Natura si cauzele inflatiei

Intrucat procesul inflationist se identifica in mare masura cu deprecierea banilor, analiza naturii si cauzelor inflatiei este corelata cu formele de bani aflati in circulatie. Astfel, inflatia s-a manifestat la inceput sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metal pretios, prin punerea in circulatie a unor monede cu valoare mai mica decat cea nominala: banii metalici falsificati, avand greutati mai mici sau continuturi in aur mai reduse decat cele oficiale.

O alta forma istorica de inflatie este inflatia banilor de hartie convertibili in aur, cand bancnotele puse in circulatie ca reprezentant al aurului intreceau propria lor masura: respectivele semne ale valorii (bancnotele) se discreditau in fata posesorilor, iar preturile cresteau ca urmare a scaderii puterii lor de cumparare.

Procesul separarii definitive a banilor de aur a creat premisele unei noi forme de inflatie. Aceasta este in fapt inflatia care se extinde pana in zilele noastre. In consecinta, inflatia contemporana consta in deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit, care se exprima in cresterea preturilor si in scaderea increderii publicului in banii depreciati.

In literatura de specialitate exista diferite puncte de vedere cu privire la natura si cauzele procesului inflationist. Astfel, economistul francez Jean-Marie Albertini considera ca nu orice crestere de preturi inseamna inflatie. Cresterea inflationista a preturilor presupune ca preturile sa sporeasca mai rapid decat cele internationale, sa se generalizeze si sa se prelungeasca fara perspective clare de incetinire, avand efecte economice si sociale patologice pentru ansamblul economiei nationale. Si alti economisti definesc inflatia ca acea stare a monedei nationale caracterizata prin cresterea continua si anormala a indicelui general al preturilor, asociata cu o crestere excedentara a masei monetare in circulatie fata de cea garantata de starea reala a productiei si a comertului.

Asadar, inflatia contemporana consta, in principal, in procesul de depreciere a monedei nationale, de scadere a valorii sau a puterii de cumparare a banilor. Ea se manifesta ca o crestere generalizata si de durata a preturilor si reflecta modificari structurale intre circulatia banilor depreciati si fluxurile reale din economie.

Rezulta ca inflatia este prezenta doar atunci cand cresterea preturilor este:

generalizata, adica priveste intreg ansamblul de bunuri, indiferent de importanta lor;

continua, de durata, adica nu se limiteaza la o perioada scurta de timp (luna, trimestru etc.) si nu este generata de cauze conjuncturale.

Inflatia nu trebuie confundata cu alti termeni asemanatori oarecum, precum deflatia care exprima un proces cumulativ de reducere a preturilor pe ansamblul economiei. Este de mentionat de asemenea ca dezinflatia este definita ca un proces (perioada) de incetinire a ritmului de crestere a preturilor. Altfel spus, dezinflatia reflecta reducerea ratei inflatiei, proces compatibil cu cresterea preturilor.

La baza declansarii si perpetuarii inflatiei se pot afla numerosi factori generali si particulari, a caror analiza - in vederea promovarii unor masuri de politica antiinflationista - trebuie realizata functie de conditiile concrete de loc si de timp. In cele ce urmeaza sunt prezentate cauzele generale ale inflatiei care se afla in stransa legatura cu evolutia unor importante variabile macroeconomice: cresterea economica, investitiile, somajul, comertul exterior, etc..

Inflatia prin moneda, explicata prin emisiunea excesiva de semne banesti. O asemenea explicatie a procesului inflationist este considerata ca unilaterala, avand un caracter strict tehnico-monetar;

Inflatia prin cerere care are drept cauza reala excesul de cerere solvabila. Ea este legata de acele aspecte si corelatii marfaro-monetare care genereaza si consolideaza un dezechilibru de durata intre oferta si cererea de bunuri pe piata. Aceasta deoarece, adaptarea cantitativa si structurala a ofertei la un exces de cerere nu se poate realiza decat dupa o anumita perioada de timp.

Prin cresterea preturilor se asigura o corelare rapida a fortelor pietei intrucat are loc o reducere a puterii de cumparare a banilor. O asemenea modalitate de adaptare poate insa intretine si, uneori, chiar amplifica excesul de cerere.

Inflatia prin costuri se explica prin faptul ca orice crestere a costurilor de productie duce la o crestere a preturilor (formate din cost unitar si profit unitar) intrucat intreprinzatorii urmaresc cel putin mentinerea raportului dintre profit si cost. Cresterea costurilor de productie poate fi generata de evolutia oricarui element al acestora: cresterea preturilor materiilor prime, combustibililor si energiei indigene sau importate (inflatie importata), cresterea mai rapida a salariilor comparativ cu evolutia productivitatii muncii, sporirea cheltuielilor presupuse de protejarea mediului inconjurator s.a.m.d..

Inflatia prin credit. Expansiunea creditului pentru pro-ductie si pentru consum poate amplifica in asemenea masura circulatia masei monetare incat determina aparitia unor dezechilibre intre cantitatea totala de bani in circulatie si oferta globala de marfuri.

Inflatia prin buget. In situatia in care cheltuielile bugetului de stat sunt mai mari decat veniturile pentru acoperirea deficitului bugetar guvernul recurge la emisiuni suplimentare de bani, cu caracter inflationist.

Aceste cauze trebuie privite si in legatura cu structurile socio-economice existente, in sensul ca:

monopolurile si oligopolurile, prin rolul important sau chiar determinant in formarea si evolutia preturilor, prezinta un factor potential inflationist;

sindicatele intretin starea de inflatie deoarece prin actiunile lor revendicative urmaresc si de multe ori reusesc sa obtina importante cresteri salariale in anumite domenii sau pe ansamblul economiei nationale, cresteri neinsotite de evolutii corespunzatoare ale productivitatii muncii;

in vederea realizarii intereselor lor, intreprinderile/societatile transnationale (care au o pondere crescanda in cadrul diverselor economii nationale) promoveaza strategii de productie, comerciale si financiare global-planetare prin care limiteaza suveranitatea nationala si posibilitatile de cooperare si infaptuire a unor politici economice nationale independente, inclusiv in ce priveste prevenirea si combaterea inflatiei.

Toate cauzele care genereaza si intretin procesul inflationist au ca rezultat formarea unei mase monetare excedentare in circulatie, dezechilibrand raportul dintre cererea nominala - artificial potentata  - si oferta reala de bunuri economice pe piata.