Diagnosticul financiar al rentabilitatii. ratele de structura.

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITATII. RATELE DE STRUCTURA.

1. Ratele de rentabilitate

O rata de rentabilitate exprima relatia dintre un rezultat (efect) si capitalul (efortul) investit pentru a-l obtine. Trebuie sa asociem indicatorilor prezentati anterior niste indicatori de capital (capital propriu, capital permanent, active fixe, activ total, activ economic, etc) pentru a obtine ratele de rentabilitate.

1.1. Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate economica exprima rezultatele degajate de capitalurile angajate in desfasurarea unei activitati. Ele nu tin seama de structura financiara a intreprinderii (modalitatea de procurare a resurselor).

Rentabilitatea economica reprezinta raportul dintre un rezultat economic si activul total sau activul economic. Activul economic (AE) este activul total (AT) din care se scad datoriile non-bancare pe termen scurt - care, de regula, sunt datorii de exploatare (DEX).

Activul economic (AE) = AT - DEX

sau

AE =CPR +DFN

AE= ATL + NFR + ATZ

unde: AT = activ total;

DEX = datorii de exploatare;            

ATZ = active de trezorerie;

ATL = active pe termen lung (imobilizari);

NFR = nevoia de fond de rulment;

CPR = capital propriu;                       

DFN = datorii financiare pe termen scurt, mediu si lung.

1 = ACTIV TOTAL

2 = ACTIV ECONOMIC

3 = DEX

Fig.3. Determinarea activului economic

Se pot calcula urmatoarele rate de rentabilitate economica:

a) rata excedentului brut de exploatare:

Aceasta rata prezinta avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare practicata de intreprindere (liniara sau degresiva).

b) rata de rentabilitate economica bruta:

unde: EBIT = profit inainte de plata dobanzii si a impozitului pe profit (in engleza, earnings before interests and taxes - EBIT).

c) rata de rentabilitate economica neta:

unde: Ip = impozitul pe profit.

Aceasta rata masoara capacitatea activului economic de a asigura atat reinnoirea sa, cat si remunerarea investitorilor de capital.

d) rata profitului net:

Rata profitului net este dependenta de politica de finantare a intreprinderii, deoarece ia in calcul dobanzile aferente capitalului imprumutat. De aceea, comparatiile care se pot realiza prin prisma valorii ei, intre intreprinderi similare din punct de vedere economic si tehnologic, dar finantate in mod diferit, nu sunt relevante.

Analiza ratelor de rentabilitate economica trebuie sa tina cont si de rata inflatiei. De aceea, se calculeaza o rata reala a rentabilitatii economice, in functie de rata nominala a acesteia (cea calculata pe baza situatiilor financiar-contabile) si de rata inflatiei.

(formula lui I. Fisher)

Pentru o mai buna interpretare a rentabilitatii economice brute, aceasta se poate descompune astfel:

unde:     CA = cifra de afaceri;

= rata marjei brute de acumulare;

= coeficientul de rotatie a activului economic

in raport cu CA.

Aceasta descompunere a rentabilitatii pune in evidenta doua strategii opuse pentru cresterea rentabilitatii economice, si anume:

strategia marjei slabe (preturi mici) si a rotatiei foarte rapide a activului economic (investitii la periferie, rotatie foarte rapida a stocurilor). Este caracteristica industriilor cu o competitie accentuata si cu bariere reduse la intrarea in ramura: comert, industrie usoara, industrie alimentara;

strategia marjei crescute (preturi mari) si a rotatiei slabe a activului economic (investitii in centrul orasului, rotatie scazuta a stocurilor). Este caracteristica monopolurilor sau domeniilor de activitate cu bariere crescute de intrare in sector, cum este industria aeronauticii, cea a echipamentelor de inalta tehnologie, industria de armament, etc.

Daca atat rata marjei brute de acumulare, cat si viteza de rotatie a activului economic au un nivel redus si sunt in scadere, intreprinderile se confrunta cu o situatie dificila, asigurarea nivelului dorit al rentabilitatii economice brute fiind o problema foarte serioasa. Situatia in care cei doi factori ai descompunerii sunt in crestere este caracteristica unor domenii restranse de activitate; in cele mai multe dintre cazuri este vorba de afaceri care se deruleaza la limita legii.

Rentabilitatea economica bruta se mai poate descompune si in functie de valoarea adaugata, dupa cum urmeaza:

unde:   = rata marjei asupra valorii adaugate;

= productivitatea imobilizarilor;

= gradul de imobilizare a activului economic.

Rentabilitatea economica poate fi majorata si in acest caz prin cresterea unuia din cei trei factori, in functie de strategia adoptata de intreprindere.

1.2.   Ratele de rentabilitate financiara

Aceste rate masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii intreprinderii. Remunerarea se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin capitalizarea profiturilor, care duce la cresterea valorii intreprinderii pe piata si implicit a averii actionarilor.

Pentru masurarea rentabilitatii financiare, se folosesc urmatorii indicatori:

a) rata rentabilitatii financiare propriu-zise:

Pentru ca actiunile intreprinderii sa fie atractive, trebuie ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii remunerate de banci pentru depozitele la termen.

b) profitul pe actiune (earnings per share - EPS):

Acest indicator nu tine cont de politica de dividend a intreprinderii, exprimand profitabilitatea de ansamblu a intreprinderii.

c) coeficientul de capitalizare bursiera (price earning ratio - PER):

unde:  CB = cursul bursier al actiunii (pretul actiunii determinat pe o piata reglementata).

Acest indicator arata de cate ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul anual pe actiune sub forma cursului bursier, in speranta obtinerii unor castiguri viitoare. Putem considera in acelasi timp, ca PER indica numarul de ani necesari pentru ca o actiune cumparata sa-i aduca proprietarului un castig egal cu pretul la care a fost achizitionata, daca toate profiturile sunt platite sub forma de dividende.

Cand EPS folosit este cel realizat deja, indicatorul calculat se numeste PER istoric, iar cand se lucreaza cu EPS anticipat, raportul poarta numele de PER previzionat sau de perspectiva.

Valorile medii ale PER pe diverse piete variaza pe o plaja destul de ampla. In Japonia, unde investitorii prefera sa castige din cresterea valorii de piata a actiunilor lor, rezultata din capitalizarea profiturilor, PER tinde sa aiba valori de peste 30. In tarile europene investitorii "vaneaza"   in general dividendele, si de aceea PER are valori sub 10.

Acest coeficient insa, intereseaza mai putin din punct de vedere al diagnosticului financiar, deoarece cursul bursier poate depinde de numerosi factori exogeni si nu doar de situatia economico-financiara a intreprinderii.

Rentabilitatea financiara poate fi si ea descompusa astfel:

1)

unde:

= rata marjei nete de acumulare; este influentata in mod special de mediul extern intreprinderii, adica de sectorul din care face parte si de pozitia ei in cadrul ramurii.

= coeficientul de rotatie a capitalului propriu prin cifra de afaceri

2)

unde: 

= coeficientul de rotatie a activului total prin CA. Masoara abilitatea managementului intreprinderii de a imprima rotatii rapide activului total. Nivelurile uzuale ale acestui indicator sunt cuprinse intre 1,5 si 2 rotatii pe an.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

= parghia financiara. Caracterizeaza politica financiara a intreprinderii, adica inclinatia/aversiunea fata de folosirea resurselor imprumutate. Cu cat acest raport are valori mai mari, cu atat gradul de indatorare al intreprinderii este mai ridicat si riscurile asumate mai numeroase.

Astfel, rentabilitatea financiara se poate majora fie prin cresterea marjei nete de acumulare, fie prin rotatia mai rapida a activului total, ori prin cresterea indatorarii sau o serie de combinatii intre cei trei factori. In realitate, posibilitatile de combinare sunt limitate de piata si de sectorul de activitate (care influenteaza marja neta de acumulare) si de posibilitatile intreprinderii de a utiliza surse imprumutate (un anume nivel de indatorare ce nu poate fi depasit).

1.3. Ratele de rentabilitate comerciala

Aceste rate masoara randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii si contributia acestora la formarea rezultatului final; sunt de regula calculate ca raport intre una dintre marjele de acumulare (SIG) si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.

Principalele rate de rentabilitate comerciala utilizate sunt:

a)     Rata marjei comerciale =

Aceasta rata pune in evidenta strategia de vanzari a intreprinderii analizate, politica de preturi promovata, precum si pozitia ei pe piata. Trebuie corelata si cu evolutia cifrei de afaceri. Daca cifra de afaceri, cat si rata marjei comerciale cresc, inseamna ca se vand produse de calitate superioara, la un pret mare si cu adaos comercial ridicat.

b)     Rata marjei brute de exploatare =

Aceasta rata masoara nivelul relativ al rentabilitatii activitatii de exploatare, independent de politica financiara, politica de investitii, cea fiscala si de incidenta elementelor extraordinare. Cresterea acestei rate indica o crestere a productivitatii la nivelul intreprinderii.

c)      Rata marjei nete de exploatare =

Este o rata ce prezinta dezavantajul de a fi influentata de   elementele de ajustare a valorii activelor (amortizari si provizioane).

d)     Rata marjei brute de acumulare =

Rata marjei brute de acumulare prezinta avantajul ca nu depinde de politica financiara a intreprinderii (cheltuieli cu dobanzile aferente capitalului imprumutat) si nici de elementele fiscale (impozit pe profit).

e)     Rata marjei nete de acumulare =

Exprima eficienta de ansamblu a intreprinderii, capacitatea ei de a realiza profit si de a face fata concurentei.

f)      Rata marjei brute de autofinantare =

Exprima surplusul de fonduri de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura continuitatea si dezvoltarea, precum si remunerarea actionarilor.

g)     Rata marjei asupra VA =

Aceasta rata masoara rezultatul inainte de dobanzi si impozite ce revine la 1 leu valoare adaugata (surplus de valoare creat in intreprindere).

1.3.1. Ratele de de structura financiara

Ratele de structura financiara cuprind:

- ratele echilibrului financiar;
            - ratele de indatorare.

1.3.1.1 Ratele de echilibru financiar si de indatorare

a) RATELE DE LICHIDITATE

Analiza patrimoniala poate fi sustinuta si prin calculul unor rate de lichiditate, dupa cum urmeaza:

- rata lichiditatii generale (RLG):

- rata lichiditatii partiale (RLP):

- rata lichiditatii imediate (RLI):

Rata lichiditatii generale exprima fondul de rulment financiar in marime relativa. Ea compara lichiditatile potentiale (activele usor transformabile in moneda pe termen scurt) cu exigibilitatile potentiale (datoriile rambursabile pe termen scurt). O valoare supraunitara a acestei rate arata ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe termen scurt din activele pe termen scurt de care dispune. In acest caz fondul de rulment este pozitiv. Valoarea subunitara a ratei (fond de rulment negativ) reflecta faptul ca volumul datoriilor pe termen scurt nu poate fi acoperit de volumul activelor pe termen scurt. Situatia nu este periculoasa daca gradul de lichiditate al activelor este mai ridicat decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Marimea optima a acestei rate este cuprinsa intre 2 si 2,5.

Rata lichiditatii partiale exprima capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati. Valoarea optima a ratei este cuprinsa intre 0,8 si 1.

Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea intreprinderii de a-si rambursa instantaneu datoriile pe termen scurt din disponibilul existent. O rata ridicata poate exprima si o folosire ineficienta a lichiditatilor. Se apreciaza optima o rata mai mare de 0,3. Aceasta inseamna ca o intreprindere cu o lichiditate optima pe termen foarte scurt este apta in orice moment sa-si achite minimum 30% din datoriile imediat exigibile, din disponibilitatile existente.

b) RATA SOLVABILITATII

Aceasta rata exprima gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale.

Rata solvabilitatii exprima situatia neta (SN) a intreprinderii in marime relativa.

O valoare a ratei mai mare de 1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung prin valorificarea activelor de care dispune.

c) RATELE DE INDATORARE

Riscul dezechilibrului financiar al intreprinderii depinde de marimea si structura indatorarii sale. Ratele de indatorare furnizeaza informatii asupra autonomiei intreprinderii fata de creditorii sai. De altfel, multe dintre aceste rate stau la baza normelor bancare de acordare a creditelor si servesc la definirea capacitatii de indatorare.

Rata indatorarii generale - RIG se poate exprima in doua moduri:

Rata indatorarii la termen - RIT se poate calcula, de asemenea, in doua variante:

O intreprindere poate contracta imprumuturi noi, atata timp cat valorile ratelor de indatorare se situeaza sub valorile maxime precizate. Cand limitele mentionate pentru fiecare indicator sunt atinse, capacitatea de indatorare a intreprinderii este saturata (intreprinderea nu mai poate primi credite bancare).

2. Aplicatii rezolvate

Aplicatia 1 - Bilantul simplificat al unei intreprinderi prezinta urmatoarele informatii (u.m.):

* cuprind si activele de trezorerie

** cuprind si pasivele de trezorerie

Contul de profit si pierdere al exercitiului N cuprinde urmatoarele: cifra de afaceri 1.530, cheltuieli de exploatare platibile 1.210, amortizari 40, dobanzi 60, impozit pe profit 16%. Sa se calculeze:

1)     Rentabilitatea economica ca raport;

2)     Rentabilitatea economica ca medie aritmetica ponderata a surselor de finantare;

3)     Rentabilitatea financiara calculata ca raport, dar si cu evidentierea efectului de levier.

Rezolvare

Realizam conversia bilantului contabil in bilant functional pentru a evidentia la nevoi activul economic total.

BILANT FUNCTIONAL

La nevoi apare indicatorul de echilibru financiar NFR constituindu-se ca diferenta intre activele circulante si datoriile de exploatare.

Calculam: NFR _{N - 1} = Active circulante _{N - 1}

- Datorii de exploatare _{N - 1}

= 215 - 35 = 180

NFR _N = Active circulante _N

- Datorii de exploatare _N

= 710 - 50 = 660

1)     Rentabilitatea economica ca raport

R_ec =

Calculam EBIT:

Cifra de afaceri                   1.530

- Cheltuieli de exploatare platibile                 1.210

- Amortizari                                                         40

=EBIT                                                                280

- Dobanzi         60

= Profit impozabil (EBT) 220

- Impozit pe profit              55

= Profitul net (PN)                                             165

Rezulta R_ec = = = 28,84%

Activul economic luat in calcul este cel din N - 1.

2)     Rentabilitatea economica calculata ca medie aritmetica ponderata a surselor de finantare

R_ec = R_fin ∙ + R_d ∙

Calculam: R_fin = = = 0,2357

si R_d = = =0,75

R_ec = 0,2357 ∙ + 0,75 ∙ = 0,2884 = 28,84%

3)     Rentabilitatea financiara

R_fin ca raport = = = 23,57%

Rentabilitatea financiara  cu evidentierea efectului de levier:

R_fin = R_ec + (R_ec - R_d) ∙

Efect de levier

Efectul de levier = (R_ec - R_d)∙

=(0,2884 - 0,75)∙= - 0,0526= -5,26%

Deoarece rentabilitatea economica (28,84%) este mai mica decat rata dobanzii (75%), indatorarea are influenta nefavorabila asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, fapt evidentiat si de obtinerea unui efect de levier negativ (-5,26%).

Aplicatia 2 - Cu un volum de active economice de 8.000 la inceputul anului, finantate in proportie de 60% din capitaluri proprii, iar restul din datorii financiare s-a obtinut in exercitiul financiar analizat un EBIT de 3.780 mil. lei, s-au platit dobanzi de 480 mil. lei si un impozit pe profit calculat cu o cota de 16%. Rata inflatiei a fost de 22%. Sa se calculeze rata reala a rentabilitatii economice nete.

Rezolvare

Calculam mai intai R_ec =

EBIT                                                          3.780

- Dobanzi                                                     480

= Profit impozabil                               3.300

- Impozit pe profit            825

= PN                                                          2.475

R_ec = = 0,3693;

Deoarece R_i > 10% aplicam formula: R_r = ;

R_r =   = 12,23%

Aplicatia 3 - Se cunosc urmatoarele date(u.m): activul economic in suma de 5.000, capitalurile proprii 60%, datoriile financiare 40%, EBIT 1.890, rata dobanzii pentru datoriile financiare 18%, cota de impozit pe profit 16%. Sa se determine efectul de levier financiar.

Rezolvare

R_fin = R_ec + (R_ec - R_d) ∙

Calculam: datoriile financiare = 2.000 si capitalurile proprii = 3.000.

Din relatia: R_d = calculam dobanzile:

0,18 = Dobanzi = 0,18 ∙ 2.000 = 360

R_ec = = = 0,3015

EBIT                                                1.890

- Dobanzi         360

= Profit impozabil                           1.530

- Impozit pe profit                             382,5

= PN                                                1.147,5

Efectul de levier = (R_ec - R_d) ∙

Efectul de levier = (0,3015 - 0,18) ∙ = 8,01%

Aplicatia 4 - Bilantul unei societati comerciale prezinta urmatoarele informatii in exercitiul N (u.m.): capital social 1.000; clienti 1.110; titluri de participare 200; creditori diversi 500; stocuri materii prime 930; imobilizari corporale 900; clienti creditori 370; datorii financiare 800; cheltuieli de constituire 720; furnizori 700; imprumuturi pe termen lung 420; rezerve 200; prime de capital 100; rezultatul reportat 340; creante 870; investitii financiare pe termen scurt 230; credite bancare curente 1.030; disponibilitati 500. Sa se determine ratele de structura financiara: ratele de lichiditate, de solvabilitate si de indatorare.

Rezolvare

Ratele de lichiditate

Rata de solvabilitate

Ratele de indatorare

Aplicatia 5 - Presupunem 5 firme (A, B, C, D, E) care prezinta urmatoarele valori ale ratei rentabilitatii financiare si ale celor trei termeni ai descompunerii:

Pe baza datelor din tabel se pot face urmatoarele comentarii:

Firma A: o rentabilitate financiara buna, in conditiile unei repartitii echilibrate intre cei trei factori. Tinand cont de marja neta de acumulare de 3,3 %, se poate spune ca firma apartine unei ramuri competitive iar pe baza unui raport foarte bun cifra de afaceri/activ total reuseste sa acopere eventualul cost al indatorarii.

Firmele B si C: au acelasi nivel al rentabilitatii financiare - 11,7%, dar este obtinut in moduri diferite. C are o marja neta de acumulare exceptionala - 13,4%, care este de fapt motorul obtinerii rentabilitatii financiare, dar o rotatie mult prea lenta a activului prin cifra de afaceri. Firma B are o marja de acumulare sau de profit redusa, dar se bazeaza semnificativ pe rotatia activului si pe volumul destul de ridicat al surselor imprumutate.

Firmele D si E: au aceeasi rentabilitate financiara - 16%, nivel foarte bun pentru o economie stabila, dar obtinut in maniere semnificativ diferite. Firma D are drept politica de sustinere marja de acumulare neta de 9,3 %, iar E se bazeaza pe o situatie atipica, rezultata din volumul mare al surselor externe. Explicatia poate veni din faptul ca E este o institutie financiara (banca, fond de investitii, etc), ceea ce explica parghia financiara de 18,1.

3. Aplicatii de rezolvat

Aplicatia 1 - Bilanturile de deschidere (N - 1) si de inchidere (N) ale unei intreprinderi prezinta urmatoarele informatii (u.m):

Din contul de profit si pierdere rezulta: cifra de afaceri 2.200, cheltuieli de exploatare platibile 1.540, cheltuieli cu amortizarea 150, cheltuieli cu dobanzile 280, cota de impozit pe profit 16%.

Sa se calculeze:

1)     Rentabilitatea economica ca raport si ca medie aritmetica ponderata a capitalurilor intreprinderii;

2)     Rentabilitatea financiara ca raport.

Aplicatia 2 - Se cunosc urmatoarele informatii: activul economic la inceputul anului 1.400(u.m), finantat in proportie de 60% din capitaluri proprii si 40% din datorii, EBIT 268 mil. lei, dobanzi 84 mil. lei si impozit pe profit in cota de 16%. Sa se calculeze rentabilitatea financiara si efectul de levier.

Aplicatia 3 - Bilantul de deschidere al exercitiului N prezinta urmatoarele informatii (u.m): activ economic 2.600, capitaluri proprii 1.560, datorii 800, profitul inainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe profit determinat pe baza datelor din contul de profit si pierdere este 499,2, cheltuielile cu dobanzile 156, cota de impozit pe profit 16%. Sa se calculeze rentabilitatea financiara ca raport si rentabilitatea economica ca medie aritmetica ponderata a surselor de capital.

Teste de autoevaluare

1.     Ce reprezinta ratele de rentabilitate?

2.     Ce reprezinta ratele de rentabilitate comerciala?

5. Raspunsuri la testele de autoevaluate

Intrebarea 1

O rata de rentabilitate exprima relatia dintre un rezultat (efect) si capitalul (efortul) investit pentru a-l obtine. Trebuie sa asociem indicatorilor prezentati anterior niste indicatori de capital (capital propriu, capital permanent, active fixe, activ total, activ economic, etc) pentru a obtine ratele de rentabilitate.

Intrebarea 2

Aceste rate masoara randamentul diferitelor stadii ale activitatii intreprinderii si contributia acestora la formarea rezultatului final; sunt de regula calculate ca raport intre una dintre marjele de acumulare (SIG) si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.

6. Teste de autoevaluare propuse

1.     Cum se calculeaza rata rentabilitatii economice nete si rata rentabilitatii financiare? Care este relatia dintre aceste doua rate?

2.     Ce reprezinta efectul de levier?

7. Cuvinte si relatii cheie

Rentabilitatea economica

Rentabilitatea financiara

Rentabilitatea comerciala

EBIT

8. Bibliografia unitatii de invatare 4

1. Duca, I., Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura UTM, Bucuresti, 2005

2. Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii. Aplicatii practice, Editura Renaissance, Bucuresti, 2004

3.  Stancu, I., Finante, Editia a patra, Editura Economica, Bucuresti, 2007

Vintila, G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2010

5. Vintila, G., Vuta, M., Gestiunea financiara a intreprinderii. Lucrari aplicative si studii de caz, Editura Rolcris, Bucuresti, 2000