Rezultatul sau performanta intreprinderii - modificarile pozitiei financiare

Performanta sau rezultatul este definit prin prisma profitabilitatii intreprinderii. Ecuatia folosita in acest sens este de forma:

Rezultatul exercitiului = Veniturile exercitiului Cheltuielile exercitiului

Avand in vedere ca rezultatul se delimiteaza ca o diferenta dintre venituri si cheltuieli, ultimele doua componente pot fi definite ca structuri ale capitalurilor proprii, rezultatul poate fi definit si prin prisma variatiei capitalurilor proprii. Ecuatia creata in acest sens este de forma:

Rezultaul       = Capital propriu al - Capital propriu al Aporptul proprietarului

exercitiului N      exercitiului N al exercitiului N-1 in cursul exercitiului N

Sintagma de pozitie financiara intr-o contabilitate patrimoniala este inlocuita cu cea de situatie a patrimoniului. In acest scop se calculeaza ecuatia:

Situatia neta a patrimoniului = Activul - Obligatiile patrimoniului

( Patrimoniu Net )              patrimoniului ( Datorii )

Variatia intre doua momente succesive ale situatiei nete a patrimoniului dezvaluie rezultatul obtinut, profit sau pierdere.De asemenea in contabilitate, in loc de sintagma modificarile pozitiei financiare este folosita cea de situatie financiara.

Modificarile pozitiei financiare

Modificarile pozitiei financiare pot fi definite in diverse moduri cum sunt: fondul de rulment si fluxurile de fonduri, trezoreria neta si fluxurile nete de trezorerie.

Modificarile pozitiei financiare definite prin fondul de rulment si trezoreria neta, sunt formalizate pe baza bilantului astfel:

Bilantul la N

Activ Imobilizat		Capital Permanent
Stocuri si creante din exploatare si din afara exploatarii		Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast Datorii din exploatare si din afara exploatarii
Disponibilitati si alte valori de trezorerie		Credite bancare pe termen scurt

Unde : Fondul de rulment = Capital permanent - Activul imobilizat

Necesarul       Stocuri si creante Datorii din

( nevoia ) de = din exploatare si din - exploatare si

font rulment afara exploatarii din afara exploatarii

Trezoreria neta = Fondul de rulment - Nevoia de fond rulment Si

Trezoreria neta = Disponibilitati - Credite bancare pe termen scurt

Pentru dezvaluirea fluxurilor de trezorerie operatiile economice si financiare sunt grupate pe urmatoarele tipuri: investitii, finantari si exploatare.

Operatiile de investitie au ca obiect alocarea sau utilizarea surselor de finantare pentru procurarea bunurilor, activelor de folosinta indelungata (pe un termen mai mare de un an) denumite imobilizari.

Operatiile de finantare vizeaza crearea resurselor de finantare a imobilizarilor. Ele pot proven din aportul de capital propriu realizat de proprietar si din fondurile furnizate de terte persoane in raport cu patrimoniul intreprinderii.

Operatiile de exploatare au ca obiect achizitionarea - productia - vanzarea de bunuri, sub forma de "produse", achizitionarea - revanzarea de "marfuri". In sfera operatiilor de exploatare se includ si datoriile - creantele fata de terte persoane,generate de cumpararile - utilizarile - vanzarile de bunuri, lucrari si servicii.

Fluxurile de trezorerie sunt calculate la nivelul fiecarei activitati, exploatare, finantare si

investitii prin prisma diferentei dintre incasari si plati. Formula folosita in acest sens este:

Flux net de                              Incasari din Plati privind

trezorerie provenit din          operatii de operatiile de exploatare

operatii de exploatare      = exploatare sau de finanatare - sau finantare, sau finantare,investitii sau investitii investitii

Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare

Asa cum prevede Cadrul general IASC pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:

inteligibilitatea

relevanta

credibilitatea

comparabilitatea

Inteligibilitatea vizeaza usoara intelegere a informatiilor de catre utilizatori. In acest scop trebuie asigurat un echilibru intre cunostintele de contabilitate, care sa fie suficiente, ale utilizatorilor privind afacerile si activitatile economice, pe de o parte, si dorinta acelorasi de a studia informatiile depunand eforturi rezonabile, pe de alta parte. Asa cum se desprinde din Cadru, informatiile despre probleme complexe care ar trebui incluse in situatiile financiare, datorita importantei lor in luarea deciziilor economice ale utilizatorilor, nu trebuie excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de inteles pentru anumiti utilizatori.

Relevanta Informatiile au calitatea de relevanta daca vehiculeaza cunostintele necesare luarii deciziilor economice de catre utilizatori, adica ii ajuta pe acestia sa evalueze evenimentele trecute,prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor trecute.

Relevanta informatiei este influentata de natura si materialitatea (semnificatia) sa. In cele mai multe cazuri, natura este suficienta pentru a determina relevanta sa. Dar nu putine sunt cazurile cand natura trebuie asociata cu materialitatea sa. Materialitatea vizeaza pragul de semnificatie al informatiei pentru a determina relevanta lor daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.In consecinta, materialitatea depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau gresitei lor declarari. Astfel, materialitatea ofera mai degraba un prag sau o limita decat sa reprezinte o caracteristica primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila.

Credibilitatea .Informatia este de incredere, atunci cand este libera de eroare, deformare sau partinire, iar utilizatorii pot avea incredere ca aceasta reprezinta corect si rezonabil realitatea

modelata

Urmatoarele elemente definesc credibilitatea informatiei:

a) reprezentare fidela. Informatia descrie in mod corect tranzactiile si evenimentele pe care le

sugereaza ca le reprezinta sau ar putea fi asteptat in mod rezonabil, ca reprezinta pentru utilizatori.

b) prevalenta economicului asupra juridicului. Informatiile sunt credibile daca operatiile si evenimentele sunt contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul si realitatea economica si nu doar cu forma lor juridica. Fondul operatiilor sau evenimentelor nu este intotdeauna in concordanta cu ceea ce transpune din forma lor legala sau juridica sau conventionala.

c) neutralitatea, informatia este libera de deformare, deci nu influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament spre a realiza un interes predeterminat.

d) prudenta, includerea unui grad de precautie sau atentie in folosirea rationamentelor necesare pentru a face evaluarile (estimarile) cerute in conditiile de incertitudine. Potrivit prudentei, nu trebuie supraevaluate fara o baza reala activele si veniturile, respectiv subevaluate datoriile si cheltuielile. De asemenea, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a pasivelor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi corecte si, de aceea, nu ar mai avea calitatea de

credibilitate

e) integralitatea, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si costului obtinerii sale. O omisiune poate face informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare decizia economica a utilizatorului.

Comparabilitatea. Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie comparabile in timp si spatiu. Pentru a da curs acestei cerinte este necesara permanenta metodelor contabile de evaluare, clasificare si prezentare a elementelor descrise in situatiile financiare. Daca acestea s-au schimbat, utilizatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a identifica diferentele dintre metodele contabile utilizate. Nevoia de comparabilitate nu trebuie identificata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa devina un impediment in introducerea de standarde de contabilitate imbunatatite. Nu este indicat, pentru o intreprindere sa lase metodele sale contabile neschimbate atunci cand exista alternative mai relevante si credibile.