Crestere economica sau criza financiara ?

Crestere economica sau criza financiara ?

Cresterea economica inseamna in primul rand investitii in afaceri rentabile pe termen lung in tehnologie performanta pentru cucerirea de noi piete de desfacere. Dar in cazul economiei de piata din Romania cresterea economica s-a datorat in ultimii ani investitiilor realizate de populatie, mai ales in bunuri de folosinta indelungata in gospodarii, majoritatea fiind din import datorita neperformantei sau mai exact inexistentei ramurii productive de bunuri de larg consum autohtone.

La nivelul anului 2008, chiar daca s-a realizat o crestere economica de peste 8% aceasta nu s-a datorat investitiilor realizate de investitorii autohtoni in afacerile derulate, in importul de tehnologie performanta sau de cucerirea de noi piete de desfacere, ci mai degraba investitiilor in bunuri casnice si imobile pentru care in cele mai multe situatii au accesat credite bancare pe termen lung, mai ales tinerii. Majoritatea creditelor bancare au fost accesate in euro la un curs de 3,4-3,6 Ron/euro, atat in cazul persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, care s-au bazat prea mult pe stabilitatea monedei nationale, situatia care a suferit modificari semnificative prin deprecierea leului care a ajuns la 4,1-4,2 Ron/euro in ianuarie 2009.

Si-a pus vreodata cineva intrebarea ce s-ar intampla daca tinerii nu vor putea accesa credite bancare pe termen lung pentru achizitionarea de locuinte ce efecte negative va avea pe termen lung acest fenomen asupra populatiei din Romania peste 10-25 ani ?

Trebuie deasemenea sa reflectam si asupra faptului ca tinerii nascuti in perioada anilor 1974-1977, cand sporul natural a fost de aproximativ 10,4%, au ajuns la varsta la care doresc sa-si intemeieze o familie, isi doresc o locuinta proprie - majoritatea cu ajutorul unu credit bancar - si desigur copii, carora sa le poata asigura conditii decente de existenta. Nu cred ca sunt cuvinte prea mari, este realitatea cu care se confrunta foarte multi tineri, realitate pe care multi demnitari si manageri de banci nu le cunosc sau mai degraba nu vor sa le ia in considerare.

Daca acestor tineri nu li se vor da posibilitatea sa-si cumpere sau sa-si construiasca o locuinta prin accesarea de credite bancare pe termen lung de 10-15 ani cu dobanda redusa, asa cum se intampla in tarile puternic dezvoltate din U.E. sau Japonia, peste 5 ani vom incepe sa avem probleme extrem de serioase in ceea ce priveste forta de munca inalt calificata.

Solutii pentru depasirea crizei

Actuala criza financiara mondiala va mai probabil 2-3 ani, ea fiind resimtita din plin in economia de piata din Romania.

Esential ar fi sa putem diminua semnificativ efectele acesteia, pentru ca firmele private si populatia sa fie afectate cat mai putin. Multi specialisti considera ca  trebuie sa intervina o schimbare fundamentala a mentalitatii consumatorului intern, care sa cumpere in primul rand produse/servicii autohtone pentru a diminua deficitul comercial in perioada urmatoare.

Atenuarea efectelor crizei financiare mondiale asupra economiei romanesti implica insa aplicarea unui ansamblu de masuri, dintre care enumeram :

• diminuarea progresiva a evaziunii fiscale ;
• simplificarea sistemului fiscal ;
• diminuarea in continuare a impozitelor si taxelor platite atat de firmele private cat si de populatie ;
• inasprirea - cresterea amenzilor pentru evazionistii fiscali pana la radierea firmei si impunerea interdictiei de a putea incepe o afacere pe cont propriu ca si patron in urmatorii 5 ani ;
• acordarea de credite bancare pentru investitii pe termen lung a tinerilor casatoriti cu dobanda de 2-3% sau chiar 0% ;
• acordarea de credite bancare pentru investitii structurale firmelor particulare performante care au realizat profit in ultimii 3 ani si nu au datorii la buget ;
• sprijinirea tinerilor pentru a putea demara afaceri chiar daca nu dispun de resurse financiare, dar au un plan de afaceri viabil si piata de desfacere asigurata macar printr-un precontract ;
• diminuarea deficitului comercial ;

Importanta ar fi diminuarea efectului negativ al crizei mondiale, prin sprijinirea investitorilor autohtoni care sa creeze noi locuri de munca si care sa asigure astfel stabilitatea relativa a locurilor de munca existente si sa contribuie la diminuarea importurilor si a deficitului comercial. Trebuie gasite cai reale de accelerare a cresterii economice, mai ales in tehnologia performanta de ultima generatie.

Amplificarea reglementarii - o necesitate ?

Criza financiara a lovit oficial economia reala. Toate economiile dezvoltate ale lumii sunt in momentul de fata in recesiune, iar multe economii emergente risca o evolutie similara. La baza turbulentelor economice din prezent sta politica monetara expansionista dusa de Fed si  intr-o mica masura de celelalte mari banci centrale din lume. Dupa criza din sectorul IT si evenimentele din 11 septembrie 2001, a crescut masa monetara intr-un efort coordonat de stimulare a cereri agregate. Ca urmare, creditul suplimentar a generat o serie de dezechilibre in sectoare extrem de sensibile la dobanzi: sectorul ipotecar in primul rand, dar si cel bursier sau piata internationala de marfuri. Aceste dezechilibre au luat forma unei cresteri a preturilor si a vanzarilor care pareau, intr-o prima faza, sustenabile si binevenite.

Summitul G 20 de la Washington din 14-15 septembrie 2008 s-a incheiat fara aprobarea unor decizii spectaculoase. Desi presedintele francez Nicolas Sarkozy a propus un nou Bretton Woods, iar premierul britanic Gordon Brown a pledat pentru un sistem fiscal coordonat, comunicatul de presa de la finalul reuniunii nu a facut decat sa reia o serie de truisme referitoare la nevoia de a intari supravegherea sistemului financiar, armonizarea normelor contabile si protejarea pietei libere.

Cu toate acestea, guvernele din tarile dezvoltate si emergente  au adoptat deja un asa numit plan de stimulare fiscala pentru stabilizarea economiei. Aceste programe difera de la un guvern la altul, dar in esenta obiectivul este acelasi : consolidarea cererii agregate printr-o combinatie de reduceri de taxe si cresterea cheltuielilor publice.

Economia, in logica Keynesiana pe care se bazeaza aceste planuri, este vazuta ca o giganta masinarie ale carei rotite adesea scartiie, iar uneori risca chiar sa intepeneasca. Guvernul este mecanicul de serviciu mereu gata sa-i schimbe uleiul atunci cand ramane in pana. Daca au scazut investitiile, de pilda, guvernul le stimuleaza cu o scadere a ratei dobanzii de politica monetara. Dar in momentul de fata, desi dobanda de politica monetara a Fed, a bancii Japoniei sau a BCE a fost redusa cu un procent in ultimele 5 saptamani, bursele si productia industriala din economiile dezvoltate si-au accelerat declinul. Mai mult consumul, care genereaza cea mai mare parte a utilizarii PIB, a intrat deasemenea in picaj. Conform retetei Keynesiene, guvernul trebuie sa faca un pas mai departe si sa intervina la nivelul fiscal pentru redresarea economiei. Astfel, banii vor inceta sa mai circule, veniturile vor scadea, iar somajul va creste. Cu alte cuvinte, executivul trebuie sa aplice investitorilor si consumatorilor echivalentul economiei unei manevre Heimlich pentru a compensa scaderea cererii agregate.