Proiectarea unei aplicatii informatice de contabilitate de gestiune intr-o unitate neproductiva

Proiectarea unei aplicatii informatice de contabilitate de gestiune intr-o unitate neproductiva

1. Prezentarea societatii

Aceasta lucrare este elaborata pe specificul S.C. URANUS S.A. Mangalia, , societate specializata pe activitati de salubrizare a orasului Mangalia, statiunilor Olimp si Neptun cum ar fi: maturatul strazilor, indepartarea zapezii de pe trotuare, asternere de sare si nisip, spart ghiata, plantari de pomi, intretinere spatii verzi, etc. Beneficiarul principal al acestei societati este primaria municipiului Mangalia.

Societate dispune de cca. 60 de angajti, din care aproape jumatate sunt sezonieri. In afara de salariul angajatilor, societate face cheltuieli cu aprovizionarea materialelor necesare pentru activitatile pe care le presteaza, cu combustibili, energie electrica, apa, procurarea de unelte, etc. La terminarea unei lucrari, se face receptia lucrarii de catre comisia de recetie din care cei mai multi membri sunt din partea beneficiarului. In urma receptiei se intocmeste un proces verbal de receptie si o situatie de plata care este semnata de membrii comisiei de receptie si este aprobata de viceprimar.

Situatia de plata este structurata pe manopera, la care se adauga CAS si Somaj, apoi vine sectiunea materiale, costul orelor de functionare a utilajelor care au fost folosite (tractor, buldoexcavator, etc.), iar la total se aplica 12,9% cheltuieli indirecte, si beneficiu 5%. Pe toate aceste costuri adunate la un loc se aplica TVA de 19%. Manopera se plateste la unele lucrari cu salariu pe ora, iar la altele, care se aplica pe suprafete ce necesita efort uniform, plata se face pe unitati de suprafata supuse prelucrarii. Aceste lucrari au tarife pe m.p.

Facturile pentru beneficiar se intocmesc pe baza situatiilor de plata. In facturi sunt incluse numai totalurile din situatiile de plata si TVA-ul aplicat pe aceste totaluri.

Societatea intocmeste buget, dispune de reguli de contare, efectueaza inregistrari in contabilitatea de gestiune (operatii de repartitie primara, secundara si de inchidere a conturilor), iar la inchiderea perioadei de gestiune construieste balanta de verificare si verifica corelatiile dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara.

Societatea nu desfasoara activitati productive si nu are vanzari, veniturile ei provenind numai din incasarile pentru beneficiu, in schimb, cheltuielile sunt prezente in toate serviciile pe care le presteaza. Unele servicii sunt atat previzibile si deci usor de estimat (cum ar fi maturatul strazilor si ingrijirea spatiilor verzi), altele depind de factori imprevizibili (cum ar fi actiunile de deszapezire, asanarea efectelor unor ploi torentiale cauzatoare de inundatii, colmatari de santuri de scurgere, etc.) si pentru acestea se pot previziona cheltuieli si beneficii numai pe baze statistice.

Solutia propusa pentru trecerea la prelucrarea automata

a datelor legate de activitatea societatii

Pentru alegerea solutiei de trecere la prelucrarea automata a datelor trebuie stabilita mai intai metoda de calculatie a costurilor. Chiar daca natura serviciilor prestate de societatea Uranus S.A. este foarte diferita, deoarece costul fiecarui serviciu se poate reduce la aceeasi structura (materiale, utilaje, manopera, cheltuieli indirecte si beneficiu) se poate aplica metoda globala in structura "pe articole de calculatie". Alegerea este justificata si de faptul ca nu exista semifabricate si nici productie neterminata.

Pentru prelucrarea automata a datelor aplicatia pentru contabilitatea de gestiune va trebui sa fie cuplata cu cea de contabilitate financiara. In acest fel vom avea asigurata sursa datelor de intrare pentru cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei de gestiune.

Intrucat obiectul acestei lucrari este numai aplicatia pentru contabilitatea de gestiune, vom presupune ca societatea Uranus S.A, prefera inregistrarea separata a cheltuielilor in contabilitatea financiara, pe masura efectuarii lor, urmand ca la finele perioadei de gestiune aplicatia pentru contabilitatea de gestiune sa preia de la aplicatia de contabilitate financiara datele de care are nevoie prin intermediul tabelului 1 care este un tablou de conversie.

Tabelul 1

In acest fel, pentru testarea aplicatiei de contabilitate de gestiune vom putea folosi din programul de contabilitate financiara numai modulul de simulare transa care preia o transa de operatii contabile si calculeaza soldurile si rulajele conturilor implicate in operatiile contabile incluse in transa respectiva Aplicatia va dispune de un program care va extrage din tabelul cu solduri si rulaje numai soldurile conturilor de cheltuieli, solduri care apoi vor fi redistribuite conturilor de gestiune prin programul acestei aplicatii, conform tabelului de conversii. Programul va continua cu inregistrarea cheltuielilor atribuite conturilor de gestiune, apoi utilizatorul va putea introduce de la tastatura valoarea antecalculata a prestatiilor efectuate pe parcursul perioadei de gestiune si programul poate continua cu decontarea cheltuielilor efective, cu inregistrarea diferentelor dintre pretul de inregistrare si costurile efective (in functie de situatia soldului contului 902) si inchiderea conturilor 931 si 90 Deoarece calculul urmareste valori globale privind costul productiei obtinute (in cazul de fata a serviciilor prestate) si decontarile interne privind diferentele de pret, calculul se opreste aici. Daca am fi urmarit obtinerea costului unitar, atunci ar fi trebuit sa continuam cu impartirea decontarilor interne (901) la cantitatea de produs.

Modelarea conceptuala

1. Descrieri si definitii la nivel conceptual

Imaginea 1. Exemplu de situatie de plata

- stabilirea functiilor/domeniilor sau activitatilor informatizabile autonome; in cadrul acestora se identifica un sistem de conducere, unul informational si unul operant;

- stabilirea intrarilor sistemului pe tipuri: off-line (documente de intrare) si on-line; se vor intocmi tabele cu documente avand structura: cod document, denumire, frecventa, ce informatii contine (casete de editare texte); pentru fiecare document se va intocmi macheta, precum si un tabel ale carui coloane sunt chiar denumirile campurilor avand specificate pe randul urmator tipul campului si dimensiunea;

Cel mai uzual document de intrare in contabilitatea financiara este nota contabila. Un exemplu de nota contabila este prezentat in imaginea de mai jos.

Pentru aplicatia de contabilitate de gestiune putem folosi ca document de intrare situatia de plata, a carei imagine este cea din dreapta. Datele din aceasta situatie vor intra in tabelul adaos_jurnal (echivalentul in calculator al notei contabile), care este intrarea in cotabilitatea financiara si numai dupa ce aceste date vor modifica soldurile conturilor de cheltuieli, aceste solduri vor fi preluate tot prin program pentru a fi folosite la calculul costului serviciilor prestate de societate.

- stabilirea iesirilor (rapoarte, grafice, indicatori sintetici, iesiri catre alte sisteme).

Pentru fiecare raport sau grafic se va prezenta macheta si dispozitivul de iesire, iar unde este cazul si algoritmii de calcul precum si reguli de disciplina informationala concretizate in specificatii legate de modul practic de utilizare a unui raport (functia, activitatea, compartimentul beneficiar, numarul de exemplare, frecventa, termen, dispozitiv periferic de iesire, etc.);

Modelarea conceptuala a datelor

Modelul conceptual al datelor pentru contabilitatea de gestiune este prezentat pe pagina urmatoare:

Modelarea conceptuala a prelucrarilor

Acest model este defalcat pe urmatoarele etape:

- extragerea din planconturi (contabilitate financiara) a soldului pentru conturile de cheltuieli;

- cu ajutorul tabelului de conversie soldurile conturilor de cheltuieli se redistribuie pe conturi de contabilitate de gestiune;

- conturile de contabilitate de gestiune sunt angrenate in tranzactii prin intermediul tabelului Adaos jurnal (un fel de nota contabila);

- simularea preluarii transei in evidenta financiar contabila;

- obtinerea raportului cu soldurile conturilor din contabilitatea de gestiune.

Figura 1. Modelul conceptual de date

4. Modelarea logica

Modelarea logica incepe sa tina seama de alegerile tehnice specifice SII cum ar fi: repartitia datelor si a prelucrarilor, rolul postului de lucru, arhitectura SGBD, rolul arhitecturii client-server etc. Aceasta modelare logica realizeaza concret urmatoarele elemente specifice:

Tabelul

4.1. Modelarea logica a datelor. Se propune urmatoarea schema a MLD:

Lista principalelor tabele folosite in baza de date a aplicatiei de contabilitate finaciara

Tabelul

Structura unor tabele mai importante

Fragment din tabelul de conversie, care este o desfasurare a tabelului sub forma matriciala.

Imaginea Fragment din tabelul de conversie

Structura tabelului PlanConturi                    Structura tabelului impact_rulaj_sold

Structura tabelului evolutie_sold_cont

Tabelul 4.

	Imaginea 5.

4. Modelarea logica a prelucrarilor

Pentru prelucrarea unei transe de operatii contabile se propune urmatoarea procedura logica:

Consola (monitor)

Simulare_efect_transa optiune din

meniul TRANSA

Macroul Resetare_Impact

Sold_conturi Sterge_sold_conturi: intrg-delete

PlanConturi Extrag_sold: intrg-append Sold_conturi

Impact_rulaj_sold Sterge_impact: intrg-delete

Adaos_jurnal Impact_sold: subprg Sold_conturi

Impact_rulaj_sold

Macroul Resetare_efect

Evolutie_sold_cont Sterge_evolutie:intrg-delete

Impact_rulaj_sold Efect_sold_cont: intrg-append Evolutie_sold_cont

	Figura Schema procedurii pentru prelucrarea unei transe

Procedura logica continua cu schema urmatoare unde blocurile hasurate pregatesc datele pentru obtinerea soldurilor conturilor sintetice desfasurate pe conturi sintetice de ordinul II sau pe conturi analitice.

Subroutine           Transfer_Sold_Plan

Intrg: make table

Planconturi Make-soldrad1 Soldrad1

Subroutine

Sold_conturi Transfer_Sold_Plan Planconturi

Subroutine Separ_analitice

Macro

Intrg: delete

Evol_rad_cont Golesc_evol_rad_cont

Macro

Intrg: append

Evolutie_sold_cont Split_simbol_conturi Evol_rad_cont

Subroutine

Conturi_radacina Separ_analitice Evol_rad_cont

Evol_rad_cont Intrg: select

Rulaje pe conturi analitice

Conturi_radacina

Intrg: make table

Rulaje pe conturi intermediare Rulaje analitice1

Intrg: make table

Rulaje analitice1 Rulaje pe conturi sintetice2 Rulaje analitice2

Evol_rad_cont Intrg: select

Rulaje pe conturi analitice1

Conturi_radacina

Intrg: make table

Rulaje pe conturi sintetice1 Rulaje sintetice1

1

	Figura 4. Continuare la Figura

Pentru prelucrarile specifice contabilitatii de gestiune am elaborat o secventa de programe care corelata cu operatii efectuate prin intermediul formularelor si interogarilor realizeaza o prelucrare complexa ce se poate descrie prin schema de procedura de mai jos.

Figura 5. Schema procedurii pentru prelucrarile specifice contabilitatii de gestiune

5. Modelarea fizica

5.1. Macheta meniului pentru aplicatia de contabilitate este cea de mai jos.

Tabelul 4.

5. Principalele tabele necesare aplicatiei de contabilitate de gestiune

5. Machetele unor tabele principale

Imaginea 6 Machetele unor tabele principale

Imaginea 7. Machetele tabelelor Bilant si Profit

Algoritmul de completare cu date a notei contabile (tabelului Adaos_jurnal) prin care se specifica operatiile necesare pentru calculul costului serviciilor prestate pe o perioada data (metoda globala, in structura pe articole de calculatie")

Programul se livreaza cu tabelul Adaos_jurnal cu formulele contabile gata completate.

Programul la care se refera acest algoritm nu face decat sa umple cu date coloana Valoare din

tabelul Adaos_jurnal, dar inainte de rularea acestui programmai trebuie parcursi primii doi pasi de mai jos.

Se ruleaza programul Extrag_solduri_conturi_chelt care extrage din Planconturi_contabilitate_ financiara soldurile conturilor de cheltuieli necesare metodei globale de calcul a costurilor in structura ""pe articole de calculatie si le depune in tabelul Solduri_la_cheltuieli

Se completeaza manual formularul "Tabel de conversie " care calculeaza automat soldurile conturilor 9210, 9211, 9212, 9234, 9235, 9240.

De regula si acest tabel contine conturile de cheltuieli si cele de gestiune gata completate pentru metoda globala, in structura pe articole de calculatie", asa incat utilizatorul trebuie sa completeze doar coloana sold. Pentru a veni in ajutorul utilizatorului, cand se deschide formularul "Tabel de conversie ", se deschide si cel care afiseaza Solduri_la_cheltuieli. La deschiderea formularului "Tabel de conversie" utilizatorul trebuie sa apese butoanele de resetare a totalurilor pe conturi de cheltuieli si a totalurilor pe conturi de gestiune.

Pasii care urmeaza in continuare fac obiectul programului Actualizare_adaos_jurnal, care se ruleaza la alegerea optiunii Completare nota contabila cu date.

Se calculeaza S0=suma soldurilor conturilor 9210, 9211, 9212, 9234, 9235, 9240.

In nota contabila se completeaza prin program coloana Valoare pentru secventa de operatii necesara pentru inregistrarea cheltuielilor din contabilitatea financiara, in contabilitatea de gestiune "pe articole de calculatie". Secventa incepe cu

% = 901 S0 urmata de restul conturilor care au generat S0

Calculatorul cere utilizatorului sa introduca costul antecalculat al productiei (C0).

Se completeaza prin program coloana Valoare pentru formula contabila de inregistrare a valorii productiei la cost antecalculat

931 902 C0

In vederea decontarii cheltuielilor efective la finele perioadei de gestiune se calculeaza

- S1=sold cont 9210+ sold cont 9211 + sold cont 9212:

S2= sold cont 9234+ sold cont 9235

S3= sold cont 9240.

Se introduc prin program valorile pentru formulele:

- pentru cheltuieli directe

= % S1 urmata de conturile 9210, 9211 si 921

- pentru cheltuieli simplu indirecte

902 = % S2 urmata de conturile 9234, 9235

- pentru cheltuieli dublu indirecte

902 = 9240 S3

Pentru a determina situatia contului 902 (Decontari interne privind productia obtinuta) se calculeaza Dif= S0 - C0.

Daca Dif>0 atunci contul 902 are sold debitor, deci diferenta nefavorabila, care va fi inregistrata in negru pe creditul contului 902:

903 = 902 Dif

Daca Dif<0 atunci contul 902 are sold creditor.

Pentru a inchide automat conturile 931 (costul productieiobtinute) si 903 (decontari interne privind diferenta de pret), se va completa coloana valoare pentru formula

901 = % S0 urmata de

931 C0 si de

903 Dif.

Daca s-ar urmari costul efectiv pe unitatea de masura a             serviciului, atunci costul efectiv pe UM ar fi

, unde Q este volumul productiei sau serviciilor prestate exprimet in unitati fizice. (de ex. m.p.)

Nota contabila completata automat de calculator sub forma de tabel, poate fi returnata programului de contabilitate financiara care va completa in tabelul de Planconturi elementele specifice contabilitatii de gestiune (conturilor din clasa 9), adica va opera automat toate formulele contabile generate de aplicatia ce face obiectul acestei lucrari.

Pentru aceasta utilizatorul va apasa selecta optiunea Simulare transa.

Soldurile conturilor din contabilitatea de gestiune vor putea fi vazute dupa ce se va rula programul Extrag_solduri_conturi_de_gestiune care actualizeaza continutul tabelului Solduri_la_conturi_de_gestiune.

Observatie: Practic tabelul Adaos jurnal este completat cu succesiunea de operatii contabile si programul completeaza numai valorile cu care se opereaza. Acest lucru a fost posibil, deoarece atat timp cat se foloseste metoda globala, in structura pe articole de calculatie", succesiunea de operatii contabile este aceeasi, numai datele se schimba.

In cazul in care s-ar dori schimbarea metodei de calcul a costului, de exemplu sa se aleaga metoda globala in structura pe elemnte primare de cheltuieli", atunci noul tabel de conversie se poate introduce direct din formularul Tabel de conversie, iar succesiunea de operatii contabile se poate modifica din formularul Adaos_jurnal. Aceste doua modificari se fac doar o singura odata (la schimbarea metodei de calcul a costului), urmand ca ulterior sa se introduca numai datele specifice problemei care se ruleaza.

Concluzii si propuneri referitoare la interfata cu utilizatorul a aplicatiei pentru contabilitatea de gestiune

1. Concluzii

Pentru punerea pe calculator a metodei globale de calculatie a costurilor serviciilor prestate de societatea "URANUS" S.A. Mangalia, in structura "pe articole de calculatie", am propus si realizat prin program de calculator urmatorul algoritm:

Preluarea din contabilitatea financiara (instalata pe calculator) a rulajelor conturilor de cheltuieli si depunerea lor intr-un tabel cu rulaje conturi de cheltuieli avand campurile (rubricile) cod cont, denumire cont, rulaj si functionare.

Transferul rulajelor conturilor de cheltuieli catre conturile de gestiune conform tabloului de conversie clasic, din imaginea de mai jos.

..

Pentru aceasta in calculator se foloseste un tabel special numit tabel_conversie cu rubricile cont cheltuieli, cont de gestiune si cheltuieli, combinat cu inca doua tabele, numite conturi de cheltuieli si conturi de gestiune care cumuleaza cheltuielile de la fiecare rand din tabelul tabel_conversie la cele doua conturi participante pe randul respectiv. De fapt unul din aceste tabele contine total cheltuieli pe conturi de cheltuieli, (echivalentul coloanei a treia din tabloul clasic de conversie) si celalalt (numit conturi de gestiune) contine totalul pe conturi de gestiune (echivalentul ultimului rand din tabloul clasic de conversie).

Din aceasta prelucrare de date, util pentru continuarea algoritmului este tabelul conturi de gestiune care contine informatii echivalente cu totalurile de pe ultimul rand din tabelul clasic.

Cu datele din tabelul conturi de gestiune se completeaza cheltuielile din formulele contabile bazate pe conturi de gestiune stocate in tabelul adaos_jurnal. Acesta este un fel de nota contabila in alb, adica contine conturile implicate in formula contabila dar rubrica valoare se completeaza aici, la pasul 3 cu datele din tabelul cod de gestiune.

Cu datele din nota contabila se ruleaza un program care actualizeaza soldurile si rulajele conturilor de gestiune. In urma acestei rulari obtinem in soldurile si rulajele conturilor de gestiune sub forma de raport ce poate fi depus la dosar ca document de contabilitate.

Din raportul de la pasul 4, rulajul debit al contului 901 reprezinta decontarile interne privind cheltuielile iar rulajul debit al contului 903 reprezinta decontarile interne privind diferenta de pret. Pentru societatea URANUS S.A. contul 901 indica valoarea cheltuielilor facute pentru efectuarea serviciilor prestate, iar contul 903 indica diferenta dintre costul antecalculat al serviciilor si costul efectiv al acestora.

In general la societatea URANUS S.A. serviciile nu sunt omogene d.p.d.v. al unitatilor de masura si ca urmare nu se poate determina un cost al serviciului pe unitati de masura. Daca societatea doreste sa grupeze cheltuielile pe servicii, atunci pentru unele dintre ele cum ar fi maturatul strazilor ar putea fi determinat tariful pe m.p., impartind valoarea din contul 901 la total suprafata maturata.

Observatie: daca utilizatorul doreste sa foloseasca metoda globala in structura "pe elemente primare de cheltuieli", acest lucru se poate face modificand corespunzator tabelele tabel_conversie, descris la pasul 2 si tabelul Adaos_jurnal descris la pasul Aceste modificari se pot face din submeniul Implementare cu optiunile Structura tabelului de conversie si respectiv Operatii in nota contabila

Propuneri referitoare la interfata cu utilizatorul a aplicatiei pentru contabilitatea de gestiune

1. Functiile si meniul aplicatiei

Aceasta aplicatie este destinata sa calculeze costul serviciilor prestate de societatea

URANUS S.A. din Mangalia pe o perioada pentru care utilizatorul dispune de date despre cheltuielile aferente serviciilor prestate.

Cheltuielile pot fi luate direct din contabilitatea financiara, dar in situatii de exceptie ele pot fi introduse si direct de catre utilizator de la tastatura. Ca urmare, aplicatia poate indeplini urmatoarele functiuni:

- preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor generate de prestarea serviciilor;

- redistribuirea cheltuielilor de pe conturile de cheltuieli pe conturile de gestiune (clasa 6), conform tabelului de conversie specific metodei de calcul globala;

- completara automata a coloanei Valoare din cadrul notei contabile aflata in calculator sub forma de tabel. Acest tabel contine formulele contabile necesare pentru inregistrarea cheltuielilor din contabilitatea financiara, inregistrarea valorii productiei la cost antecalculat, decontarea cheltuielilor efective la finele perioadei de gestiune, determinarea situatia contului 902 prin calcularea diferentei dintre cheltuielile efective si costul antecalculat, decontarea cheltuielilor directe, inchiderea conturilor 931 si 903

- elaborarea unui raport cu nota contabila elaborata prin program;

operarea in gestiune a tranzactiilor ce deriva din formulele contabile specificate in nota contabila

- elaborarea unui raport cu noile solduri si rulaje ale conturilor de gestiune, raport din care rezulta structura cheltuielilor efectuate pe serviciilor prestate, iar daca se doreste, acolo unde are relevanta, se poate obtine imediat costul pe unitatea de serviciu.

Meniul aplicatiei va avea optiunile Implementare, Configurare, Contabilitate si Iesire.

In continuare sunt descrise optiunile submeniurilor ce apar la selectarea uneia din cele patru optiuni bara enumerate mai sus.

Submeniul Implementare va avea optiunile Societatea, Structura tabelului Conversie si Operatii cu nota contabila

a) Daca se alege optiunea Societatea se obtine formularul cu acelasi nume, prin care se pot introduce datele de spre societate. Aceste date sunt necesare pentru a asigura sursa de date pentru documentele care au antet cu date despre societatea:un document care necesita astfel de date este factura, dar si alte documente de iesire.

b) Optiunea Structura tabelului de conversie va deschide formularul Tabel de conversie, cu scopul de a permite utilizatorului sa introduca in tabelul de conversie toate perechile cont de cheltuieli - cont de gestiune, specifice variantei de aplicare a metodei globale.

Pe partea superioara a formularului Tabel de conversie vor fi prevazute trei butoane butonul Resetare totaluri pe coloane si linii butonul Scad suma gresita din totalul pe rand si coloana si butonul Rulaje ale conturilor de cheltuieli.

c) Optiunea Operatii in nota contabila, permite utilizatorului, daca doreste, sa schimbe operatiile (formulele contabile) stocate in varianta actuala in tabelul nota contabila. Daca ramane la metoda globala in structura pe articole de calculatie", nu are de ce sa foloseasca aceasta optiune. Imaginea de mai jos reprezinta prima parte a notei contabile pregatita cu formulele contabile specifice metodei globale in structura pe articole de calculatie".

Submeniul Configurare

El va servi la popularea cu date a tabelelor apartinand modulului de contabilitate financiara si va avea optiunile: Plan conturi, Initializare tabel solduri, Radacini de conturi si Grupe de conturi.

Este vorba de tabelul plan conturi, tabelul cu istoricul soldurilor si rulajelor de la sfarsitul fiecarei luni, tabelul radacini de conturi folosit pentru calculul soldurilor si rulajelor conturilor sintetice desfasurate pe conturi sintetice de ordinul 2, (cazul contului 442, 921, etc.) sau a conturilor sintetice desfasurate pe conturi analitice (cazul contului 401, 411, etc.). si a tabelului grupe de conturi.

4. Submeniul Contabilitate

Practic, dupa implementare utilizatorul va lucra cel mai mult cu acest submeniu.

Optiunile de pe acest submeniu se folosesc dupa cum urmeaza

Cu optiunea Extrag rulajele conturilor de cheltuieli, se creaza tabelul rulaje conturi de cheltuieli, dar utilizatorul nu va primi decat mesajul "Am extras rulajele conturilor de cheltuieli. Tabelul poate fi vizualizat

cu optiunea urmatoare.

Rulajele pot fi vazute cu optiunea Vizualizare rulaje ale conturilor de cheltuieli, cand apare formularul Rulaje la cheltuieli (ale conturilor din clasa 6).

Optiunea Redistribuire cheltuieli cu tabelul de conversie duce la deschiderea tabelului de conversie, dar de asta data nu pentru a modifica perechile cont de cheltuieli - cont de gestiune, ci pentru a modifica continutul coloanei Cheltuieli, conform cheltuielilor facute pentru un anumit serviciu sau grupuri de servicii efectuate intr-o anumita perioada de timp.

Optiunea Completare nota contabila cu date va lansa un program care completeaza nota contabila cu datele introduse de programul atasat formularului tabelului de conversie in coloana solduri a tabelului Conturi de gestiune. Acest program va cere valoarea productiei la cost antecalculat si apoi va afisa nota contabila completata cu toate operatiile necesare pentru calculul cheltuielilor efectuate pentru un anumit serviciu sau grupuri de servicii efectuate intr-o anumita perioada de timp. Formulele contabile vor fi completate aici cu sumele rezultate din tabelul de conversii.

Optiunea Raport cu nota contabila ne va permite sa vedem nota contabila ca document bun de tipar.

Imaginea 8. Fragment din raportul Nota contabula

Optiunea Simulare transa va face actualizarea soldurilor si rulajelor conturilor din clasa 9, pentru a permite analize mai detaliate cu privire la cheltuielile si veniturile ocazionate de serviciile prestate de societate. In aceasta faza se calculeaza nu numai soldurile si rulajele conturilor implicate in formule contabile ci si cele ale conturilor dezvoltate pe conturi de ordinul Asa este cazul contului 921 care este reprezentat in nota contabila prin conturile 9210, 9211 si 9212, dar acesta nu este singurul caz de astfel de conturi.

Optiunea Vad solduri si rulaje ale conturilor de gestiune va permite vizualizarea tabelului cu solduri si rulaje (cunoscut in program sub numele de planconturi).

Optiunea Raport solduri si rulaje ale conturilor de gestiune ne va permite sa obtinem raportul cu rezultatele prelucrarii formulelor contabile stabilite pentru calculul cheltuielilor prin metoda globala in structura "pe articole de calculatie".

Optiunile Validare transa si Revenire la transa precedenta se refera la acordul utilizatorului referitor la operarea in gestiune a tranzactiilor rulate cu programul simulare transa si respectiv la revenire la situatia de dinaintea acestei rulari.

BIBLIOGRAFIE

1. Davidescu Nicolae D., 'Sisteme informatice financiar - bancare' vol. I si II, Editura All Beck, Bucuresti, 1998.

Filip, Fl.Gh. - Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004

Florea Stefan, 'Bazele contabilitatii', Editura Ex Ponto, Constanta, 200

4. Gheorghe Dumitru, 'Contabilitate financiara', Editura Muntenia, Constanta, 2005

5. Iatan Elena, "Contabilitate de gestiune", Editura Muntenia & Leda, Constanta, 2004.

6. Iatan Elena, "Contabilitate aprofundata", Editura Muntenia, Constanta, 2004.

7. Lungu Ioan, Sabau Gheorghe, s. a., "Sisteme informatice: analiza, proiectare si implementare", Ed. Economica, Bucuresti, 200

8. Nastase Pavel si altii 'Baze de date Microsoft Access 2000 ', Editura Teora , Bucuresti, 2000.

9. Oprea Dumitru, 'Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice' Ed. Polirom, Iasi, 1999.

10. Popescu Gheorghe, 'Particularitatile exploatarii sistemelor informatice integrate', in manuscris pe CD, Constanta 2008.

11. Popescu Gheorghe, "Laborator si ghid interactiv pentru programarea sistemelor informatice de gestiune" , Ed. "Ovidius" University Press, Constanta, 2004.

1 Popescu Gheorghe, "Integrarea aplicatiior informatice folosind pagini de acces la date", note de curs pe CD, Constanta 2007.

Popescu Gheorghe, "Sisteme informatice integrate", note de curs pe CD, Constanta 2007.

14. Ioan Rosca, Emilian Macovei, Nicolae Davidescu si Vasile Raileanu, "Proiectarea sistemelor informatice financiar-contabile", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 200

*** MSDN Library for Visual Studio .Net 2003