Efectele de restructurare ale ISD la nivel microeconomic

Efectele de restructurare ale ISD la nivel microeconomic

Cele mai vizibile efecte ale ISD in tarile in tranzitie sunt cele de restructurare in plan microeconomic, iar in cazul sectoarelor care au primit un flux substantial de capital strain si in plan mezoeconomic.

Dintre tarile din centrul si estul Europei cele mai apreciabile efectele ale ISD la nivel microeconomic s-au inregistrat in Ungaria, analistii considerand experienta acesteia o lectie de urmat si pentru alte tari in tranzitie.

La nivelul firmelor locale, care au beneficiat intr-o forma sau alta de ISD, se pot cel mai bine constata efectele transferului de resurse productive, in principal tehnologie si expertiza manageriala. ISD se dovedesc uneori singurul mod de a dobandi accesul la respectivele tehnologii, precum si la competentele manageriale si organizationale specifice. Pe de alta parte, absorbtia acestor abilitati este facilitata de faptul ca exista o forta de munca instruita, cu un nivel de calificare care permite adaptarea rapida la noile tehnologii si sisteme de productie. Prin prisma strategiilor transnationalelor, s-a constatat ca transferul de tehnologie este substantial in cazul acelora care au in vedere valorificarea costurilor mai reduse ale factorilor de productie si integrarea noilor centre de productie in operatiunile la scara globala sau regionala ale firmelor-mama, fapt care reclama alinierea la standardele de calitate ale acestora. Dar nici in cazul ISD care vizeaza captarea cererii locale, nu lipseste transferul de tehnologie.

Sectorul productiei de automobile din Romania gazduieste ambele tipuri de investitii straine, realizate uneori chiar de aceeasi firma, transferul de tehnologie existand in ambele cazuri. De altfel, productia de automobile se detaseaza ca un sector in care transferul de tehnologie si practici manageriale si organizationale este evident, constand in costuri mai scazute, in primul rand ale fortei de munca si in dimensiunea cererii locale, dar si a perspectivei sale de aderare ca membru cu drepturi depline.

Dar deocamdata nu se pot face evaluari ale impactului investitiilor straine din Romania la nivel de industrie, intrucat a fost prea scurt timpul scurs de la patrunderea capitalului strain pe scara larga in unele sectoare, precum industria cimentului sau a berii, pentru a permite evidentierea clara a strategiilor firmelor straine cumparatoare si a efectelor asupra firmelor achizitionate, asupra exporturilor, preturilor pe piata interna, etc.

Firmele Alcatel si Siemens au transferat tehnologii de fabricare a centralelor digitale interurbane, serviciile de telefonie mobila celulara sunt furnizate pe piata romaneasca tot prin intermediul unor asocieri cu parteneri straini, investitia realizata de Daewoo la fabrica de automobile din Craiova a insemnat tehnologii moderne pentru asamblarea caroseriei si de vopsire, introducerea a 34 noi roboti industriali si a unui nou sistem informatic.

In industria berii, introducerea de tehnologi moderne a permis obtinerea unei calitatati net superioare a produsului, au fost introduse noi sisteme de comercializare si distributie. Firmele locale din acest sector, care au primit infuzie de capital strain si-au sporit vanzarile, in conditiile in care volumul total al vanzarilor pe piata s-a redus, iar numarul de furnizori a sporit.

In ceea ce priveste transferul de competente manageriale si de pregatire a fortei de munca, de exemplu, firma Colgate-Palmolive a pus in aplicare programe sustinute de pregatire a personalului pentru activitati de cercetare a pietei, management financiar, dezvoltarea resurselor umane.

Societatea mixta creata de firma Colgate-Palmolive cu intreprinderile Stela din Bucuresti si Norvea din Brasov s-a dovedit benefica pentru partenerii locali, care si-au sporit considerabil vanzarile si  profiturile.

Trebuie mentionat ca efecte pozitive pentru tara noastra vor aduce doar investitiile directe, ce presupun transfer de tehnologie si tehnici manageriale, sub forma achizitiilor sau antreprenoriatului (greenfields). Investitiile de portofoliu ajuta mai putin in cazul Romaniei, careia ii lipsesc mecanismele finantarii externe. Intr-o faza initiala, fondurile de portofoliu pot complica si mai mult situatia, crescand vulnerabilitatea unei economii de piata cu multe probleme structurale atipice. Si tinand seama de aceste probleme structurale, investitiile straine directe pot gasi solutii la probleme precum identificarea sectoarelor competitive, depasirea ineficientei structurilor institutionale, oprirea risipirii de resurse in sectoarele neprofitabile, aceelerarea reformei economice.

Insa ISD nu produc numai efecte pozitive, ci si negative. Astfel, tehnologia, expertiza, accesul la noi piete pot duce la renuntarea la unele tipuri de produse realizate anterior sau la exportul pe piete traditionale. Cresterea calificarii fortei de munca poate fi insotita de reducerea numarului de angajati, iar sporirea calitatii produselor prin utilizarea unor componente importate poate duce la renuntarea la furnizorii locali, care nu se adapteaza cerintelor de calitate si la cresterea preturilor.

Este cazul firmei Renault, care a si-a redus efectivele de salariati de la 28.000 persoane la 16.000, programul de disponibilizari derulandu-se pe o perioada de 5 ani, in 20 de etape. Din cei 87 de furnizori, doar 15 pot produce la nivelul exigentelor de calitate impuse de producatorul francez de automobile. In ceea ce priveste pretul, in luna decembrie a anului 1999, acesta se situa intre 3.400-3.900$, datorita modificarilor aduse carburatorului si sistemului de alimentare, introducerii Euro 2, urmand ca acesta sa ajunga la aproximativ 6.000 $ (5000 Euro) pana in 2004, cand se va incheia ultima etapa a proiectului firmei Renault.

In concluzie, efectele ISD la nivel macro si microeconomic s-au structurat aleator, in functie de intalnirea intereselor firmelor investitoare cu caracteristicile ofertei statului-gazda, precum si in functie de raportul de forte intre parti in procesul de negociere. Rezultatul unei astfel de evolutii este unul de compromis pentru tarile in tranzitie, compromis intre asteptarile lor deosebit de ridicate legate de impactul ISD si efectele concrete care, pe langa beneficii, inseamna si evolutii mai putin dezirabile (Anda Mazilu, 1999, pg. 241).