Contabilitate
Tipologia rezultatelor in contabilitateTipologia rezultatelor in contabilitate Din punct de vedere contabil, viata entitatii economice este impartita in perioade de timp succesive, numite exercitii. Necesitatea acestei decupari subiective si, in fond, artificiale este data de periodicitatea cu care trebuie sa se intocmeasca rapoarte contabile (situatii financiare de sinteza), sa se realizeze anumite operatiuni de punere de acord a situatiei reale a patrimoniului cu ceea ce se reflecta in evidentele scriptice. Principiul independentei exercitiilor ne obliga sa delimitam corect in timp veniturile si cheltuielile, astfel incat in determinarea rezultatului unei perioade de gestiune sa se ia in calcul doar veniturile si cheltuielile care ii apartin. Mai concret, eforturile (cheltuielile) trebuie puse mereu fata in fata cu efectele (veniturile) pe care le-au generat, asa incat rezultatul unei perioade sa fie cat mai semnificativ. Aplicarea principiului are ca rezultat urmatoareale consecinte: practicarea unei contabilitati de angajamente, care implica inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii bunurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor si al cheltuielilor in momentul primirii acestora. Potrivit art.19 alin 1 din Legea Contabilitatii 82/1991 republicata, rezultatele se determina lunar, cumulat de la inceputul anului. In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza, in functie de natura lor, veniturile respectiv cheltuielile se inchid provizoriu prin contu de rezultate 121. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121, profit sau pierdere. Rezultatul brut al exercitiului este de fapt diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale. El se mai poate exprima si sub forma sumei dintre rezultatul curent al exercitiului si rezultatul extraordinar. Pentru determinarea impozitului pe profit se face trecerea de la rezultatului brut (contabil) la rezultatul fiscal = rezultatul brut + cheltuielile nedeductibile fiscal - deducerile fiscale. Rezultatul net al exercitiului este soldul contului 121 "Profit sau pierdere" - cont bifunctional. Soldul final creditor reprezinta profit de repartizat, respectiv sume care se distribuie potrivit destinatiilor legale, iar in cazul in care este sold final debitor reprezinta pierderea perioadei.
Cheltuieli nedeductibile sunt:[1] a) cheltuielile cu impozitul pe profit datorat; b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere; c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e) cheltuielile realizate in favoarea actionarilor sau asociatilor; f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ; g) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare, precum si diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora; h) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; i) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului; j) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte; k) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neancasate, pentru partea neacoperita de provizion; l) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private daca depasesc limita a 30/0 din cifra de afaceri dar care nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat; m) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora. Exemple de venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil:[2] a) dividendele primite de la o persoana juridica romana; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
|