Economie
AplicaȚii economie managerialaAPLICAȚII ECONOMIE MANAGERIALA I. Cererea și oferta II. Costurile de producție III. Factori de producție. Combinarea factorilor de producție și productivitatea IV. Structuri de piața. Tipuri de concurența și mecanisme de formare a prețurilor I. Cererea si oferta1. Care dintre factorii de mai jos determina cresterea/scaderea cantitatii oferite la acelasi nivel al pretului: a. modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor; b. evenimentele social - politice si naturale; c. taxele si subsidiile; d. preferintele cumparatorilor; e. pretul altor bunuri. 2. In categoria "bunuri inferioare" sunt incluse: a. bunurile a caror cerere creste odata cu sporirea veniturilor; b. bunurile a caror cerere creste odata cu cresterea pretului altor bunuri similare; c. bunurile a caror cerere se reduce odata cu cresterea veniturilor. 3. In cazul in care curba cererii pentru produsul A se deplaseaza spre dreapta, iar pretul pentru produsul B scade, se poate concluziona ca: a. A si B sunt bunuri substituibile; b. A si B sunt bunuri complementare; c. A este un bun inferior, iar B un bun superior; d. A este un bun superior, iar B este un bun inferior; e. Ambele bunuri sunt bunuri inferioare. 4. Daca pretul de echilibru pentru unt scade, a. curba cererii pentru margarina se plaseaza spre stanga; b. curba cererii pentru margarina se deplaseaza spre dreapta; c. curba cererii pentru margarina ramane aceeasi; d. curba ofertei pentru margarina se deplaseaza spre stanga; e. curba ofertei de margarina se deplaseaza spre dreapta. 5. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte: a. daca oferta scade si cererea ramane constanta, pretul de echilibru va creste; b. daca oferta creste si cererea scade, pretul de echilibru va creste; c. daca cererea creste si oferta scade, pretul de echilibru va creste; d. daca cererea scade si oferta creste, pretul de echilibru va creste; e. daca oferta creste si cererea ramane constanta, pretul de echilibru va scadea. 6. Fie graficul urmator. Completati spatiile libere: P O 6000 4000 2000 C 100 150 200 Q a. La un pret de 6000 lei pe aceasta piata va rezulta un excedent (surplus) de oferta de . unitati. b. La un pret de 2000 lei pe aceasta piata va rezulta un ... de 100 unitati. c. Cel mai mare pret pe care cumparatorii sunt capabili sa-l plateasca pentru 100 unitati este... . d. Daca aceasta este o piata concurentiala, pretul si cantitatea de echilibru vor gravita in jurul a ... lei si . unitati. 7. De ce curba cererii este descrescatoare? 8. Ce implica relatia dintre pret si cantitatea ceruta, in cazul in care reprezentarea grafica a cererii este o curba crescatoare ? Este posibila o astfel de situatie? 9. In care dintre urmatoarele cazuri, venitul total scade: a. pretul creste si cererea este inelastica; b. pretul creste si cererea este elastica; c. pretul scade si cererea este elastica; d. pretul creste si oferta este elastica. 10. Cererea individuala pe o piata cu concurenta perfecta este: a. perfect inelastica; b. inelastica; c. elastica; d. perfect elastica; e. de elasticitate unitara. 11. Venitul consumatorului X scade si cererea sa pentru produsul Y creste. Produsul Y este asadar: a. un bun inferior; b. un bun substituibil; c. un bun complementar; d. un bun normal. 12. Presupunem ca oferta pentru produsul A este perfect elastica. Daca cererea pentru acest produs creste: a. pretul si cantitatea de echilibru vor creste; b. pretul si cantitatea de echilibru vor scadea; c. cantitatea de echilibru va creste dar pretul nu se va modifica; d. pretul de echilibru va creste dar cantitatea nu se va modifica. 13. Factorii care determina elasticitatea ofertei in functie de pret sunt considerati urmatorii: a. posibilitatile de stocare a bunurilor; b. ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul total al familiei; c. gradul necesitatii in consum; d. perioada de timp de la modificarea pretului; e. costul stocarii unui bun; f. gradul de substituire a bunurilor. 14. Cand oferta creste in conditiile cererii pentru bunuri de consum, pretul scade dar intr-o proportie mai mare decat cresterea cantitatii cerute. In aceasta situatie veniturile totale: a. scad; b. cresc; c. raman constante. 15. Veniturile totale cresc cand oferta creste, in situatia unei cereri: a. elastice; b. inelastice; c. de elasticitate unitara. 16. In conditiile in care coeficientul elasticitatii cererii in functie de venit este mai mare decat 1 si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru marfa X in cheltuielile totale: a. se va reduce; b. va creste; c. ramane constanta. 17. Alegeti raspunsul corect dintre variantele A, B, C, D: a. Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici. b. Cererea pentru pasta de dinti Colgate este inelastica. c. Cererea pentru bunurile vitale (de stricta necesitate) este inelastica. d. In conditiile practicarii unor preturi mai scazute, maximizarea profitului este posibila numai in situatia unei cereri elastice. e. Elasticitatea cererii in functie de pret este 2. La o crestere a pretului cu 15%, cantitatea se modifica cu 40%. f. O perioada scurta de timp de la modificarea pretului bunului A, imprima ofertei un caracter inelastic. g. Gradul de substituire al bunurilor reprezinta un factor care nu determina elasticitatea cererii in functie de pret. A. (a, c, d, f, g) B. (a, b, d, e) C. (a, c, d, f) D. (b, d, f, g) 18. Care dintre factorii de mai jos determina cresterea sau scaderea cantitatii cerute la acelasi nivel al pretului (alegeti varianta corecta): a. posibilitatile de stocare a bunurilor; b. preferintele cumparatorilor; c. costul productiei; d. evenimentele social - politice si naturale; e. modificarea pretului altor bunuri; f. factori demografici; g. previziunile privind evolutia pietei. A. (b,d,e,f) B. (b,e,f,g) C. (a,b,c,e,f) 19. Determinati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false: a. In general, cererea pentru bunurile de stricta necesitate este mai putin elastica decat cererea pentru bunurile de lux. b. Daca pretul si venitul sunt direct proportionale, cererea este elastica. c. Un producator poate intotdeauna sa-si maximizeze profitul scazand pretul, cand cererea este elastica. d. O perioada scurta de timp de la modificarea pretului bunului A imprima ofertei un caracter perfect inelastic. e. Daca pretul pentru un bun principal creste, -caeteris paribus - oferta de pe piata bunului secundar va spori (si invers). 20.Creste sau scade? a. Pretul pentru un bun creste cand cererea.. b. Oferta creste cand pretul.. c. Pentru bunurile inferioare, cand venitul real scade, cantitatea ceruta.. d. In conditiile unei cereri inelastice, cand pretul creste, profitul.. e. Cand coeficientul elasticitatii cererii in functie de venit este mai mic decat 1 si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru marfa X in cheltuielile totale.... f. Cand oferta creste in conditiile unei cereri inelastice, venitul. g. Cand oferta creste in situatia unei cereri elastice, venitul total... h. Pretul scade, cand oferta. i. Daca cererea creste si oferta scade, pretul de echilibru va... j. In conditiile unei cereri elastice, cand pretul creste, venitul total.. 21. Cum afecteaza elasticitatea cererii in functie de pret, venitul marginal? 22. Aratati ca orice reprezentare grafica a ofertei cu elasticitate unitara este o dreapta ce trece prin origine. 23. Daca functia cererii este P = 100 - 4Q si functia ofertei P = 40 + 2Q, atunci pretul si cantitatea de echilibru sunt: a. P = 60; Q = 10; b. P = 10; Q = 6; c. P = 40; Q = 6; d. P = 20; Q = 20; e. Nici una dintre variantele de mai sus. 24. Presupunem ca un artist picteaza un peisaj si il ofera pentru vanzare. Cum arata curba ofertei sale? 25. Pretul produsului A s-a redus de la 10 000 lei la 9 000 lei si, ca urmare, cantitatea ceruta a crescut de la 70 la 75 unitati. Cererea este: a. inelastica; b. elastica; b. cu elasticitate unitara; c. nu poate fi determinata din informatia data. 26. Pretul produsului B s-a redus de la 5.000 lei la 4.000 lei si, ca rezultat, cantitatea ceruta a crescut la 100 unitati. Cererea este: a. inelastica; b. cu elasticitate unitara; c. elastica; d. nu poate fi determinata din informatia data. 27. Completati spatiile libere: a. Curbele ofertei tind sa fie mai elastice pe termen... b. Elasticitatea dintre doua puncte pe o curba este denumita.. c. In cazul in care consumul pentru produsul A creste, ca urmare a cresterii venitului, produsul A este un bun.. d. Cererea care se manifesta pe piata, in masura in care se fundamenteaza pe veniturile banesti de care dispun agentii economici se regaseste in cererea... e. Pe masura ce substituentii pentru un produs cresc, elasticitatea produsului respectiv.. f. O crestere in oferta va determina cresterea cantitatii de echilibru, numai in cazul in care cererea nu este.. g. Daca pretul creste si VT cresc, coeficientul de elasticitate al ofertei.. 28. In cazul in care cantitatea ceruta dintr-un produs ramane aproape neafectata de o schimbare in pretul produsului, cererea este: a. elastica; b. inelastica; c. cu elasticitate unitara; d. perfect elastica. 29. Efectul de substituire consta in : a. cresterea preturilor la bunurile substituibile unui bun dat; b. cresterea cantitatii cerute din alte bunuri, ale caror preturi nu au crescut; c. reducerea venitului real si deci, orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare; d. reprezinta unul dintre cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun. 30. In situatia in care coeficientul elasticitatii incrucisate a doua bunuri X si Y este pozitiv: a. bunurile sunt substituibile; b. bunurile sunt complementare; c. bunurile sunt superioare. 30. Ce relatie exista intre elasticitatea ofertei la pret si costul productiei? a. direct proportionala; b. invers proportionala; b. exista o relatie numai intre oferta si cost. 31. De ce un producator, pentru a-si maximiza profitul, intotdeauna va creste pretul in conditiile unei cereri inelastice? 32. Figura indica reprezentarea grafica a cererii lui X pentru sticle de vin/saptamana. Cum este cererea sa? lei/sticla 50000 40000 30000 1 2 3 4 5 6 sticle/saptamana 33. La 2500 lei/bucata, Y vinde 100 napolitane/saptamana. Daca pretul scade la 2000 lei/bucata, vanzarile sale saptamanale vor creste la 110 bucati. Este cererea pentru napolitane elastica sau inelastica? 34. Descrieti fiecare dintre situatiile urmatoare in termenii elasticitatii cererii: a. esti racit si unicul medicament care te ajuta costa 25.000lei/flacon, dar acum costa 35.000 lei. Ti il cumperi oricum. b. La 50.000 lei un bilet la o finala de campionat, tu ai cumpara doua bilete, dar pretul a ajuns la 65.000 lei, asa ca preferi sa stai acasa si sa privesti meciul la televizor. c. Ciocolata "Poiana" isi dubleaza pretul de la 20.000 lei la 40.000 lei, totusi tu cumperi acelasi numar de bucati. 35.Presupunem ca pretul pachetului de guma de mestecat scade cu 1000 lei, iar cantitatea ceruta se dubleaza, in timp ce o scadere cu 1000 lei in pretul aparatelor de fotografiat duce la o crestere a cantitatii cerute cu un aparat. Putem afirma ca cererea pentru guma este mai elastica decat cererea pentru aparate de fotografiat? Explicati. 36. Presupunem urmatoarea ecuatie a cererii P = a - bQ. Prin calcule aflati punctul de elasticitate unitara. 37. Fie 100 de consumatori, avand aceeasi forma a cererii individuale pentru un anumit bun p = 100 - 2q. Aflati forma cererii totale. 38. Fie doua functii de cereri individuale de forma: p = 5 - q1, respectiv p = 3 - 0,5q2. Aflati functia cererii totale. Reprezentati grafic. 39. Fie functia ofertei P = 3 + 2QO si functia cererii P = 9 - QC. a. Aflati pretul si cantitatea de echilibru. b. Calculati coeficientul elasticitatii cererii si al ofertei in functie de pret in punctul de echilibru. c. Daca pretul creste, ce se va intampla cu venitul total? d. Aflati surplusul consumatorului la echilibru. 40. Fie functia cererii de forma: P = 10 - Q, iar functia ofertei de forma: P = Q - 4. a. Aflati pretul si cantitatea de echilibru.
b. Presupunem ca se aplica o taxa de 1 u.m. asupra fiecarei unitati produse. Aflati pretul si cantitatea de echilibru in acest caz. c. Presupunem ca se acorda o subventie de 1 u.m. asupra fiecarei unitati produse. Aflati pretul si cantitatea de echilibru pentru aceasta situatie. 41. Datorita dublarii pretului produsului x, cantitatea ceruta din produsele x, y, z se modifica astfel:
a. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii cererii pentru cele trei bunuri (Ecx/px, Ecy/px, Ecz/px); b. Ce relatie exista intre bunurile x, y, z? 42. Cererea pentru produsul M depinde de pretul lui M PM, pretul altui bun H PH si venitul consumatorilor V dupa o relatie de forma Q(V, PM, PH) = V-2PM - 0,5PH. a. Tinand cont de elasticitatea incrucisata a cererii pentru M in functie de pretul lui H, ce fel de bunuri sunt M si H? b. Daca PH = 400 si V= 2000 calcuati si reprezentati grafic functia cererii QM(PM) c. Pentru cererea determinata la punctul b, la un pret al lui M de 100 ce efect va avea asupra incasarilor firmei M o scadere a pretului lui M? d. Reprezentati grafic efectul unei cresteri a pretului lui Y asupra cererii QM(PM) Costurile de productie 1. Precizati care dintre urmatoarele cheltuieli participa la formarea costurilor variabile: a. cheltuielile cu chiria unitatii; b. cheltuielile cu iluminatul unitatii economice; c. cheltuielile cu salariile directe; d. cheltuielile cu amortizarea utilajelor; e. cheltuielile cu materiile prime; f. cheltuielile cu salariile personalului administrativ. 2. Precizati care dintre urmatoarele trasaturi sunt specifice costurilor fixe: a. sunt constante; b. nu se modifica pe termen scurt; c. depind de volumul productiei; d. sunt functie crescatoare a volumului productiei; e. sunt egale cu zero, cand volumul productiei este zero. 3. Care din trasaturile de mai jos caracterizeaza comportamentul costurilor variabile: a. sunt constante; b. nu se modifica pe termen scurt; c. depind de volumul productiei; d. sunt functie crescatoare a volumului productiei; e. sunt egale cu zero, cand volumul productiei este zero. 4. Pe masura ce creste productia, pe termen scurt: a. costurile fixe scad; b. costurile fixe cresc; c. costurile fixe influenteaza din ce in ce mai putin costul mediu total; d. costurile fixe influenteaza din ce in ce mai mult costul mediu total; e. costurile fixe medii cresc; f. costurile fixe medii scad. 5. In cazul in care costurile totale cresc, costul marginal: a. creste; b. scade; c. este pozitiv; d. este negativ; e. este egal cu zero; f. ramane constant. 6. Pentru a calcula costurile pe termen scurt ale unei firme ce foloseste doi factori de productie - munca si capital - este suficient daca stim: a. functia de productie pe termen scurt; b. functia de productie pe termen scurt si costurile salariale; c. functia de productie pe termen scurt si costurile salariale; d. functia de productie pe termen scurt, costurile salariale si costurile fixe; e. nici una din variantele de mai sus nu este suficienta. 7. Economiile de scara presupun ca: a. costurile medii pe termen scurt cresc; b. costurile medii pe termen scurt sunt constante; c. costurile medii pe termen scurt scad; d. costurile medii pe termen lung scad; e. costurile medii pe termen lung cresc. 8. Daca se inregistreaza randamente descrescatoare: a. costul marginal pe termen scurt scade; b. costul marginal pe termen lung creste; c. costul marginal pe termen scurt este constant; d. costul marginal pe termen scurt creste; e. costul marginal pe termen lung scade. 9.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, pentru faza randamentelor descrescatoare: a. costul mediu pe termen lung scade; b. productivitatea medie scade; c. intreprinderea realizeaza dezeconomii de scara; d. cantitatea produsa sporeste mai repede decat cantitatea factorilor utilizati; e. cantitatea produsa sporeste mai incet decat cantitatea factorilor utilizati. 10. Costul de oportunitate al unui factor de productie reprezinta: a. satisfactia maxima ce poate fi obtinuta din utilizarea cea mai putin productiva a unui factor; b. satisfactia minima ce poate fi obtinuta din utilizarea cea mai putin productiva a unui factor; c. satisfactia maxima ce poate fi obtinuta din utilizarea cu productivitate maxima a unui factor; d. a sau c; e. b sau c. 11. Sa se calculeze CFM, pentru un nivel al productiei Q = 20, stiind ca functia costului total este: CT = 200 + 3Q + 2Q2. 12. Sa se calculeze costul marginal al celei de-a cincea unitati de productie, stiind ca CTM = 10Q. 13. Sa se completeze urmatorul tabel:
14. Costul mediu la momentul t0 CTM0 = 200 de lei; costul marginal Cmg = 240 de lei. Costul mediu in t1 va fi: a. mai mare decat 200; b. egal cu 200; c. mai mic decat 200. 15. Cu cat trebuie sa creasca productia, pentru ca fata de situatia initiala, costul fix mediu sa scada de 5 ori? 16. Costuri fixe materiale 200; costuri variabile 700; costuri variabile salariale 300; salarii 400. Sa se calculeze: costurile materiale, costurile fixe si costul total. 17.Raportul dintre costurile fixe si cele variabile este 1/4, iar cel dintre costurile materiale si cele salariale este de 2/3. Stiind ca CT = 1000, aflati cat reprezinta costurile fixe fata de cele materiale. 18. Se da urmatorul tabel, cu datele aferente a doua functii de productie pe termen scurt care utilizeaza doi factori de productie, munca si capital:
Costul fortei de munca pentru firma este de 500 000 lei/muncitor, iar costul capitalului este de 250 000 lei/unitate. a. Completati tabelul urmator:
b. Daca firma ia o decizie pe termen lung, dorind sa produca doua unitati de productie (2 tone), cat capital ar trebui sa achizitioneze firma: 20 de unitati sau 40 de unitati? De ce? c. Raspundeti la punctul (b), pentru cazul in care productia dorita este Q = 5. 19. Se considera urmatorul tabel:
a. Sa se calculeze CT, CV, CF, CTM, CVM, si Cmg. Reprezentati grafic CTM si Cmg pe acelasi sistem de coordonate. b. Sa presupunem ca pretul muncii se dubleaza. Calculati noul CTM si noul Cmg. Reprezentati cele doua noi curbe si comparati-le cu cele de la punctul (a). c. Presupunand ca se dubleaza productivitatea (se dubleaza productia pentru fiecare combinatie de factori de productie utilizati), calculati CTM si Cmg. Care sunt concluziile ce se pot trage cu privire la cei doi factori care influenteaza costurile firmei? 20. La momentul t0 o firma realizeaza 20 de produse, la un cost total mediu de 150 000 lei/buc, din care 20% reprezinta costuri medii ce nu depind de volumul productiei. La momentul t1 productia creste cu 25%, costurile fixe globale mentinandu-se la acelasi nivel. Cunoscand ca nivelul costului marginal este de 50 000 de lei, sa se determine: a. costurile fixe globale si pe unitatea de produs in cele doua perioade; b. costurile variabile, globale si pe unitatea de produs, in t0 si t1; c. sporul total al costurilor variabile, antrenat de evolutia productiei in intervalul t0 - t1. 21. Costul marginal al producerii unei unitati este 3+x+e-x/4. Care este costul producerii unei unitati, daca CF = 4 u.m.? 22. Se da CT = 0,005x+4500/x, care este valoarea lui x, care minimizeaza costul? 23. Adevarat sau fals? a. Dreapta de buget sau dreapta de isocost reprezinta ansamblul combinarilor de producere a bunurilor X si Y, la un anumit nivel al costului, in functie de preferintele consumatorului. b. Scara minim eficace reprezinta acea dimensiune de productie, incepand de la care intreprinderea atinge costul mediu minim pe termen lung. c. Pe termen scurt, daca nivelul productiei este cel la care costul mediu este minim, atunci costul marginal este egal cu costul mediu. 24. Creste sau scade? a. Cand productivitatea medie creste, costul de productie mediu ... b. Cand Cmg < CTM, CTM .., iar cand Cmg > CTM, CTM ... c. Cand productia creste, costul variabil ...., iar costul mediu variabil... d. In faza randamentelor descrescatoare, costul mediu ... pe termen lung, ceea ce inseamna ca productivitatea medie ... e. Cand CTM ...., profitul pe produs creste si scade cand CTM ...., considerand pretul neschimbat. Factorii de productie. Productivitatea factorilor de productie 1. Alegeti varianta corecta: a. factori de productie = resurse; b. factori de productie > resurse; c. factori de productie < resurse. 2. Adevarat sau fals? a. Neofactorii de productie isi au originea in resurse din categoria celor intangibile. b. Viteza de rotatie a capitalului reprezinta parcurgerea unui circuit complet. c. Capitalul ca factor de productie, se refera la bunurile economice care fac obiectul tranzactiilor pe piata. d. Abordat la nivelul de ansamblu al firmei, capitalul real - fix si circulant - apare drept o parte a capitalului in functiune. 3. Alegeti afirmatiile corecte care definesc factorii de productie: a. munca, pamantul si capitalul, indiferent de proportiile combinarii si substituirii lor; b. munca, natura, capitalul, banii, informatia; c. resurse atrase si folosite in activitatea economica; d. totalitatea resurselor primare si derivate. 4. Munca se diferentiaza de ceilalti factori de productie clasici? a. Da, datorita legaturii directe si indestructibile cu fiinta umana; b. Da, este un factor de productie originar, primar; c. Da, imbraca o forma procesuala, si nu forma unei resurse stocabile; d. Da, fara actiunea ei asupra celorlalti factori de productie nu ar fi posibil transformarea lor in bunuri economice; e. Nu, pentru ca toti au la origine resurse din categoria celor tangibile. 5. In componenta capitalului fix al unei firme se includ: a. instalatii de lucru; b. semifabricate; c. mijloace de transport; d. licente de fabricatie. 6. Cand viteza de rotatie a capitalului scade, profitul: a. nu creste; b. creste; c. nu are nici o influenta asupra profitului. 7. In componenta capitalului circulant nu se includ: a. resursele banesti; b. cladirile in care se vand produsele unei firme si care se afla in proprietatea acesteia; c. combustibilul; d. animalele de tractiune. 8. Care dintre elementele urmatoare impun economisirea si imbunatatirea calitatii factorilor de productie? a. cresterea exigentelor pietei; b. diversificarea nevoilor sociale; c. risipa unor importante resurse; d. restrictiile tot mai importante asupra resurselor. 9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. Corespunzator stadiilor fluxului circular al capitalului firmei, acesta imbraca trei forme: bani, bunuri-capital si respectiv marfa. b. Deprecierea capitalului fix se datoreaza numai uzurii fizice. c. Formarea bruta de capital fix constituie procesul prin care capitalul lichid al firmei se transforma in capital real productiv. d. Investitia bruta are drept sursa atat sumele recuperate de catre firme prin amortizarea capitalului fix in functiune, cat si reinvestirea unei parti din profit (acumularea neta de capital). 10. Combinarea factorilor de productie are la baza: a. elasticitatea cererii; b. substituibilitatea si complementaritatea; c. productivitatea; d. divizibilitatea; e. uzura; f. diviziunea muncii; g. adaptabilitatea. 11. In cazul randamentelor crescatoare ale utilizarii factorilor de productie, dublarea productiei presupune: a. reducerea cantitatii factorilor de productie utilizati; b. o crestere intr-o proportie mai mare a cantitatii factorilor consumati, comparativ cu sporirea productiei; c. o crestere intr-o proportie mai mica a consumului de factori de productie, comparativ cu sporirea productiei. 12.Functia de productie reprezinta: a. productivitatea factorilor de productie; b. legatura obiectiva intre factorii tehnico - productivi si profitul firmei; c. sporul de productie obtinut la o unitate de cheltuiala; d. legatura obiectiva existenta intre factorii de productie si rezultatele obtinute. 13. Adevarat sau fals? a. Productivitatea muncii exprima eficienta cu care este consumata munca. b. Productivitatea marginala a muncii se poate ca derivata functie de productie in raport cu factorul munca. c. Coeficientul capitalului si productivitatea acestuia (medie sau marginala) se pot calcula doar la nivel microeconomic. 14. Productivitatea globala a factorilor de productie este definita astfel: a. produsul total obtinut; b. productia obtinuta ca urmare a folosirii unui factor de productie; c. performanta factorilor de productie; d. eficienta combinarii si consumarii ansamblului de factori de productie. 15. Mentionati factorii economici care influenteaza productivitatea muncii: a. calificarea salariatilor; b. motivatia in munca; c. nivelul atins de stiinta si tehnica la un moment dat; d. nivelul de organizare a productie si a muncii; e. modificari ce au loc in structura economiei nationale. 16. Volumul productiei unei firme cu 150 de muncitori este de 2800 produse. Cati muncitori trebuie sa mai angajeze aceasta firma pentru a-si dubla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%? 17. Pentru urmatoarele functii de productie, calculati productivitatile medii si marginale ale muncii si capitalului pentru (L,K) = (1, 8): a. Q = f (L, K) = 5LK b. Q = f (L, K) = 3L1/3K1/3 18. Modificarile ce au loc in structura pe sortimente a productie unei intreprinderi si care influenteaza productivitatea muncii, fac parte din categoria: a. factorilor sociali; b. factorilor economici; c. factorilor structurali; d. factorilor ce decurg din gradul de integrare a economiei nationale in economia mondiala; e. factorilor tehnici. 19. Productivitatea muncii creste: a. daca sporeste productia; b. daca se obtine aceeasi productie dar de calitate superioara, in conditiile mentinerii consumului de munca; c. in situatia in care consumul de munca se reduce cu un procent mai mic decat scade productia; d. daca se obtine aceeasi productie, in conditiile scaderii volumului de munca. 20. Prin raportarea venitului national la numarul de lucratori se determina productivitatea muncii la nivel national care exprima, dupa cum subliniaza Mihail Manoilescu, "gradul de utilizare a fortelor economice din punct de vedere national". a. adevarat; b. fals. 21. Productivitatea medie a capitalului, care se poate calcula ca inversul coeficientului capitalului, este egala cu raportul dintre volumul capitalului utilizat si volumul rezultatelor obtinute intr-o perioada data. a. adevarat; b. fals. 22. Mentionati variantele care conduc la cresterea productivitatii muncii: a. Raportul dintre indicele volumului de munca utilizat si indicele productiei este 0,82. b. Indicele productiei este 1, iar indicele consumului factorului munca este 1,4. c. Numarul de lucratori se reduce cu 12%, iar indicele productiei este 0,93. d. Modificarea relativa a productiei este 0,76, iar volumul de munca sporeste cu 3/5. 23. Completati spatiile libere, alegand varianta corecta: a. Cand productivitatea marginala este mai mare decat productivitatea medie, aceasta din urma este...( crescatoare/ descrescatoare). b. Curba productivitatii marginale a muncii intersecteaza curba productivitatii medii in punctul sau...(minim/ maxim). c. Cand productia totala este maxima, productivitatea marginala se va situa la un nivel..(egal cu productivitatea medie/ egal cu zero). Structuri de piața. Tipuri de concurența și mecanisme de formare a prețurilor 1. Venitul marginal este venitul total minus costul care rezulta din producerea unei unitati de productie suplimentare. a. adevarat; b. fals. 2. Daca o firma produce cu putin sub productia care ii asigura maximizarea profitului, atunci pretul este mai mare decat costul marginal. a. adevarat b. fals. 3. Pe termen scurt, firma nu mai doreste sa produca daca pretul de vanzare scade sub costul mediu total minim. a. adevarat; b. fals. 4. Profitul unei firme este maxim acolo unde distanta verticala intre curba costului total si curba venitului total este minima. a. adevarat; b. fals. 5. O crestere a cererii pentru un bun pe o piata cu concurenta perfecta va avea ca efect o crestere pe termen scurt a productiei si profitului pentru firmele existente. a. adevarat; b. fals. 6. Pentru o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, venitul marginal este: a. mai mic decat pretul bunurilor pe care le produce; b. egal cu pretul; c. mai mare decat pretul; d. mai mare decat pretul, daca elasticitatea ofertei in functie de pret la bunurile pe care le produce este mai mare decat 1; e. independent de pret. 7. Pe piata cu concurenta perfecta, exista: a. atat de putini cumparatori si vanzatori, incat fiecare poate influenta pretul; b. atat de putini cumparatori si vanzatori, incat nici unul nu poate influenta pretul; c. atat de multi cumparatori si vanzatori, incat nici unul nu poate influenta pretul; d. atat de multi cumparatori si vanzatori, incat fiecare poate influenta pretul; e. un numar potrivit de cumparatori si vanzatori, astfel incat fiecare poate influenta pretul. 8. Pe piata cu concurenta perfecta, consumatorul individual determina: a. pretul dar nu si cantitatea cumparata; b. cantitatea cumparata dar nu si pretul; c. nu determina nici pretul, nici cantitatea cumparata; d. atat pretul, cat si cantitatea vanduta; e. atat pretul, cat si cantitatea, dar numai daca produsul este standardizat. 9. Pe piata cu concurenta perfecta, profitul unitar al unei firme este: a. costul total minus venitul total; b. venitul total minus costul total; c. costul mediu minus pretul de vanzare; d. costul mediu plus pretul de vanzare; e. pretul de vanzare minus costul mediu. 10. Pe piata cu concurenta perfecta, profitul total al unei firme este: a. venitul marginal minus costul mediu; b. venitul total minus costul mediu; c. venitul total minus costul total; d. venitul marginal minus costul total; e. venitul marginal minus costul marginal. 11. Sa presupunem ca avem o piata cu concurenta perfecta pe care actioneaza multe firme identice, care produc cu un profit initial egal cu zero. Daca cererea scade, pe termen scurt: a. fiecare firma va produce mai mult, suportand o pierdere; b. fiecare firma va produce mai mult si va obtine un profit; c. fiecare firma va produce mai mult si va obtine in continuare un profit nul; d. fiecare firma va produce mai putin si va obtine un profit; e. fiecare firma va produce mai putin si va suporta o pierdere. 12. Potriviti coloana din stanga cu fraza corespunzatoare din coloana din dreapta:
13. Se da figura:
Pret, cost F P1 A J K B G P2 P3 S N Q4 Q5 Q6 Cantitate a. Daca pretul este P1, in figura 1, cantitatea oferita va fi ....., venitul total va fi suprafata ....., costul mediu va fi ...., si multiplicand acesta prin numarul de unitati vandute, rezulta aria costului total ..... . Profitul va fi suprafata ... . b. Se poate ajunge la acelasi profit, stiind ca venitul sau mediu este egal cu pretul P1, costul sau mediu este ...., si atunci profitul sau mediu este .... . Multiplicandu-l cu cantitatea vanduta, rezulta aria profitului total .... . c. Daca pretul este P2, firma va oferi cantitatea ...., venitul total va fi ...., costul mediu va fi ...., costul total va fi .... si profitul va fi ... . Atunci, punctul critic va fi ... d. Daca pretul este P3, oferta va fi ...., venitul total va fi ..... si costul mediu va fi .... si costul total va fi ..... Atunci profitul (pierderea) va fi .... . Daca pretul se mentine P3, atunci firma va continua sa opereze pe termen ....., dar nu si pe termen ..... . In ciuda pierderii, firma va lua aceasta decizie pe termen scurt intrucat pretul P3 este inca deasupra curbei (Cmg sau CM sau CVM). Prin urmare, ea poate sa-si acopere inca costurile .... si ii ramane ceva pentru a acoperi costurile ..... . Hasurati profitul firmei cand pretul sau (in cazul P1) este deasupra punctului K, minimul curbei CV, precum si pierdere cand pretul (in cazul P3) este sub K. 14. Punctul de incetare a activitatii sau de parasire a industriei reprezinta: a. punctul de minim al curbei costului mediu; b. punctul de minim al curbei costului variabil mediu; c. punctul de minim al curbei costului marginal; d. punctul de minim al curbei costului fix mediu; e. punctul in care curba costului marginal intersecteaza curba costului fix mediu. 15. Explicati de ce fiecare dintre afirmatiile urmatoare referitoare la o firma ce actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta este incorecta. Rescrieti fiecare fraza in forma corecta: a. O firma va produce incepand cu punctul in care pretul de vanzare este egal cu CVM. b. Punctul de incetare a activitatii este in zona in care pretul este mai mic decat costul mediu minim. 16. Pe o piata cu concurenta perfecta, o firma indeplineste conditia Vmg = Cmg. Prin urmare, despre firma respectiva se poate spune ca: a. are un venit total egal cu zero; b. are un venit total pozitiv; c. nu inregistreaza profit; d. profitul sau este maxim, daca avem si Vmg = P; e. activitate sa poate fi semnificativ imbunatatita. 17. Completati spatiile goale: a. Toate conditiile fiind constante, ..... cererii sau ..... ofertei determina marirea pretului. b. Scaderea ofertei determina ..... pretului si ..... cantitatii cerute, caeteris paribus. 18. Care este, pe termen lung, conditia de maximizare a profitului pe piata cu concurenta perfecta: a. Vmg = Cmg; b. VTM = CTM; c. P = Vmg; d. Vmg = Cmg = P; e. Vmg = Cmg = P = VTM = CTM. 19. Costurile unei firme sunt date de urmatorul tabel:
a. Completati tabelul. b. Reprezentati pe acelasi grafic CTM, CVM si Cmg. Care este relatia intre curbele CTM si Cmg? Dar intre CVM si Cmg? c. Presupunand ca pretul este 30, care va fi productia firmei pe termen scurt? Cat va fi profitul? Aratati acest lucru pe grafic. d. Presupunand ca pretul este 50, care va fi productia firmei pe termen scurt? Cat va fi profitul? Aratati acest lucru pe grafic. e. Presupunand ca pretul este 10, care va fi productia firmei pe termen scurt? Cat va fi profitul? Aratati acest lucru pe grafic. 20. Care dintre conditiile urmatoare indica faptul ca un bun este produs in conditii de concurenta perfecta? a. profiturile producatorilor sunt mari; b. profiturile producatorilor sunt mici; c. oferta totala este inelastica; d. cererea individuala este perfect elastica; e. nici una dintre variantele de mai sus. 21. Figura reprezinta costul total si venitul total al unei firme pe o piata cu concurenta perfecta. VT,CT B A Q a. Explicati de ce reprezentarea grafica a venitului total este o dreapta. b. Indicati intervalul unde se poate realiza profit. 22. Fie reprezentarile grafice de mai jos ale costului pentru firmele A si B, unde PA, PB reprezinta pretul pietei pentru A, respectiv B, iar QA si QB reprezinta productia fiecarei firmei. Ce inregistreaza aceste firme, profit sau pierderi?
P P PA PB QA Q QB Q 23. Fiind date urmatoarele situatii definite prin trei reprezentari grafice ale venitului marginal, aratati in care situatie se obtine profit, in care situatie are loc o pierdere si in care caz firma se afla la pragul de rentabilitate. P PA PB PC Q 24. Precizati instrumentele luptei de concurenta de natura economica: a. sporirea calitatii bunurilor; b. furnizarea de informatii generale pentru toti clientii; c. specularea cu promptitudine a situatiilor critice (razboaie, crize); d. acordarea unor facilitati clientilor. 25. Gradul de diferentiere al bunului care satisface o anumita nevoie, raportul dintre oferta si cererea de bunuri sunt unele dintre conditiile care determina conturarea mai multor tipuri de concurenta. a. adevarat; b. fals. 26. O firma actionand pe o piata de monopol, va beneficia intotdeauna de cresterea pretului la bunul pe care il produce. a. adevarat; b. fals. 27. Cand firma X vinde 9 unitati/saptamana la pretul de 10 u.m./unitate si 8 unitati/saptamana la pretul de 11 u.m./unitate, venitul marginal al celei de-a 9 a unitati este 2. a. adevarat; b. fals. 28. De ce pe piata cu concurenta monopolistica, firmele tind sa aiba cererile foarte elastice? a. pentru ca atunci cand pretul creste, cererea scade; b. pentru ca firmele produc bunuri cu un grad mare de substituibilitate; c. prin conventie. 29. Diferentierea produselor se refera la: a. produse complet diferite realizate de aceeasi firma; b. bunuri complet diferite produse de firme diferite; c. preferintele consumatorului; d. orice diferente dintre produse percepute de catre consumatori. 30. Intr-o concurenta monopolistica, venitul marginal este: a. mai mic decat pretul; b. egal cu pretul; c. egal cu cererea; d. intotdeauna mai mare decat zero. 31. Conditia de maximizare a profitului in cazul unei firme pe o piata cu concurenta monopolistica este urmatoarea: a. Vmg = Cmg; b. Cmg = P c. Vmg = CM d. VT sa fie maxim. unde Vmg este venitul marginal, Cmg costul marginal, P este pretul, CM costul mediu, VT veniturile totale. 32. Daca reprezentarea grafica a cererii este o curba descrescatoare, demonstrati ca venitul marginal este mai mic decat pretul.(v. graficul) P Q 33. Situatia A reprezinta concurenta perfecta, iar B reprezinta cazul unui monopol. Situatia A Situatia B
Desenati venitul marginal si cererea pentru ambele situatii, aratand diferentele dintre concurenta perfecta si monopol. 34. Daca un monopolist poate gasi cumparatori pentru 9 unitati la pretul de 5000 lei si daca venitul marginal ce revine celei de-a 10 a unitati este 2000 lei, cel mai mare pret la care acest monopolist ar putea gasi cumparatori pentru 10 unitati trebuie sa fie: a. 2000 lei; b. 3000 lei; c. 4700 lei; d. 4800 lei; e. 5200 lei. 35. Presupunem ca un monopolist produce la un cost marginal constant de 10 u.m., iar pretul si cantitatea ceruta variaza dupa cum indica datele din tabelul urmator:
a. Determinati functia venitului marginal. b. Care este profitul maxim al firmei? c. Care ar fi valoarea pretului si a cantitatii de echilibru pe o piata cu concurenta perfecta? 36. Fie un monopol care produce cu un cost mediu si marginal constant: CM = Cmg = 2. Curba cererii pentru produsul firmei este data de: P = 22 - 2Q.In cazul in care firma urmareste maximizarea profitului, sa se calculeze pretul, cantitatea de echilibru si profitul sau.
|