Economie
Cererea agregataCererea agregata Precum o piatra aruncata intr-un lac, fiecare actiune economica creeaza "unde" in restul economiei. Atunci cand compania Disney construieste un nou parc de distractii - o actiune investitionala- se creaza locuri de munca pentru mii de constructori; acestia obtin bani mai multi si isi pot cumpara automobile, videocasetofoane si fulgi de porumb. Cand guvernul federal cheltuieste mai putin pentru achizitionarea de avioane de lupta, sunt concediati mii de muncitori din industria aerospatiala, care se vad astfel nevoiti sa-si stranga curelele si sa-si reduca cheltuielile pana cand isi gasesc un nou loc de munca. Atunci cand firma Boeing onoreaza o comanda importanta de avioane pentru o companie aeriana straina, intra profituri de milioane de dolari in buzunarele actionarilor care, la randul lor, pot contribui la stimularea economiei cumparand case sau masini noi ori acordand de imprumuturi firmelor pentru realizarea unor investitii. Desprindem din aceste activitati una din lectiile principale ale macroeconomiei : orice modificare a unei componente a cererii agregate - indiferent ca este vorba de investitii, achizitii guvernamentale sau comert exterior - va avea un impact puternic asupra nivelului general al productiei, ocuparii fortei de munca si preturilor. Inainte de anii `30, aceasta idee nu a fost inteleasa de economisti si de factorii de decizie care cautau pe bajbaite o solutie la problema depresiunilor si a inflatiilor. Dar, o data cu contributia lui Keynes si a economistilor de dupa el la dezvoltarea teoriei macroeconomice, specialistii au avut la dispozitie un instrument eficace pentru a intelege de ce apar recesiunile si cresterile economice explozive (boom-urile) si ce se poate face in aceste situatii. Au existat multe provocari, modificari si dezvoltari ale cadrului teoretic propus de Keynes in urma cu 60 de ani. Teoria cererii agregate ramane, insa, una dintre cele mai bune cai de care dispun economistii pentru a intelege ciclul economic; de aceea, in prima parte a acestui capitol vom prezenta fundamentele analizei cererii agregate. Apoi, in a doua parte si in continuare in capitolul urmator vom dezvolta modelul multiplicatorului keynesian, care este cea mai simpla metoda ce poate fi utilizata pentru a intelege modul in care modificarea fluxurilor de cheltuieli, cum ar fi investitiile, cheltuielile guvernamentale, fiscalitatea si comertul exterior, duce la modificari ale cererii agregate si apoi la modificari ale productiei si ale ocuparii fortei de munca. Figura 24-1 seveste drept "harta" in analiza pe care o vom efectua. Figura 24-1. Modul in care cererea agregata influenteaza productia
In introducerea in macroeconomie din capitolul 21, am vazut, intr-o prezentare generala, modul in care interconditionarile dintre oferta agregata si cererea agregata determina productia si preturile. Vom analiza acum cererea agregata mai detaliat, pentru a intelege cat mai bine fortele care conduc economia. Cererea agregata (CA) reprezinta volumul total sau agregat al productiei care este achizitionat de buna voie la un anumit nivel al preturilor, ceilalti factori fiind mentinuti constanti. CA reprezinta cheltuielile planificate pentru toate sectoarele productiei: consumul, investitiile private interne, achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii si exporturile nete. CA are patru elemente componente:
Figura 24-2 prezinta curba CA si cele patru componente ale acesteia. La nivelul P al preturilor, putem observa nivelurile consumului, investitiilor, achizitiilor guvernamentale si exporturilor nete care, insumate, dau valoarea Q. Suma celor patru fluxuri de cheltuieli pentru acest nivel al preturilor reprezinta cheltuielile agregate sau cererea agregata corespunzatoare nivelului respectiv al preturilor.
Curba descrescatoare a cererii agregate Figura 24-2 reprezinta o ilustrare mult simplificata a constructiei curbei cererii agregate. Veti remarca in primul rand faptul ca aceasta curba a cererii agregate este descrescatoare. Aceasta inseamna ca, mentinand constanti ceilalti factori, nivelul cheltuielilor reale scade atunci cand nivelul general al preturilor din economie creste.
|