Bursa de valori - definire, clasificarea burselor de valori, structura organizatorica, structura functionala , scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori

Definire

Bursa de valori este un segment al pietei financiare,o piata secundara, special organizata de catre stat sau de catre asociatii particulare, in cadrul carora se pot incheia tranzactii cu valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, titluri de renta, bonuri de tezaur etc.

Bursa de valori apare ca un reglator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.

Regimul juridic al burselor constituie forma sub care aceste institutii se organizeaza, intr-o tara sau alta, fie sub forma de asociatii pe actiuni, fie ca asociatii comerciale. Sunt si situatii in care bursele functioneaza in cadrul Camerelor de Comert si Industrie, ca sectoare cu activitati distincte, dar indiferent de forma ei juridical, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, in cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursa de valori infiintata in Romania in 1994 este o institutie de drept public.

Bursa publica este organizata si reglementata prin legi speciale si se gaseste, cu predilectie, in tarile cu drept latin.Aceasta este o administratie a statului cu drept nelucrativ.

Bursa privata este o asociatie a persoanelor fizice si juridice, create in conditiile legii, care reglementeaza constituirea, exploatarea si dezvoltarea unei piete secundare de capital.

Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valori se realizeaza prin impunerea de catre puterea de guvernamant a unor norme de informare a publicului si a unor norme care sa stea la baza activitatii profesionale a agentiilor de brokeraj si a societatilor financiare. Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:

-inregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor,

-limitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp,

-controlul sumelor constituite in depozit,

-asigurarea concurentei loiale printr-o permanenta supraveghere,

-emiterea de autorizatii pentru dabandirea calitatii de membru al bursei sau al casei de compensatie.

Istoric

Aparitia si dezvoltarea burselor este o consecinta fireasca si, totodata, o marturie fireasca a progreselor pe care societatea le-a inregistrat in domeniul schimburilor si al organizarii pietei. Numeroase lucrari stiintifice semnaleaza existenta unor forme incipiente ale burselor inca din perioada greco-romana. Astfel, functionarea burselor a fost reglementata prin reglementari speciale cuprinse in dreptul public, precum si denumirea de "valori negociate" vine din dreptul roman. Dupa o perioada de regres in toate planurile, inclusive in cel al comertului, generata de preponderenta economiei naturale din primul mileniu al erei noastre, a renascut ideea necesitatii unor reuniuni permanente, la nivelul marilor targuri de piete, care sa fie concentrate in acelasi loc. Pentru asemenea reuniuni se folosea, cu valoare de sinonim, notiuni precum: piata, loja, estrda, conventie.Incepand cu secolul al XI-lea apare si se dezvolta zone importante in nordul Italiei, in orase stat precum Genova, Venetia, Piza, precum si in nordul Europei in Bruges, Amsterdam sau Hamburg.

Cu privire la denumirea institutiei exista numeroase lucrari de specialitate care atribuie familiei Van der Burse, din Bruges, dreptul de paternitate, pe considerentul ca cele trei pungi de bani, gravate in piatra pe frontispiciul hanului lor, loc unde se negociau periodic metale pretioase si mai tarziu hartii de valoare, ar sta la originea generalizarii denumirii de bursa. Prima bursa,in sensul contemporan, a fost infiintata in anul 1531 in localitatea Anvers. Totusi bursa de la Amsterdam a fost cea care a indeplinit pentru prima data cele trei conditii esentiale pentru o mare piata financiara:

-moneda nationala foarte puternica, circuland pe o arie foarte extinsa in Europa secolului al XVI-lea,

-prosperitatea economica a tarii era inegalabila, prosperitate la care participa o mare parte a populatiei,

-organizarea bancara era foarte puternica.

In secolul al XIX-lea Parisul a fost cel care a avut cea mai puternica piata financiara,urmand ca  la inceputul secolului XX, in deosebi dupa primul razboi mondial, sa creasca si sa se dezvolte intr-un ritm specific american bursa de pe Wall Street.

Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedre juridic se disting:

a)Bursa de valori oficiala este piata la crae se negociaza valorile mobiliare admise la cotare. Operatiunile se desfasoara intr-un spatiu special amenajat conform unui regulament de functionare . Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor. Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate in cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat in negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul in bursa este restrictive.

Referat: SATISFACTIA MUNCII - modalitati de crestere a satisfactiei muncii Lucrare: Ce este proiectul?

Bursa de valori oficiala poate fi: bursa clasica sau bursa moderna.

La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, intrucat procesul reglementarilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat, preturile fondandu-se pe baza de licitatie publica .

La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace electronice si computere, in exclusivitate sau in combinatie cu mijloacele clasice.

b)Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe acesta piata se negociaza valorile mobiliare neinscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot indeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.

Pe langa acestea, la Bursa neoficiala mai apar si societatile radiate de la cotatia oficiala si societatile in dificultate, cum sunt cele in curs de dizolvare si lichidare.

c)Piata la ghiseu este piata organizata direct intre operatori, in afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe acesat piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare in cantitati oricat de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile desi se formeaza pa baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de l o firma la alta.

Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

a)Piata cu amanuntul, la aceasta se incheie tranzactii de valori mobiliare exprimate in una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.

b)Piata en-gros, obiectul in constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri cu valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de valori mobiliare, in lipsa de cumparatori semnificativi.

Structura organizatorica

Rolul si importanta burselor au crescut in ultimul timp, datorita unui complex de factori, din care se pot mentiona:

-bursa constituie o piata principala pe care se intalnesc cererea si oferta de capital, intr-un echilibru asigurat de de legile liberei concurente;

-tranzactiile in cadrul bursei se incheie pe baza unor reglementari bine determinate si a unor uzante si reguli cunoscute, fapt ce sporeste increderea intre vanzatori si cumparatori;

-cotatiile care se stabilesc in cadrul burselor pot influenta nivelul preturilor si cursurilor de schimb pentru operatiunile care se incheie in afara acestora;

-bursele constituie locul unde se concentreaza un mare volum de informatii cu caracter economic, financiar, politic etc.;

-fondurile de investitii si capitalurile sunt orientate prin activitatea bursiera spre acele domenii de activitate care poseda un grad mare de eficienta;

-ofera posibilitatea schimbarii imediate a titlurilor in lichiditati, detinatorii de obligatiuni le pot vinde la bursa si recupera banii imprumutati inainte de scadenta;

-contractele pentru operatiunile negociate la bursa se intocmesc pe baza unui formular tip, cu valoare de acte juridice.

Participantii la activitatea de bursa sunt interesati sa obtina toate informatiile cu privire la perspectivele dezvoltarii economice. In functie de aceste informatii se poate ajunge la o obtiune referitoare la folosirea resurselor financiare, fie ca depuneri la banci si case de economii, fie pentru cumpararea de actiuni, obligatiuni etc.

Structura functionala

Rolul principal al bursei de valori consta in faptul ca permite, prin confruntarea dintre cerere si oferta, stabilirea preturilor la care se poate realiza maximul e tranzactie cu titluri mobiliare. Dupa cum au loc operatiunile prin care se desfasoara confruntarea dintre investitori, se pot diferentia doua mari categorii de piete: piata ordinelor si piata speculatiilor cu titluri.

Piata ordinelor este caracterizata de confruntarea dintre cerere si oferta, prin operatii directe de cumparare si vanzare de titluri mobiliare. Intermediarii care primesc comenzile de vanzare sau de cumparare de la clientii lor au rolul de a le transmite pe piata bursiera si de a le realiza la pretul de echilibru care se stbileste in urma sedintelor bursiere.

Piata speculatiilor cu titluri este caracterizata prin faptul ca intermediarii dispun in vederea dirijarii pietei unuia sau altuia din titluri de o gama larga de preturi, de vanzare sau de cumparare, in interiorul carora se angajeaza sa realizeze contrapartida ordinelor primite. Diferenta intre cele doua preturi constituie, in acelasi timp, beneficiul propriu dar si riscul unei pierderi. Intermediarii pot detine portofolii propri de valori in vederea echilibrarii pietei. De asemenea, pietele bursiere se pot distinge prin modalitatea de realizare a echilibrului intre cerere si oferta: globala, intr-o singura sedinta de bursa (metoda fixing-ului) sau esalonata in timp, prin tranzactii partiale si succesive in mai multe sedinte de bursa (metoda pietei continue).

Dupa modalitatea livrarii si lichidarii valorilor negociate se pot distinge: piata in numerar (cu livrare si lichidare imediata) destinata atragerii micilor economii ale populatiei si piata la termen (cu livrare si lichidare cu scadenta pana la o luna). Aceasta din urma este destinata fie speculatiilor bursiere, fie ordinelor importante, calitativ si cantitativ, apartinand marilor investitori. In ultima vreme, piata la termen a cunoscut o importanta crescuta, prin aparitia si dezvoltarea pietei cu reglare lunara, unde aceleasi valori sunt cotate dupa aceleasi proceduri.

Indiferent de tipul de piata sau de operatia bursiera specifica, un titlu mobiliar trebuie sa parcurga o succesiune de etape distincte: introducerea pe piata, lansarea ordinelor de vanzare/cumparare, stabilirea pretului curent de vanzare/cumparare, executarea operatiunilor de livrare si lichidare.

Scopul esential al bursei de valori

Bursa reprezinta un barometru al activitatii economico-financiare dintr-o tara, iar pe plan international un indicator sensibil la evolutia si perspectivele afacerilor mondiale. Economia reala influenteaza, in mod normal, decisiv evolutia cursurilor la bursa, iar acestea, la randul lor, determina optiuni foarte importante pentru investititii, restructurari etc., care devin factori de miscare pentru economie.

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea isi indeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneficii cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorandu-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

Problema cruciala a burselor, ca de altfel al intregii piete secundare, este credibilitatea. Operand cu valori simbolice, care au nevoie de o "baza reala de afaceri", atunci cand bursa se bucura de incredere produce un "cerc virtuos", titlurile se comercializeaza si deci sustin piata si economia, iar atunci cand increderea este alterata cercul poate deveni "vicios", piata stagneaza sau chiar se prabuseste, titlurile isi pierd valoarea, iar economia poate intra intr-o perioada de criza. Pentru ca bursa sa produca efecte benefice pentru economie, firme si indivizi, ea trebuie sa functioneze ca o piata libera, organizata si reprezentativa.

Bibliografie:

Ion Stoian, Mihai Stoian, "Comert international-Tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului", Volumul II, Editura Caraiman, Cluj-Napoca, 2000.

Ciobanu Gheorghe, "Bursele de valori si tranzactiile la bursa", Editura Economica, Bucuresti, 1997

Bogdan Chilic-Micu, "Bursa de valori", Editura Economica, Bucuresti, 1997