Economie
Decizii de politica financiara strategica in activitatea intreprinderilorAceasta separare in analiza constituie baza rašionamentului financiar, ceea ce nu inseamna ca cele doua decizii sunt total independente. A. Decizia de investišie.Investišie = orice decizie de cheltuiala care conduce la achizišionarea unui activ in vederea obšinerii ulterioare a unui flux de lichiditaši. Investišia este opusul consumului, care implica distrugerea unui bun de care se dispune ńi pierderea de valoare. Aceasta definišie este foarte larga. Ea permite sa se considere ca investišie achizišionarea oricarui activ material sau imaterial, industrial, comercial sau financiar. Obiectul achizišiei are o importanša destul de mica; el poate fi un activ destinat producšiei de bunuri ńi servicii, dar poate fi, de asemenea, un actic financiar dešinut in scopuri speculative. Potrivit acestei conceptii, unele cheltuieli analizate din punct de vedere contabil drept consumuri, trebuiesc considerate investitii. de exemplu, cheltuielile de publicitate sau cele cu formarea personalului, care din punct de vedere contabil sunt considerate consumuri. De altfel, criteriul achizišionarii nu il acopera pe acela al proprietatii juridice. O imobilizare achizišionata ńi finanšata prin credi-bail (leasing) ńi, in general, toate activele inchiriate vor fi considerate ca investitii. Din punct de vedere financiar, locašia este un mod particular de investitie. Finalitatea investišei. Investišia se realizeaza in vederea creńterii proprietašii, deci a valorii intreprinderii, ceea ce semnifica o rentabilitate pozitiva a investišiei, in functie de capitalul investit. Aceasta finalitate nu exclude scopurile specifice atribuite unor investišii, cum ar fi: creńterea productivitašii, diversificarea producšiei, ameliorarea condišiilor de lucru etc. Structura portofoliului de active In structura portofoliului de active se disting, in general, doua componente care rezulta, ambele, din decizia de investišie: o componenta principala constituita din active imobilizate ńi una secundara, constituita din active circulante. (1) Activele imobilizate sau activele fixe grupeaza imobilizarile necorporale, corporale ńi financiare. Aceste active sunt asociate operašiunilor de investišii. Ele sunt dešinute, cel mai adesea, pe o perioada relativ lunga, de unde denumirea lor de active imobilizate sau fixe. (2) Activele circulante sunt activele necesare realizarii operašiunilor de exploatare ńi se rotesc relativ rapid. Dešinerea acestui tip de active este subordonata dešinerii de active imobilizate, trebuind sa se šina seama de ele cand se ia o decizie de investišie. Este cazul, in special, al stocurilor ńi al creanšelor clienši. Ele sunt reprezentate adesea, scazand datoriile ocazionate de operašiunile de exploatare ńi constituie activul net de exploatare. Dezinvestirea Este o operašiune identica ńi de sens contrar investišiei, realizata pentru a creńte bogašia proprietarilor societašii. Dezinvestirea se realizeaza cand lichiditašile ce ar fi obšinute prin cesiunea elementelor de activ pot sa primeasca o utilizare mai rentabila, fie prin reinvestire in cadrul intreprinderii, fie prin aport de capital. Se observa ca in primul caz se realizeaza o modificare a structurii portofoliului de active prin substituire activelor, in timp ce in al doilea caz se produce disparišia unor active din patrimoniul intreprinderii. B. Decizia de finanšare ńi gestiunea structurii finanšarii.Diferitele decizii. Decizia de finanšare cuprinde diferite decizii: (1) alegerea repartišiei intre capitalurile aduse de acšionari ńi cele ale creantierilor (imprumutatorilor). Intreprinderea trebuie sa foloseasca in mai mare masura fondurile proprii sau pe cele imprumutate? Aceasta este cea mai importanta decizie care influenšeaza major riscul suportat de acšionari. (2) alegerea intre reinvestire a surplusului de lichiditaši ńi distribuirea de dividende. (3) alegerea intre finanšarea interna (autofinanšarea) ńi cea externa societašii. Structura de finanšare. Bilanšul financiar este structurat pe trei tipuri de operašiuni: investišii, exploatare ńi finanšare.
|