Organizarea contabilitatii cheltuielilor societatilor comerciale

Organizarea contabilitatii cheltuielilor societatilor comerciale

Desfasurarea normala a activitatii oricarui agent economic presupune consum de resurse, cunoscute sub denumirea generica de cheltuieli. Conform reglementarilor contabile, pentru agentii economici, editate de M.F.P., in anul 2002, cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. Ar rezulta din definirea cheltuielilor ca acestea includ pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii.

Astfel, cheltuielile care apar cu ocazia desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii includ costul vanzarilor, salariile si adiacentele lor, amortizarile care apar sub forma iesirilor sau scaderii activelor. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice, fara sa difere ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Recunoasterea cheltuielilor in situatiile financiare are loc atunci cand s-a produs o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare care poate fi evaluata in mod credibil. Deci, recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii datoriilor sau reducerii activelor.

Cheltuielile se recunosc in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit, proces cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri. Uneori cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unor proceduri de alocare sistematica si rationala, cand se asteapta sa se obtina beneficii viitoare in decursul mai multor perioade contabile. Asa ar fi, de exemplu, imobilizarile corporale sau necorporale, cand cheltuielile sunt recunoscute asociat cu utilizarea lor, cand cheltuiala este reprezentata de amortizare. In alte cazuri, o cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere, cand contul nu genereaza beneficii economice viitoare.

De asemenea, o cheltuiala se recunoaste in contul de profit si pierdere cand apare o datorie fara recunoasterea unui activ, cum este cazul datoriilor aparute ca urmare a acordarii de garantii pentru bunurile comercializate. Contabilitatea cheltuielilor se realizeaza in cadrul unei contabilitati de angajamente, constituindu-se cheltuiala in momentul inregistrarii indiferent de momentul platii. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor economica, putandu-se deosebi:

cheltuieli de exploatare care se structureaza astfel:

a.     cheltuieli cu consumurile de resurse, constand in consumul de stocuri;

b.     cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti, sub diverse modalitati;

c.      cheltuieli cu personalul;

d.     alte cheltuieli de exploatare;

cheltuieli financiare, care cuprind:

a.     pierderile din creanta;

b.     cheltuieli privind investitiile financiare cedate;

c.      cheltuieli privind diferentele nefavorabile de curs valutar;

d.     dobanzi privind exercitiul financiar in curs;

Analiza: Programarea strategica a unei afaceri Referat: Grupul Aquila - distributie active, transportul international si intern si a serviciilor logistice

e.     sconturi acordate clientilor;

f.       pierderi din creanta de resturi financiare;

cheltuieli extraordinare, care cuprind:

a.     cheltuieli cu calamitatile;

b.     cheltuieli cu furturi si sustrageri;

c.      cheltuieli cu expropriere si alte evenimente extraordinare;

cheltuieli cu amortizarile, provizioanele, impozitele pe profit si alte impozite si taxe, reprezentate de:

a.     marimea deprecierilor ireversibile ale deprecierilor corporale;

b.     marimea deprecierilor reversibile a elementelor de natura activelor;

c.      marimea cheltuielilor pentru provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;

d.     marimea cheltuielilor cu impozitele si taxele;

Contabilitatea cheltuielilor se conduce cu clasa a 6-a de conturi "Conturi de cheltuieli", in cadrul careia s-au nominalizat, atat prin O.M.F.P. nr. 94/2001, cat si prin O.M.F.P. nr. 306/2002 urmatoarele grupe de conturi:

60 "Cheltuieli privind stocurile";

61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti";

62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti";

63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate";

64 "Cheltuieli cu personalul";

65 "Alte cheltuieli de exploatare";

66 "Cheltuieli financiare";

67 "Cheltuieli extraordinare";

68 "Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele";

69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite".

Toate conturile operationale de cheltuieli din clasa a 6-a, din cadrul grupelor mentionate, sunt conturi cu functie de activ, debitandu-se cheltuielile ocazionate si creditandu-se in cursul perioadei de gestiune, pentru operatiile in participatie, cu sumele transmise pe baza de decont, iar la sfarsitul fiecarei luni soldurile acestor conturi se transfera asupra contului 121 "Profit si pierdere", ramanand fara sold in calitatea lor de conturi de rezultate.