurile de capital pe termen scurt care provin din diverse miscari monetare cum sunt: depozitele straine in bancile din tara precum si imprumuturile externe curente. Toate acestea se inregistreaza ca intrare deci la credit; depozitele indigene ale firmelor si ale persoanelor fizice efectuate in strainatate, precum si imprumuturile acordate agentilor economici din alte tari care constituie iesiri se inregistreaza la debit. Aceste fluxuri monetare (intrari si iesiri) sunt considerate normale, ele decurgand din raporturile curente financiare determinate de avantajele ce pot rezulta din diferentele care exista intre tari privind rata dobanzilor si a cursului de schimb valutar.

c) Partea a treia a contului curent o constituie rezervele. Acestea sunt necesare pentru orice tara si se constituie in valute convertibile si aur. Necesitatea lor este justificata prin faptul ca sunt folosite pentru acoperirea deficitelor ce pot apare in alte capitole ale balantei. Excedentele de la alte capitole sunt considerate ca intrari la rezerve si iesiri in capitolele sau subcapitolele respective. Iesirile din rezerve sunt considerate ca intrari la partea de credit acolo unde se inregistreaza deficite. Din acest motiv rezervele au o pozitie neutra in balanta luata in ansamblu.

In prezentarea finala a balantei de plati externe trebuie sa aratam ca ultimele doua parti contul curent si contul de capital formeaza ceea ce se numeste "balanta de baza".

Balanta de plati externe poate fi:

Interpretarea balantei de plati

Balanta de plati externe reflecta situatia reala a raporturilor economice ale tarii cu strainatatea.

Aceste raporturi economice sunt de dorit sa se finalizeze printr-un sold pozitiv ceea ce se concretizeaza intr-o balanta de plati echilibrata sau chiar excedentara.

Daca insa balanta de plati va fi deficitara atunci se impune din partea autoritatilor publice recurgerea la masuri de acoperire a deficitelor. Din aceasta perspectiva, pentru asigurarea acestui obiectiv guvernele recurg la urmatoarele masuri :

recurgerea la un imprumut extern; aceasta masura este insa costisitoare deoarece implica plata unor imprumuturi ridicate;

atragerea unor depozite din strainatate; aceasta masura determina riscul ca strainatatea sa-si retraga depozitele pe neasteptate;

recurgerea la vanzarea unei parti din rezervele constituite din valuta si aur; aceasta masura trebuie luata cu multa precautie deoarece rezervele sunt limitate si nu se recomanda niciodata folosirea lor in intregime pentru acoperirea deficitelor.

Deficitele din contul curent pot determina din partea autoritatilor publice luarea unor masuri de stimulare exagerata a investitiilor straine, ceea ce va determina cresterea proprietatii detinute de straini.

Trebuie insa evaluat corect impactul unor asemenea masuri in corelatie cu avantajele oferite de intrarile de capital strain care determina cresterea productiei si in consecinta creeaza posibilitatea sporirii locurilor de munca si a veniturilor populatiei cu consecinte pozitive asupra sporirii cererii agregate ceea ce va determina sporirea standardului de viata.

Cursul de schimb valutar

Interpretarea balantei de plati ridica si alte probleme, prin implicarea raportului de schimb al monedei nationale cu celelalte valute. Din acest motiv, balanta de plati externe este influentata si de cursul de schimb valutar.

Obiectul tranzactiilor il constituie asadar valutele sau multiplele titluri de credit exprimate in moneda straina (cambia, biletul la ordin, cecuri etc).

De exemplu dolarul S.U.A. este pentru cetatenii din aceasta tara o moneda nationala iar leul romanesc o valuta.

Principalele titluri de credit folosite in comertul exterior sunt cambia, biletul la ordin, cecul. In principiu cursul de schimb valutar este determinat de cererea si oferta de valute.

Cererea de valuta se formeaza in urmatoarele imprejurari pentru:

- extinderea activitatii economice;

- interese speculative de profit;

- scopuri de protejare impotriva unei dinamici necorespunzatoare a cursului de schimb al diverselor monede nationale.

Cererea de moneda reiese din:

- operatiile de import;

- prestarile de servicii realizate in tara de agenti straini;

- iesirile de capital national.

Oferta de valuta se formeaza pe baza depozitelor bancare ale persoanelor fizice si juridice.

Cursul valutar este considerat "pretul cel mai sintetic" dintr-o economie deoarece influenteaza relatiile economice, politice, sociale.

Economistii fac distinctie intre cursul valutar nominal si cursul de schimb real.

Cursul de schimb rezultat din confruntarea cererii cu oferta de valuta pe piata valutara este de fapt cursul de schimb nominal.

O problema importanta care apare este cea a influentei cursului de schimb valutar asupra eficientei economice a tranzactiilor dintre diferiti agenti economici. Pentru a intelege mai bine aceste influente, sa reluam exemplele anterioare.

Cursurile de revenire brute la export ale firmelor A si B au fost de C_reA=191 u.m. respectiv C_reB=215 u.m. in timp ce cursurile de revenire la import au fost de C_riA=204 u.m. respectiv C_riB=224 u.m. Daca ipotetic cursul de schimb este de 1$=200 u.m. sa se aprecieze eficienta tranzactiilor efectuate.

Rezolvare:

Cursul de revenire brut la export reprezinta cheltuiala interna (in moneda nationala) cu care se obtine o unitate valutara.

In aceasta situatie firma A efectueaza o cheltuiala de 191 u.m. pentru a obtine o unitate valutara ceea ce evident in conditiile in care cursul valutar este de 1$=200 u.m. rezulta pentru aceasta firma un profit brut de 200 u.m.-191u.m.=9 u.m. pe dolar.

Similar firma B efectueaza o cheltuiala de 215 u.m. ceea ce evident in conditiile in care cursul valutar este de 1$=200 u.m. rezulta o pierdere de 200 u.m.-215 u.m.=15 u.m. pe dolar.

In aceasta situatie o activitate eficienta desfasoara firma A.

Deci conditia de eficienta este:

Cursul de revenire la import reprezinta incasarea care se realizeaza ca urmare a vanzarii pe piata nationala a unor produse care au fost cumparate in valuta din afara tarii.

In aceasta situatie firma A incaseaza 204 u.m. in urma cheltuirii unei unitati valutare ceea ce evident in conditiile in care cursul valutar este de 1$=200 u.m. rezulta pentru aceasta firma un profit brut de 204 u.m.-200 u.m.=4 u.m. pe dolar.

Similar firma B incaseaza 224 u.m. pentru o unitate valutara cheltuita ceea ce in conditiile in care cursul valutar este de 1$=200 u.m. ii aduce un profit brut de 224 u.m.-200 u.m.=24 u.m. pe dolar.

In situatia data cea mai eficienta activitate o desfasoara firma B care are in conditiile cursului de schimb existent, are o incasare mai mare in raport cu firma A ceea ce ii va permite obtinerea unui profit mai mare.

Deci conditia de eficienta este:

Cursul de schimb real

Consta in pretul relativ al marfurilor produse in doua tari. El arata in ce raport se pot schimba marfurile unei tari pe marfurile alteia. In literatura economica el mai este cunoscut sub numele de "conditiile schimbului".

Intre cursul nominal si cursul de schimb real exista urmatoarea relatie:

Pentru interpretarea relatiei de mai sus sa luam urmatoarele exemple:

Cursul de schimb nominal 1$=19800 lei; preturile unor marfuri similare sunt: in Romania 100 miliarde lei iar in S.U.A. 4.500.000 $. Sa se determine cursul de schimb real si sa se explice semnificatia sa.

Rezolvare:

Aceasta inseamna ca marfurile produse in Romania au un pret relativ care reprezinta 1,12 din pretul marfii similare americane cea ce arata ca marfurile americane vor fi mai ieftine decat cele romanesti.

Cursul de schimb nominal 1$=19500 lei; pret; preturile marfurilor raman identice. Sa se determine noul curs de schimb real si sa se explice semnificatia sa.

Rezolvare:

Aceasta inseamna ca marfurile produse in Romania au un pret relativ care reprezinta 0,97 din pretul marfii similare americane. Aceasta inseamna ca marfurile americane vor fi mai scumpe decat cele romanesti.

Generalizand rationamentele de mai sus rezulta ca:

Daca S_real>1 - marfurile produse in strainatate sunt relativ mai ieftine in raport cu cele produse in tara; in aceasta situatie populatia tarii de referinta actionand dupa criteriul de rationalitate economica va achizitiona marfuri straine similare; in aceasta situatie exporturile vor fi mai mici decat importurile ceea ce va determina o valoare negativa a exportului net; deci implicit un deficit al contului curent al balantei de plati externe.

Daca CS_real <1 - marfurile produse in tara sunt relativ mai ieftine in raport cu cele produse in strainatate; actionand dupa acelasi criteriu populatia tarii de referinta va achizitiona marfuri autohtone similare; in aceasta situatie exporturile vor fi mai mari decat importurile ceea ce va determina cresterea valorii exportului net deci formarea unui excedent al contului curent al balantei de plati externe.

Cursul de schimb real este influentat si de procesele inflationiste care duc ridicarea nivelului preturilor. Din acest motiv lupta impotriva proceselor inflationiste prin mecanismele cunoscute constituie un obiectiv al managementului guvernamental care poate contribui si la realizarea unui curs de schimb real scazut. Acest aspect poate fi mai usor de pus in evidenta prin analiza urmatoarei relatii derivata din cea anterioara: