Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL

Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional are in vedere stabilirea corelatiilor intre nevoile de finantare si resursele intreprinderii astfel incat sa se asigure continuitatea activitatii, oferind o imagine mai clara a modului de functionare din punct de vedere economic.

Redactarea bilantului functional

intocmirea bilantului functional are loc pentru evidentierea utilizarilor si resurselor corespunzatoare fiecarui ciclu de finantare: ciclu de investitii, de exploatare, de finantare.

Ciclul de investitii are in vedere actiunile intreprinse pentru achizitionarea activelor imobilizate. Acestui ciclu ii corespunde activul aciclic stabil.

Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, productie si distributie atat sub forma fizica, cat si baneasca.

Ciclul de finantare cuprinde relatiile ce se stabilesc intre intreprindere si proprietarii de capital (actionarii si creditorii). El permite intreprinderii sa faca fata decalajului dintre intrarile si iesirile de lichiditati generate de ciclul de exploatare. Acest ciclu corespunde ansamblului resurselor.

In elaborarea bilantului functional trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:

a) Activele sunt luate in considerare la valoarea lor bruta pentru a pune in evidenta decizia initiala.

b) Activele imobilizate inchiriate sub orice forma se include in bilantul functional pentru ca servesc ciclului de exploatare. Resursele se corecteaza cu amortizarea aferenta, iar partea neamortizata se include la datorii financiare.

c) Conceptul de active fictive nu mai este operational:

Cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare sunt considerate active imobilizate, ele fiind asimilate unor investitii.

Cheltuielile efectuate in avans sunt considerate active ciclice de exploatare sau in afara exploatarii.

Efectele scontate neajunse la scadenta se include in activ la creante, iar in pasiv la credite pe termen scurt.

Primele de rambursare a obligatiunilor se scad din activ, iar in pasiv din datoriile financiare.

Diferentele de conversie activ majoreaza creantele sau diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, iar diferentele de conversie pasiv se scad din pasiv, cu valoarea lor corectandu-se posturile de unde provin.

d) Amortizarile si provizioanele calculate sunt considerate in pasiv ca surse aciclice (stabile).

Analiza corelatiei dintre FRNG, NFR si TN

Analiza functionala a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de vulnerabilitate al intreprinderii in functie de modul de finantare. Modalitatea sea mai relevanta este aceea de comparare a fondului de rulment functional cu nevoia de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflecta nevoile ciclice neacoperite financiar din resurse temporare si care se reinnoiesc permanent in cadrul ciclului de exploatare. Prin urmare reinnoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera nevoii de fond de rulment caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, desi componentele sale apar ca elemente pe termen scurt in bilant. Partea ramasa nefinantata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu fondul de rulment functional, neindeplinirea acestei conditii conducand la realizarea unui dezechilibru functional care va afecta trezoreria.

Pentru realizarea echilibrului functional este necesar ca fondul de rulment sa acopere nevoile de finantare si nu este suficient sa fie pozitiv.

Partea resurselor aciclice (stabile) alocata pentru finantare activelor ciclice se numeste fond de rulment functional sau fond de rulment net global (FRNG).

FRNG poate fi calculat:

a) Pornind de la pasiv:

FRNG = RESURSE STABILE - ACTIVE STABILE

(RS) (AS)

b) Pornind de la activ:

FRNG = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE

(RS) (AS)

FRNF poate inregistra fluctuatii ca urmare a modificarii resurselor stabile sau a activelor durabile. Prin urmare cresterea FRNG poate fi determinata de:

-sporirea resurselor stabile prin: cresterea capitalului social prin noi aporturi ale asociatilor; sporirea profitului net nerepartizat; obtinerea de subventii; sporirea provizioanelor; cresterea datoriilor financiare prin contractarea de noi credite precum si emisiunea de obligatiuni;

-reducerea activelor imobilizate prin: vanzarea de active; incasarea de titluri; diminuarea unor active fara valoare.

Reducerea FRNG poate fi generata de:

-scaderea resurselor stabile prin: distribuirea de dividende; inregistrarea unor pierderi; reintegrarea subventiilor pentru investitii; anularea provizioanelor; diminuarea amortizarii; rambursarea datoriilor care implica un cost reprezentat de dobanzile si comisioanele platite; reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv;

-cresterea activelor imobilizate brute.

Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare, dar permit totodata constituirea mijloacelor de finantare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finantare se degaja nevoia de finantare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finantare generate de ciclul de productie sau nevoile ciclice corespund alocarilor de fonduri pentru constituirea stocurilor si creantelor. In compensarea acestor necesitati de finantare, activitatea intreprinderii furnizeaza resurse reinnoibile pe masura derularii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma imprumuturilor primite de la banci si alte investitii financiare.

Nevoia de fond de rulment se calculeaza dupa relatia:

NFR = ACTIVE CICLICE - RESURSE CICLICE

O analiza aprofundata a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAF).

NFR = NFRE + NRFAE

NFRE reprezinta partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse ciclice si care trebuie finantata din resurse durabile ale intreprinderii.

NFRE = ACTIVE CICLICE DIN EXPLOATARE - RES. CICLICE DIN EXPLOATARE

Elementele legate de exploatare corespund activelor si pasivelor puse in miscare de operatiile de aprovizionare, productie, desfacere. In categoria activelor ciclice se cuprind: stocuri, creante aferente exploatarii, (inclusiv efectele scontate neajunse la scadenta, diferente de conversie activ, cheltuieli inregistrate in avans aferente exploatarii), avansuri facute de intreprindere cu ocazia unor comenzi catre furnizori. In categoria resurselor ciclice se include: furnizorii, datorii contractate de intreprindere fata de anumiti clienti care au acordat avansuri pentru comenzile lor in curs, datorii fiscale si sociale legate de exploatare, venituri inregistrate in avans aferente exploatarii, diferente de conversie pasiv.

NFRAE reprezinta partea activelor utilizate in afara ciclului de exploatare, care nu sunt finantate cu resurse ciclice, si care trebuie acoperite cu capitaluri permanente.

Elementele care nu sunt legate de exploatare corespund componentelor activului si pasivului care sunt influentate de activitatea curenta a intreprinderii fara a face parte din ciclul de exploatare.

In categoria activelor ciclice din afara exploatarii se cuprind: creante in afara exploatarii (debitorii diversi asupra carora intreprinderea a dobandit creante cu ocazia operatiunilor curente, altele decat obiectul principal al activitatii, cum ar fi debitorii din capitalul subscris nevarsat), titluri de plasament, cheltuieli inregistrate in avans din afara exploatarii.

Marimea NFR depinde de:

-natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare (cu cat ciclul de exploatare este mai lung cu atat creste NFR);

-nivelul de activitate;

-structura expoatarii (ponderea consumurilor provenite de la terti in CA);

-durata de rotatie a activelor si pasivelor;

-sezonalitatea activitatii;

-respectarea termenelor de plata;

-selectionarea corespunzatoare a clientilor si furnizorilor;

-organizarea si asigurarea gestiunii intreprinderii.

In timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si in special de cea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni pe termen scurt realizate de intreprindere.

Intreprinderea solicita mijloace de finantare pe termen scurt de la banci si institutii financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibilitati in conturile bancare care-i pot permite sa efectueze plasamente financiare dand o utilizare trezoreriei sale numita trezorerie de activ (TA).

Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria neta care exprima pozitia intreprinderii asupra operatiunilor sale financiare pe termen scurt:

TN = TA - TP

Trezoreria neta poate inregistra fluctuatii si potr exista urmatoarele situatii:

a) Daca TN > 0 (TA>TP), atunci intreprinderea constituie plasamente lichide fata de partenerii sai financiari pentru o suma care depaseste pe cea a resurselor pe termen scurt de la partenerii financiari. In aceasta situatie intreprinderea poate sa-si ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, ceea ce demonstreaza o reala autonomie financiara.

Daca TN < 0 (TA<TP), intreprinderea este dependenta de resursele financiare pe termen scurt. Lichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.

Trezoreria neta se poate determina si pe baza relatiei:

TN = FRNG - NFR

Daca are loc cresterea capacitatii de productie sau o diversificare a activitatii prin cumpararea de participatii la alte societati, atunci FRNG<NFR. Pentru acoperirea deficitului de fond de rulment se apeleaza la credite pe termen scurt care implica un cost ridicat atat in ceea ce priveste rata ridicata a dobanzii, cat si exigibilitatea ridicata a acestora.

Aceasta situatie de deficit de fond de rulment apare in activitatile cu rentabilitate insuficienta.

Aceasta relatie intre FRNG si NFR asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate, cresterea capacitatii de plata si asigurarea autonomiei financiare.

Evolutia trezoreriei nete la S.C. 'GENERAL' S.A. poate fi urmarita in tabelul urmator :

Ratele de finantare

In perioada 2006-2007

Are loc o crestere a TN cu +1,1156 mii RON, respectiv cu +6,58%. Aceasta inseamna ca intreprinderea dispune de o trezorerie indestulatoare, data de abundenta lichiditatilor care-i permit rambursarea datoriilor.

Sporirea trezoreriei este determinata de cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a imobilizarilor corporale si reducerea nevoii de fond de rulment cu -2,7925 mii RON, respectiv cu -49,38%. Scaderea NFR se datoreaza in special diminuarii NFRAE cu -4,8264 mii RON, care are semnificatia nu a unei nevoi de finantare, ci a unei capacitati de finantare.

Desi are loc o crestere a NFRE cu +2,0339 mii RON, respectiv cu +20,85% in special datorita cresterii creantelor, care are semnificatia unui surplus de nevoi temporare in raport cu resursele existente, situatia este justificata datorita politicii de investitii promovata de intreprindere, care a condus la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

Fondul de rulment inregistreaza o usoara scadere, dar NFR a scazut mai mult conducand la o crestere a TN ceea ce garanteaza securitatea intreprinderii si eliminarea riscului de nerambursare a datoriilor si chiar obtinerea unui surplus de lichiditati fara a face imprumuturi.

In perioada 2007-2008

Are loc o crestere a TN cu +94,8596 mii RON, respectiv cu +525,51% situatie foarte buna mai ales ca rezulta ca urmare a cresterii fondului de rulment cu +57,5910 mii RON, respectiv cu +275,36%, ceea ce inseamna ca intreprinderea dispune de un volum al capitalului permanent care-I permite finantarea activelor imobilizate si a unei parti a activelor circulante si obtine lichiditati excedentare pe care le utilizeaza pentru acoperirea nevoilor de finantare.Are loc o diminuare a NFR cu -37,2686 mii RON, atat datorita scaderii NFRE cu -0,4532 mii RON, respectiv cu -3,7%, cat si a scaderii NFRAE cu -36,8334 mii RON, care are semnificatia unui surplus de resurse fata de nevoi.Adoptarea acestei structuri de finantare a mijloacelor economice a permis realizarea obiectivelor intreprinderii fara imprumuturi si permitand cresterea capacitatii de finantare a intreprinderii.

Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finantare

Avandu-se in vedere ca bilantul contabil prezinta o viziune statica asupra situatiei financiare, iar contul de profit si pierdere prezinta in dinamica activitatea intreprinderii, pentru prezentarea in dinamica a evolutiei situatiei financiare, teoria si practica contabila si financiara a elaborat tabloul de finantare.

Tabloul de finantare se regaseste sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante:

1. Tabloul de utilizari si resurse

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie

1. Tabloul de utilizari si resurse prezinta situatia patrimoniala intre bilantul de deschidere si bilantul de inchidere a exercitiului financiar sub aspectul pastrarii echilibrului functional.

Intocmirea tabloului de utilizari si resurse presupune efectuarea unei distinctii intre fluxurile patrimoniale, financiare si monetare.

Fluxurile patrimoniale nu au obligatoriu o influenta asupra trezoreriei si pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

-Fluxuri patrimoniale care au o incidenta imediata asupra trezoreriei si se refera la cumpararile si vanzarile cu plata imediata, respectiv incasarile imediate. Aceste fluxuri sunt fluxuri monetare si fac obiectul tabloului de trezorerie.

-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta ulterioara asupra trezoreriei si se refera la cumparari si vanzari pe credit.

Aceste fluxuri sunt fluxuri financiare care include si fluxurile monetare si fac obiectul tabloului de utilizari si resurse.

-Fluxuri patrimoniale care nu au o incidenta nici imediata, nici ulterioara asupra trezoreriei si se refera la amortizari si provizioane.

Pentru intocmirea unui tablou de utilizari si resurse trebuie sa se determine variatiile posturilor bilantiere intre doua bilanturi succesive, care formeaza o balanta diferentiata sau balanta mutatiilor.

Analiza variatiilor din balanta diferentiata scoate in evidenta 4 tipuri de modificari care pot fi interpretate din punct de vedere financiar astfel:

a) Cresteri de pasiv care corespund cresterii angajamentelor intreprinderii. Aceste cresteri corespund unor intrari de fonduri care la nivelul tabloului de utilizari si resurse sunt asimilate resurselor;

b) Cresteri de activ care corespund achizitionarilor de bunuri si cresterilor de creante. Acestea sunt consumatoare de fonduri si sunt asimilate utilizarilor;

c) Diminuari de activ care corespund intrarilor de fonduri si sunt asimilate resurselor;

d) Diminuari de pasiv care corespund diminuarilor de angajamente (diminuari de datorii), care sunt generatoare de iesiri de fonduri si sunt asimilate utilizarilor.

Tabloul de finantare cuprinde 2 parti:

Prima parte stabileste modul de realizare a echilibrului structural intre utilizarile si resursele bilantului functional, adica variatia fondului de rulment net global. Aceasta parte a totalului de finantare evidentiaza modul de finantare si politica de investitii promovata de intreprindere.

FRNG = RESURSE STABILE - UTILIZARI STABILE

Aceasta parte a totalului de finantare are urmatoarea structura:

UTILIZARI STABILE care includ:

- Dividendele distribuite in cursul exercitiului care corespund dividendelor platite pe parcursul exercitiului, respectiv dividendele distribuite reprezentand repartizari ale exercitiilor precedente;

- Achizitionarile de imobilizari care se refera la cresterile de imobilizari la valoarea bruta. Nu sunt luate in calcul cresterile de imobilizari realizate prin reevaluari sau trecerile de la imobilizari in curs la imobilizari in folosinta;

- Reducerile de capitaluri proprii care se refera la rambursarile capitalului social catre asociati sau actionari si reducerea capitalului social prin rascumpararea si anularea propriilor actiuni;

- Rambursarile de datorii financiare se refera la rambursarile imprumuturilor pe termen mediu si lung.

RESURSE STABILE care include:

- Capacitatea de autofinantare care reprezinta surplusul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii;

- Cesiunile de imobilizari care cuprind pretul de cesiune al imobilizarilor corporale, necorporale si financiare precum si reducerile de imobilizari financiare prin stingerea creantelor imobilizate si a rambursarii imprumuturilor acordate pe termen mediu si lung;

- Cresterile de capital propriu care genereaza un flux financiar (cresterile de capital social prin aportul in bani sau natura a asociatilor sau actionarilor, subventii pentru investitii).

Nu se iau in calcul cresterile capitalului social prin operatiuni interne (incorporarea de rezerve, a diferentelor din reevaluare, incorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) si prin conversia datoriilor in capital social.

Cresterea capitalului social este luata in calcul numai in limita capitalului social subscris si varsat.

- Cresterile de datorii financiare care se refera la datoriile financiare pe termen mediu si lung contractate de intreprindere in cursul exercitiului. Nu sunt luate in calcul creditele pe termen scurt (credite de trezorerie).

Partea a II-a a tabloului de utilizari si resurse evidentiaza variatia fondului de rulment net global, ca urmare a modificarii elementelor ce intra in componenta activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, variatia ce are profunde incidente asupra realizarii echilibrului financiar. Aceasta parte arata modul in care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesitatilor de finantare asigurand pe de o parte echilibrul functional intre utilizari si resurse si echilibrul monetar intre incasari si plati evidentiat prin trezoreria neta.

∆FRNG = ∆ACTIVE CIRCULANTE - ∆DATORII PE TERMEN SCURT

Activele circulante includ si activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ si pasivele de trezorerie.

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independenta al intreprinderii in gestionarea lichiditatilor sale care are un impact hotarator asupra 'sanatatii' sale financiare.

Avantajul acestui tablou in comparatie cu tabloul de utilizari si resurse este acela ca permite evidentierea influentelor pe care le au fenomenele de stocaj si a consecintelor generate de decalajele existente intre incasari si plati.Tabloul fluxurilor de trezorerie arata modul in care este utilizata trezoreria de care dispune intreprinderea ca urmare a activitatii desfasurate dupa deducerea prelevarilor obligatorii, in special pentru finantarea investitiilor.

Principalele componente ale acestui tablou sunt:

Excedentul de trezorerie global care se determina ca diferenta intre excedentul brut global (EBG) si ∆NFR.

ETG = EBG - ∆NFR, unde  EBG = EBE +Alte venituri din exploatare

+Alte cheltuieli de exploatare

+Venituri financiare incasabile

+Alte venituri exceptionale incasabile

-Alte cheltuieli exceptionale platibile

NOTA*: Nu se ia in calcul pretul de cesiune al imobilizarilor. EBG se deosebeste de CAF prin aceea ca nu se iau in calcul cheltuielile financiare si impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevari obligatorii.

Dupa cum se observa ETG nu este influentat de structura financiara, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea ce pune in evidenta capacitatea intreprinderii de a obtine lichiditati fara sa fie influentata de politica financiara sau fiscala.

ETG depinde de nivelul de dezvoltare si rentabilitatea intreprinderii, precum si de structura NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face fata scadentelor in mod continuu, iar intreprinderea sa-si autofinanteze investitiile interne si externe (in active financiare).

Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprima fluxurile de lichiditati ramase efectiv la dispozitia intreprinderii dupa efectuarea cheltuielilor referitoare la dobanzi, impozit pe profit, dividende, si rambursarea imprumuturilor financiare si care influenteaza deciziile de actiuni.

Daca FTD este negativ, atunci intreprinderea este expusa riscului de a nu face fata prelevarilor obligatorii si franeaza investitiile.

Daca FTD este pozitiv, intreprinderea poate face fata prelevarilor obligatorii si poate autofinanta activitatea investitionala.

Aportul de resurse stabile reflecta sursele de finantare care pot proveni din aporturile asociatilor ca sursa interna sau din creditele de trezorerie ca sursa externa.

Variatia trezoreriei reflecta daca intreprinderea a acumulat lichiditati sau si-a diminuat indatorarea. Marimea acesteia depinde de rentabilitatea intreprinderii, de costul resurselor externe, de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor.

Intocmirea acestui tablou porneste de la EBE si nu de la CAF deoarece aceasta are unele inconveniente:

-CAF este doar un surplus de lichiditati deoarece nu ia in considerare decalajul de plata. Ea nu devine un flux disponibile de trezorerie decat dupa incasarea veniturilor si plata cheltuielilor. CAF nu e integral disponibila pentru finantarea intreprinderii deoarece o parte a beneficiului e distribuita sub forma de dividende.

-CAF contine atat elemente ce caracterizeaza activitatea de exploatare si care permit calculul EBE, cat si elemente din afara exploatarii cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente exceptionale). De aceea nu permite sa se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea activitatii.

-CAF este influentata de politicile contabile si fiscale fiind determinata dupa impozitarea profitului.

CAF apare ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate si plata dividendelor reprezentand o alocare definitiva de fonduri.

Pentru stabilirea corelatiei dintre CAF si EBE calculam CAF pornind de la EBE.

Calculul CAF pornind de la metoda deductiva

	ANI
	INDICATORI
	Vanzari de marfuri
	Costul marfurilor vandute		Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii
	MARJA COMERCIALA (3=1+2)
	Productia exercitiului
	Consumuri provenite de la terti
	VALOAREA ADAUGATA (6=3+4-5)
	Subventii de exploatare
	Cheltuieli cu personalul
	Impozite, taxe si varsaminte
	EBE (10=6+7-8-9)
	+ Alte venituri din exploatare
	- Alte cheltuieli de exploatare
	+ Venituri financiare1)
	- Cheltuieli financiare 2)
	+ Venituri exceptionale 3)
	- Cheltuieli exceptionale 4)
	- Impozit pe profit
	CAF

NOTA: 1) Fara venituri din provizioane

2) Fara amortizari si provizioane calculate

3) Fara venituri din cesiunea imobilizarilor

Fara reluari asupra provizioanelor exceptionale

4) Fara valoarea contabila a imobilizarilor cedate

Fara amortizari si provizioane calculate

La SC "GENERAL" SA tabloul de utilizari si resurse se prezinta in tabelele 4.10. si 4.11.

Perioada 2006-2007

Tabloul de utilizari si resurse

Perioada 2007-2008

Tabloul de utilizari si resurse

In perioada 2006-2007, marimea CAF permite plata integrala a dividendelor in suma de 8,5605 mii RON, dar finantarea numai partiala a investitiilor pentru suma de 25,0817 mii RON, respectiv in proportie de 80,21%.

Resursele interne proprii provenite din vanzarea activelor imobilizate in suma de 4,5090 mii RON sunt insuficiente pentru finantarea investitiilor interne pentru diferenta ramasa de 6,1864 mii RON, contributia la finantare fiind 72,88%. De aceea intreprinderea face apel la resurse externe provenind din aporturile aduse de catre asociati sau actionari la capitalul social in suma de 0,0005 mii RON care se dovedesc insuficiente pentru finantarea nevoilor stabile.

Cu toate acestea intreprinderea nu recurge la imprumuturi pentru a-si completa resursele de care are nevoie.

Nerecurgerea la imprumuturi este o politica a intreprinderii, deoarece tinand cont de relatia incasare-plata si de faptul ca orice credit primit implica un cost suplimentar dat de rata dobanzii, ar putea influenta trezoreria in sens negativ.Resursele efective ale intreprinderii in suma de 38,1517 mii RON nu pot acoperi nevoile acesteia in suma de 39,8286 mii RON decat in proportie de 95,78%, ceea ce conduce la o diminuare a FRNG cu -1,6769 mii RON.

Echilibrul financiar nu este afectat deoarece scaderea mai rapida a NFR cu -2,7295 mii RON, o compenseaza pe cea a FRNG cu -1,6769 mii RON ducand la cresterea TN cu +1,1157 mii RON sugerand independenta intreprinderii in gestionarea lichiditatilor sale.

In perioada 2007-2008, echilibrul financiar este si mai bine asigurat. CAF in suma de 98,0197 mii RON permite distribuirea integrala a dividendelor, precum si realizarea de investitii pentru suma de 44,8995 mii RON, rezultand chiar un surplus de 7,5177 mii RON. Mai concret cresc posibilitatile intreprinderii de a-si remunera actionarii si creditorii care si-au asumat un risc investind in intreprindere, dar rata de remunerare a capitalului propriu fiind ridicata, actionarii au lasat o parte din profitul lor la dispozitia intreprinderii asigurand mijloacele de crestere.Sumele obtinute din cesiunea activelor imobilizate in valoare de 50,0733 mii RON, impreuna cu plusul de 7,5177 mii RON reprezinta o crestere a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii pentru acoperirea nevoilor de 90,5910 mii RON si au condus la sporirea FRNG cu +57,5910 mii RON.

Aceasta situatie este pozitiva pentru intreprindere mai ales ca NFR scade cu -37,2686 mii RON si se obtine o crestere a trezoreriei cu +94,8596 mii RON. Reducerea pe ansamblu a NFR se datoreaza in special reducerii NFRE cu -37,4772 mii RON ceea ce inseamna o crestere a resurselor de finantare, iar TN pozitiva atenueaza cresterea NFRAE cu +0,2086 mii RON determinand o economie de resurse.Resursele de finantare suficiente fac ca intreprinderea sa nu mai angajeze credite pe termen scurt pentru asigurarea echilibrului functional.

La S.C. 'GENERAL' S.A. tabloul fluxurilor de trezorerie se prezinta in tabelul urmator:

Tabloul fluxurilor de trezorerie

In perioada 2006-2007 se obtine un excedent de trezorerie global de 52,3379 mii RON suficient pentru plata dividendelor de 8,6605 mii RON si a impozitului pe profit de 15,9032 mii RON. Dupa plata acestor prelevari obligatorii se obtine un flux de trezorerie disponibila de 27,8742 mii RON, dar care este insuficienta pentru finantarea investitiilor decat in proportie de 89,14%. De aceea intreprinderea isi procura resurse prin cesionarea activelor imobilizate in suma de 4,5090 mii , dar si de la asociatii sai pentru suma de 0,0005 mii RON, reprezentand aport la capitalul social care reprezinta aport de resurse stabile. Aceste resurse permit finantarea investitiilor nete in suma de 26,7591 mii RON si obtinerea unei cresteri a trezoreriei nete cu 1,1156 mii RON.

In perioada 2007-2008 se obtine un excedent de trezorerie global de 182,7596 mii RON suficient de mare ca dupa plata impozitului pe profit de 47,4715 mii RON si a dividendelor de 45,6025 mii RON sa se obtina un flux de trezorerie disponibila de 89,6858 mii RON. Acesta este suficient pentru finantarea in intregime a investitiilor pentru suma de 44,8995 mii RON. De aceea intreprinderea nu recurge nici la credite bancare si nici la aporturi din partea asociatilor pentru obtinerea de resurse de finantare. Trezoreria creste cu 94,8596 mii RON ceea ce inseamna ca intreprinderea dispune de lichiditati abundente si, deci, de o reala autonomie financiara.

In urma analizei efectuate se constata ca intreprinderea nu se confrunta cu dificultati financiare, dar prima masura ce trebuie luata este daca nu eliminarea, macar limitarea datoriilor, deoarece o crestere continua a lor va ameninta stabilitatea intreprinderii si in cativa ani poate fi declarata insolvabila si poate fi lichidata.