Colectarea creantelor bugetare - obiectul colectarii creantelor bugetare

Colectarea creantelor bugetare (OG nr. 61/2002*)

CURS

I Dispozitii generale

a) Obiectul colectarii creantelor bugetare

Activitatea de colectare consta in exercitarea functiei administrative care conduce la stingerea creantelor bugetare si a creantelor debitorului, reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, si este reglementata de prezenta ordonanta si de actele normative emise in aplicarea acesteia.

Stingerea creantelor bugetare se realizeaza prin plata voluntara efectuata de catre debitor, prin executare silita ori prin alte modalitati intreprinse de catre creditorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Constituie obiect al colectarii creantele bugetare provenind din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere.

Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se stabileste si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele bugetare, intocmit de organele de specialitate sau de persoanele imputernicite potrivit legii, dupa cum urmeaza:

- actul/documentul de impunere pentru obligatiile bugetare provenite din impozite, taxe si contributii, care se emite de catre organele de specialitate pe baza declaratiilor depuse de contribuabili, sau alte documente privind materia impozabila;

- declaratia sau documentul intocmit de platitor prin care declara impozitul, taxa, contributia ori alte venituri bugetare, in cazul obligatiilor bugetare care se stabilesc de catre acesta, potrivit legii;

- documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de organele abilitate de lege in acest scop pentru diferentele constatate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal datorate, inclusiv dobanzile si penalitatile de intarziere, precum si alte penalitati stabilite conform legii cu privire la impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare;

- declaratia vamala pentru obligatiile de plata in vama;

- documentul de plata sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale pentru obligatiile bugetare, reprezentand taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru;

- procesul-verbal de constatare a contraventiei, intocmit de organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale;

- ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti ori un extras certificat, intocmit in baza acestor acte in cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca;

- procesul-verbal sau documentul prin care se stabileste si se individualizeaza suma de plata, pentru obligatii bugetare reprezentand dobanzi, penalitati de intarziere si penalitati, stabilite de organele competente pe baza evidentelor proprii;

- decizia emisa de organul competent in cazul solutionarii unei cai administrative de atac sau hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care se stabileste obligatia la plata creantelor bugetare;

- alte documente emise de organele competente, prin care se constata si se individualizeaza creante bugetare.

Autoritati competente

Sunt competente sa gestioneze colectarea creantelor bugetare autoritatile administratiei publice centrale sau unitatile teritoriale ale acestora, dupa caz, autoritatile administratiei publice locale ori alte institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.

Obligatia si raspunderea la plata

Platitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare.

Pentru persoanele juridice cu sediul in Romania care au sucursale si/sau puncte de lucru, platitor de obligatii bugetare este persoana juridica atat pentru activitatea proprie, cat si in numele sucursalelor si/sau al punctelor de lucru, dupa caz, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru plata caruia persoana juridica poate imputernici sucursalele si/sau punctele de lucru.

Pentru sucursale si/sau puncte de lucru cu activitate in Romania, care apartin unei persoane juridice cu sediul in strainatate, platitor de impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesorii ale acestora este sucursala si/sau punctul de lucru, dupa caz.

In cazul in care obligatia bugetara nu a fost achitata de debitor, sunt obligati la plata sumei datorate, dupa caz, in conditiile legii, urmatorii:

a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

b) cel care preia, in tot sau in parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz;

c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata;

e) alte persoane, in conditiile legii.

Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentei ordonante raspund solidar cu acesta urmatoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care, in cei 3 ani anteriori datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, cumpara sau dobandesc in alt mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbarii sediului social.

Pentru obligatiile bugetare restante ale societatii comerciale debitoare raspund solidar administratorii, directorii si persoanele care exercita sau au exercitat administrarea si conducerea societatii si care:

a) au determinat, cu rea-credinta, acumularea de obligatii bugetare restante pe o perioada de 12 luni intr-un interval de 2 ani consecutivi;

b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silita.

Raspunderea asociatilor si actionarilor la societatile comerciale debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Raspunderea prevazuta la art. 7 alin. (2) si (3) se stabileste in conformitate cu procedura prevazuta de prezenta ordonanta pentru obligatiile bugetare datorate si neachitate dupa data de 1 ianuarie 2003.

Termen de plata

Obligatiile bugetare sunt scadente la termenele prevazute in actele normative care le reglementeaza. Exemple:

Pentru obligatiile bugetare care nu au prevazute termene scadente, Ministerul Finantelor Publice este abilitat sa stabileasca aceste termene.

Pentru diferentele de obligatii bugetare stabilite prin actele de control sau obligatiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobanzilor si penalitatilor de intarziere pe baza evidentei pe platitori, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:

a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;

b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.

Actele de control prin care s-au stabilit diferente de obligatii bugetare constituie si instiintare de plata de la data semnarii lor de catre debitor ori de la data comunicarii, dupa caz, conform legii.

Exercitarea de catre platitori a cailor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspenda obligatia acestora de plata. La cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, autoritatile administratiei publice, prin organul competent in solutionarea contestatiilor, vor dispune suspendarea obligatiei de plata a creantelor bugetare, pana la solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate.

Garantia poate fi sub forma de scrisoare de garantie bancara, gaj ori ipoteca, precum si orice alta forma de garantie prevazuta de lege. Garantia se restituie sau se ridica, dupa caz, de catre organele competente numai in cazul in care contestatia a fost admisa.

Pentru obligatiile bugetare restante esalonate sau amanate la plata, conform legii, precum si pentru dobanzile datorate pe perioada esalonarii, respectiv amanarii, termenele de plata se stabilesc in documentul prin care se acorda inlesnirea la plata.

In cazul in care termenul de plata al obligatiei bugetare expira intr-o zi nelucratoare, acesta se prelungeste pana in ziua lucratoare imediat urmatoare.

Accesoriile creantelor bugetare

a) Dobanzi si penalitati de intarziere

Pentru neachitarea la termenul scadent a obligatiilor bugetare debitorii datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere. Dobanzile si penalitatile de intarziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Pentru diferentele de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, dobanzile se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, pana la data stingerii acesteia inclusiv.

Pentru sumele stinse prin compensare, dobanzile si penalitatile de orice fel se calculeaza pana la data inregistrarii cererii de compensare la organul competent.

Dobanzile se datoreaza si pe perioada pentru care au fost acordate amanari sau esalonari la plata obligatiilor bugetare restante.

Pentru obligatiile bugetare stinse prin executare silita dobanzile se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire. In cazul platii pretului in rate dobanzile se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma ramasa de plata dobanda este datorata de catre cumparator.

Modul de calcul al dobanzilor aferente sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit platit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru obligatiile bugetare neplatite la scadenta de persoane fizice, reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreaza dobanzi dupa cum urmeaza:

a) pentru anul fiscal de impunere dobanzile pentru platile anticipate neefectuate in termen se calculeaza pana la data platii debitului, in cazul in care acesta este platit in cursul anului de impunere, si pana la data de 31 decembrie, pentru platile anticipate neachitate pana la finele anului de impunere;

b) dobanzile pentru sumele neachitate, inscrise in deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;

c) in cazul in care impozitul pe venit din decizia de impunere anuala este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobanzile se recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de impunere, asupra soldului neachitat din platile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare 'de scazut' rezultat din decizia de impunere anuala.

Nu se datoreaza dobanzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati de orice fel, stabilite potrivit legii.

Plata cu intarziere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare, cu exceptia dobanzilor, penalitatilor de orice fel si a amenzilor, se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de 0,5% pentru fiecare luna si/sau pentru fiecare fractiune de luna de intarziere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea aveau termen de plata. Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor si/sau a penalitatilor.

Penalitatea de intarziere se datoreaza pana la data inceperii procedurii de executare silita.

In cazul in care s-au acordat inlesniri la plata obligatiilor bugetare, penalitatea de intarziere se datoreaza pana la data intrarii in vigoare a documentului prin care se acorda aceste inlesniri. Nerespectarea inlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de intarziere de la data incetarii valabilitatii acestora, conform legii.

Pentru obligatiile bugetare ale debitorului declarat insolvabil dobanzile se calculeaza pana la data incheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii.

Pentru obligatiile bugetare neplatite la termen atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de reorganizare judiciara se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere pana la data deschiderii procedurii de faliment, daca aceasta a fost declansata inainte de inceperea procedurii de executare silita.

Nivelul dobanzii se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, o data pe an, in luna decembrie pentru anul urmator sau in cursul anului, daca aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.

Cota penalitatilor de intarziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.

Alte penalitati

Nevirarea, in termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligatii bugetare calculate si retinute la sursa atrage sanctionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat sa faca, potrivit legii, retinerea si virarea sumelor.

Penalitatea se aplica si platitorilor de venituri realizate in Romania de catre persoanele fizice si juridice, in cazul in care nu au retinut impozitul datorat, potrivit legii, de catre aceste persoane.

Sanctiunea se aplica de catre organele competente, o singura data pentru aceeasi suma retinuta si nevirata, respectiv neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor si a penalitatilor de intarziere, conform legii.

Dobanzi pentru sumele de rambursat sau de restituit de la buget

Pentru sumele de restituit de la buget platitorii au dreptul la dobanda dupa expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau de compensare, dupa caz, cu exceptia sumelor provenite din impozitul pe venit.

In cazul in care cererea de compensare sau restituire, dupa caz, precum si documentatia anexata care sta la baza acesteia, depuse de platitor, sunt incomplete si nu indeplinesc conditiile prevazute de reglementarile legale in materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentarii de catre acesta a documentatiei complete.

Pentru sumele de rambursat aferente operatiunilor efectuate incepand cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementarilor legale in materie, nu se face control anticipat, platitorii au dreptul la dobanda dupa expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire.

Nivelul dobanzii de platit catre agentii economici care au creante fata de bugetul de stat este egal cu nivelul dobanzii de platit de catre agentii economici care inregistreaza datorii la bugetul de stat. Dobanda se calculeaza si se plateste numai in lei si se suporta din acelasi buget si acelasi venit bugetar din care trebuie sa se restituie, sa se ramburseze ori sa se compenseze, dupa caz, sumele solicitate de catre platitori.

Veniturile din dobanzile incasate de la bugetul de stat sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.

II Modalitati de stingere a obligatiilor bugetare

Dispozitii comune

Obligatiile de plata datorate de debitori, atat cele principale, cat si cele accesorii acestora, cum sunt dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile, se calculeaza si se platesc in lei.

Creantele bugetare se sting prin plata, compensare, executare silita, prescriptie, precum si prin alte modalitati prevazute de prezenta ordonanta.

1. Plata

a) Mijloace de plata

Plata obligatiilor bugetare se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobanzi si penalitati de orice fel, in urmatoarea ordine:

- obligatii bugetare cu termene de plata in anul curent;

- obligatii bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

- dobanzi, penalitati de intarziere si alte penalitati aferente obligatiilor bugetare prevazute la lit. b);

- obligatii bugetare cu termene de plata viitoare.

In situatia in care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor bugetare, conform prevederilor anterioare, creditorul bugetar va proceda la stingerea obligatiilor bugetare pe care le administreaza, in conformitate cu ordinea de plata reglementata de prezenta ordonanta, si va instiinta despre aceasta debitorul in termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii.

Plata obligatiei bugetare se face prin decontare bancara, mandat postal, in numerar sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Ministerul Finantelor Publice impreuna cu Banca Nationala a Romaniei stabilesc de comun acord mijloacele de plata autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligatiilor bugetare prin decontare bancara.

b) Data platii

In cazul platilor in numerar obligatia bugetara se considera platita la data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.

In cazul platii efectuate prin decontare bancara sau prin mandat postal pentru obligatiile bugetare cu termen de plata fix sau stabilit sub forma de interval, obligatia bugetara se considera platita la data creditarii contului bugetar corespunzator. In intelesul acestei prevederi, contul bugetar corespunzator este contul curent general al trezoreriei statului, deschis la Banca Nationala a Romaniei.

Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului, in termen de 48 de ore de la data debitarii contului titularului, atrage pentru banca prestatoare dobanzi si penalitati la nivelul celor prevazute anterior, in favoarea titularului de cont.

In cazul platilor efectuate prin decontare bancara pentru obligatiile bugetare datorate in vama cu ocazia operatiunii de vamuire, obligatia bugetara se considera platita la data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora.

2. Compensarea

Prin compensare se sting creantele bugetare cu creantele debitorului, reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si cea de debitor al aceluiasi buget.

Compensarea obligatiilor bugetare datorate de debitor cu creantele acestuia se face de autoritatea competenta, la cererea debitorului, in termen de 30 de zile sau din oficiu.

Compensarea se va efectua cu obligatii bugetare datorate aceluiasi creditor bugetar, indiferent de natura lor.

Organul competent va instiinta in scris debitorul despre masura compensarii luate in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

Compensarea se efectueaza dupa cum urmeaza:

a) cu obligatii bugetare cu termene de plata in anul curent;

b) cu obligatii bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

c) cu dobanzi, penalitati de intarziere si alte penalitati aferente obligatiilor bugetare prevazute la lit. b);

d) cu obligatii bugetare cu termene de plata viitoare, numai la cererea platitorului.

3. Inlesniri la plata obligatiilor bugetare

La cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligatiile bugetare restante pe care le administreaza, urmatoarele inlesniri la plata:

a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare;

b) amanari la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare;

c) esalonari la plata dobanzilor si/sau a penalitatilor de orice fel;

d) amanari si/sau scutiri ori amanari si/sau reduceri de dobanzi si/sau penalitati de intarziere;

e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe, in conditiile legii.

Procedura de acordare a inlesnirilor la plata se stabileste prin legi speciale.

Pentru acordarea inlesnirilor la plata creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garantii.

Pentru obligatiile bugetare datorate si neachitate dupa data de 1 ianuarie 2003 garantia este de 100% din totalul creantei pentru care s-a acordat inlesnirea si poate fi sub forma de scrisoare de garantie bancara, gaj ori ipoteca, precum si orice alta forma de garantie prevazuta de lege.

Instiintarea de plata

Daca debitorul nu si-a platit obligatiile bugetare ori acestea nu au fost stinse in alt mod, potrivit dispozitiilor prezentului titlu, organul de executare ii va transmite o instiintare de plata, prin care i se notifica acestuia suma datorata.

In termen de 15 zile de la data comunicarii instiintarii de plata debitorul urmeaza sa isi plateasca obligatiile restante sau sa faca dovada stingerii acestora.

Instiintarea de plata este act premergator executarii silite.

III.    Masuri asiguratorii

Masurile asiguratorii prevazute se dispun si se aduc la indeplinire prin procedura administrativa de catre creditorii bugetari.

Se vor dispune masuri asiguratorii de catre creditorii bugetari, inaintea inceperii procedurii de executare silita, atunci cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea/patrimoniul.

Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativa, prin decizie motivata, poprirea asiguratorie asupra veniturilor si/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea debitorului, dupa caz, oriunde s-ar afla.

Masurile asiguratorii dispuse se aduc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.

Masurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivata, de catre creditorii bugetari cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse.

Masurile asiguratorii dispuse atat de creditorii bugetari, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati.

In cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.

Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii sunt lovite de nulitate absoluta.

Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

Impotriva actelor prin care se dispun si se aduc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie.

IV Executarea silita

1. Dispozitii comune

In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile bugetare datorate, organele de executare silita, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silita, potrivit prezentei ordonante.

Executarea silita a creantelor bugetare nu se perimeaza.

Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor bugetare inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de intarziere si altor penalitati ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

Executarea silita incepe prin comunicarea unei somatii in care i se notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate in termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, in caz contrar aplicandu-se modalitatile de executare silita prevazute de prezenta ordonanta. Somatia este insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu.

Somatia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca obligatia prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia; semnatura si stampila organului de executare.

Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast

Somatia este obligatorie si se comunica debitorului dupa cum urmeaza:

a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupa caz, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire;

b) prin executorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, care se aplica in mod corespunzator;

c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de catre acesta sub semnatura, ca urmare a instiintarii prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

In cazul in care debitorii refuza primirea somatiei sau se constata lipsa oricarei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somatiei se face prin publicarea unui anunt in cotidiene locale ori centrale sau in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care se mentioneaza ca a fost emisa somatia pe numele debitorului si ca acesta este invitat sa plateasca in termen de 15 zile suma datorata. Dupa publicarea anuntului toate actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita sunt opozabile debitorului.

Dovada comunicarii somatiei se va inscrie de indata in evidentele organului de executare si va fi pastrata la dosarul de executare.

Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor bugetare si a cheltuielilor de executare.

Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor.

- Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobandeste un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobandeste un drept de ipoteca.

- Dreptul de ipoteca confera creditorului bugetar in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun.

Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost facute publice prin oricare dintre metodele prevazute de Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Garantiile reale si celelalte sarcini reale asupra bunurilor, sunt cele care intra sub incidenta titlului VI din Legea nr. 99/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Codului civil.

Procedura de executare silita se efectueaza din oficiu si, o data inceputa, se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta numai in cazurile si sub forma prevazute de prezenta ordonanta.

Executarea silita se suspenda

a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditorul bugetar;

b) de la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata;

c) in alte cazuri prevazute de lege.

Executarea silita se intrerupe

a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului;

b) in alte cazuri prevazute de lege.

Executarea silita inceteaza daca:

a) s-au stins integral creantele bugetare prevazute in titlul executoriu, inclusiv dobanzile, penalitatile de orice fel, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;

b) a fost desfiintat titlul executoriu;

c) in alte cazuri prevazute de lege.

De la data comunicarii aprobarii, pentru obligatiile bugetare pentru care s-au aprobat inlesniri la plata, executarea silita nu se porneste sau nu se continua, dupa caz.

Inlesnirile la plata se acorda atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia.

2. Titlul executoriu

Executarea silita a creantelor bugetare se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridica, ori unde acesta este luat in evidenta fiscala.

Actul emis, in cuprinsul caruia s-a inscris creanta bugetara, denumit titlu executoriu, va contine: antetul organului emitent; numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de inregistrare si/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data intocmirii titlului, stampila si semnatura organului de executare.

Pentru debitorii obligati in mod solidar la plata creantelor bugetare se va intocmi un singur titlu executoriu.

Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante bugetare, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita.

In cazul in care titlurile executorii emise de alte organe decat cele mentionate anterior nu cuprind unul dintre urmatoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis si dovada comunicarii acestora, organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor emitente.

In cazul in care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de catre un alt organ, organul de executare ii va confirma primirea, in termen de 30 de zile.

3. Organe de executare. Competente

Creditorii bugetari care administreaza creantele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, dupa caz, ori cele ale administratiei publice locale, sunt abilitati sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita prevazuta de prezenta ordonanta.

Creantele bugetare care se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Organele prevazute anterior sunt denumite in continuare organe de executare.

In cazul in care institutiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silita organelor Ministerului Finantelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prezentei ordonante, sunt denumite executori bugetari.

Executorii bugetari indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pe timpul exercitarii atributiilor ce le revin potrivit prezentei ordonante.

Executorul bugetar este imputernicit in fata debitorului sau a tertilor prin legitimatie de executor bugetar si delegatie in cauza.

Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile, coordonarea intregii executari revenind organului in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul ori unde este luat in evidenta fiscala debitorul, dupa caz. In cazul in care executarea silita se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei masuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are sediul sau domiciliul.

Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la executare silita a bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul in care se gasesc bunurile.

Organul de executare coordonator va sesiza in scris celelalte organe prevazute la alin. (1), comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor vira sumele incasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmaribile.

Pentru creantele bugetare administrate de autoritatile administratiei publice locale este competent sa efectueze procedura de executare silita organul de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul ori este luat in evidenta fiscala debitorul, dupa caz.

Cand se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, daca este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

Organul de executare coordonator, in cazul debitorilor solidari, este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul ori este luat in evidenta fiscala debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.

Organul de executare coordonator inscrie in intregime debitul in evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicand intregul debit fiecarui organ de executare in a carui raza teritoriala domiciliaza sau isi au sediul ceilalti codebitori.

Organele de executare sesizate carora li s-a comunicat debitul, dupa inscrierea acestuia intr-o evidenta nominala, vor lua masuri de executare silita si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Daca organul de executare coordonator, care tine evidenta intregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silita facute de el insusi si de celelalte organe sesizate, el este obligat sa ceara in scris acestora din urma sa inceteze de indata executarea silita.

Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor urmaribile ale acestuia.

Daca debitorul nu este gasit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa solicite organelor de politie sa faca cercetari, precum si sa ceara relatii de la oficiul registrului comertului sau de la oricare alta persoana fizica sau juridica ori de la alte organe competente, in scopul stabilirii locului unde se afla debitorul si al obtinerii oricaror date detinute in legatura cu acesta.

La cererea organului de executare bancile, organele de politie, institutiile care gestioneaza registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercita profesii libere, desfasurate in mod independent in conditiile legii, sunt obligate sa furnizeze de indata in scris datele si informatiile solicitate, in vederea aplicarii procedurii de executare silita, precum si pentru luarea altor masuri privind stingerea creantelor bugetare, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel, fara perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

Organele de executare sunt obligate sa asigure confidentialitatea informatiilor primite.

Organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au obligatia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, in indeplinirea, potrivit legii, a activitatii de executare silita.

Bancile sunt obligate sa comunice administratiei fiscale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridica pe care acestia o au si domiciliul sau sediul acestora, dupa caz. Aceasta comunicare se va face in prima jumatate a fiecarei luni, referitor la conturile deschise sau inchise in luna anterioara. Comunicarea va fi adresata organului fiscal subordonat Ministerului Finantelor Publice, in a carui raza teritoriala se afla societatea bancara.

Informatiile vor fi utilizate exclusiv in scopul colectarii creantelor bugetare si cu respectarea secretului fiscal.

4. Atributiile executorilor bugetari

In exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silita executorii bugetari pot:

a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;

c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

Executorul bugetar poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila.

Accesul executorului bugetar in locuinta, in incinta de afaceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6,00 - 20,00, in orice zi lucratoare. Executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinic justificate de pericolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei.

In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul in oricare dintre incaperi, executorul bugetar poate sa patrunda in acestea in prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a 2 martori majori.

Pentru fiecare debitor aflat in executare silita se deschide un dosar de executare care cuprinde toate documentele incheiate in cadrul procedurii de executare silita.

5. Cheltuieli de executare

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului urmarit, daca legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile facute, suma ce urmeaza sa fie platita de catre debitor se stabileste de organul de executare prin procesul-verbal, pe baza caruia se emite titlul executoriu.

Cheltuielile de executare silita a creantelor bugetare se avanseaza de creditorii care au inceput procedura de executare silita, din bugetul acestora.

Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului urmarit.

Modalitati de executare silita

Organele de executare vor folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitatile de executare silita prevazute de prezenta ordonanta, daca legea nu prevede altfel.

a) Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executarii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva.

Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.

Poprirea nu este supusa validarii.

Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit, si instiintarea despre aceasta a debitorului.

Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii ce i s-a facut, sa instiinteze organul de executare daca datoreaza vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.

Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani debitorului, sau la data expirarii termenului de 5 zile.

Dupa infiintarea popririi tertul poprit este obligat sa faca de indata retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori.

In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta.

Pentru stingerea creantelor bugetare debitorii detinatori de conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. In acest caz, o data cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, o copie certificata de pe acest titlu va fi introdusa la banca unde se afla deschis contul debitorului.

Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.

In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor bugetare, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.

Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor.

In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.

Bancile supuse regimului de supraveghere speciala sau de administrare speciala si care efectueaza platile dispuse in limita incasarilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentand obligatiile bugetare cuprinse in ordinele de plata emise de debitori si/sau creantele bugetare cuprinse in dispozitiile de incasare emise de organele de executare.

Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit, precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.

Judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.

Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit in conditiile prezentei ordonante.

In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporara, totala sau partiala a executarii silite prin decontare bancara.

O data cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii sau alte garantii legale.

Executarea silita a bunurilor mobile

Executarea silita a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, in temeiul unui titlu executoriu, chiar daca acestea se afla la un tert.

Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care il are asupra bunurilor.

Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului cu exceptiile prevazute de lege.

Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu este necesara o noua sechestrare.

Executorul bugetar, la inceperea executarii silite, este obligat sa verifice daca bunurile ce fac obiectul executarii se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.

In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.

Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executare silita.

Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care incheie un proces-verbal de sechestru.

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei si a orei cand s-a facut sechestrul;

b) numele si prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei;

c) numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita;

d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita;

e) sumele datorate pentru a caror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata;

f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz;

h) mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate;

i) mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz;

k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;

l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semnatura executorului bugetar care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona aceasta imprejurare.

Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa.

Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovite de nulitate absoluta.

Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, dupa caz, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare, acestea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate.

Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creantei bugetare si la inceperea executarii silite se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicata o data cu comunicarea somatiei.

In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate.

Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale debitorului.

Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar incheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gasite cu prilejul investigatiilor facute se va incheia procesul-verbal de sechestru.

Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

Executorul bugetar care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta in procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal va declara sechestrate, cand este necesar, si alte bunuri pe care le va identifica.

Bunurile inscrise in procesele-verbale de sechestru incheiate anterior se considera sechestrate si in cadrul noii executari silite.

In cazul in care executorul bugetar constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsite fapte care pot constitui infractiuni, va consemna aceasta in procesul-verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente.

Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.

In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare. Aceste dispozitii nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni, precum si in cazul stabilirii raspunderii asociatilor si/sau administratorilor societatilor comerciale debitoare.

Executorul bugetar care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru.

Sechestrul aplicat constituie ipoteca legala.

Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de indata Biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Biroul de carte funciara va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului.

Creditorii debitorului, altii decat titularii drepturilor sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.

La intocmirea procesului-verbal de sechestru si in tot cursul executarii silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica.

Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate la unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.

Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o remuneratie tinand seama de activitatea depusa.

Dupa primirea procesului-verbal de sechestru debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a obligatiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

De la data aprobarii cererii debitorului executarea silita inceputa asupra bunului imobil se suspenda.

Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni.

Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini

Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, care sunt ale debitorului, se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentei ordonante privind bunurile imobile.

Pentru executarea silita a recoltelor si fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonante privind bunurile mobile.

Organul de executare va hotari, dupa caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.

Executarea silita a unui ansamblu de bunuri

Bunurile mobile si/sau imobile proprietate a debitorului pot fi valorificate in ansamblu daca organul de executare apreciaza ca astfel acestea pot fi vandute mai rapid ori in conditii mai avantajoase.

Pentru executarea silita a bunurilor organul de executare va proceda la sechestrarea acestora, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Valorificarea bunurilor mobile si imobile

Daca obligatia bugetara nu este platita in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, instanta judecatoreasca a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii.

Inaintea valorificarii bunurilor acestea vor fi evaluate. In acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a caror selectare nu este supusa reglementarilor privind achizitiile publice si care sunt obligate sa isi indeplineasca atributiile ce le revin in acest sens.

Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei.

Atunci cand se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua evaluare.

Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta.

Valorificarea bunurilor sau a unui ansamblu de bunuri mobile si/sau imobile se face prin:

a) intelegerea partilor;

b) vanzare directa;

c) vanzare la licitatie;

d) vanzare in regim de consignatie, numai in cazul bunurilor mobile;

e) alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai dupa implinirea termenului prevazut de lege, fara efectuarea altei formalitati.

Vanzarea directa se poate face de indata dupa sechestrarea bunurilor, daca acestea sunt supuse pericolului degradarii sau alterarii, dupa caz.

Daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti data, locul sau ora vanzarii directe sau la licitatie a fost schimbata de organul de executare, se vor face alte publicatii si anunturi.

Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor se realizeaza de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sa se asigure o recuperare corespunzatoare a creantelor bugetare. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de executare propunerile ce i s-au facut si nivelul de acoperire a creantelor bugetare, indicand numele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma va achita pretul propus.

Pretul propus de cumparator nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.

Organul de executare, dupa analiza propunerilor, va comunica aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va fi virat de cumparator.

Indisponibilizarea se ridica dupa creditarea contului bugetar.

Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se poate realiza in urmatoarele cazuri:

a) pentru bunurile supuse periocolului degradarii sau alterarii;

b) inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se recupereaza integral creanta bugetara;

c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau dupa finalizarea ei, daca bunul nu a fost vandut si o persoana ofera cel putin pretul de evaluare.

Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate.

In cazul in care organul de executare inregistreaza mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care ofera cel mai mare pret fata de pretul de evaluare.

Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei.

Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile si prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-un cotidian local, in pagina de Internet, dupa caz, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati prevazute de lege.

Vor fi instiintati despre data, ora si locul licitatiei si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit.

Anuntul privind vanzarea cuprinde urmatoarele:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numarul dosarului de executare;

c) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului;

d) bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara;

e) pretul de evaluare ori pretul de pornire al licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;

f) indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile;

g) data, ora si locul vanzarii;

h) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare;

i) invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare;

j) mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, in cazul vanzarii prin licitatie, pana la termenul de vanzare, o taxa de participare reprezentand 10% din pretul de pornire al licitatiei;

k) data afisarii publicatiei de vanzare;

l) semnatura executorului bugetar si stampila organului de executare.

Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz.

Debitorul este obligat sa permita tinerea licitatiei in spatiile pe care le detine, daca sunt adecvate acestui scop.

Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, urmatoarele documente:

a) oferta de cumparare;

b) dovada depunerii taxei de participare;

c) imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

e) pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;

f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport.

Participantii la licitatie pot formula oferte de cumparare superioare pretului de pornire al licitatiei.

Pretul de pornire al licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.

Licitatia incepe de la cel mai mare pret din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior celui de pornire, iar in caz contrar va incepe de la acest din urma pret.

Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire.

In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta ofera cel putin pretul de pornire al licitatiei.

Taxa de participare se plateste in lei la unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica si reprezinta 10% din pretul de pornire al licitatiei.

In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei, organul de executare va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumparare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se retine in contul pretului.

Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie numita in conditiile stabilite de organul de executare si este condusa de un presedinte.

Comisia de licitatie verifica si analizeaza documentele de participare si afiseaza la locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand ofertantii care au depus documentatia completa de participare.

Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar.

Ofertantii se identifica dupa numarul de ordine de pe lista de participare, dupa care presedintele comisiei anunta obiectul licitatiei, precum si modul de desfasurare a acesteia.

La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul bugetar va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite pana la data limita.

Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.

In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

La a treia licitatie creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a vanzarii.

Dupa licitarea fiecarui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei.

In procesul-verbal intocmit se vor mentiona: denumirea si sediul organului de executare; numele si prenumele sau denumirea debitorului si a cumparatorului, precum si domiciliul sau sediul acestora; numarul dosarului de executare; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele oferite de fiecare participant, precum si, daca este cazul, mentionarea situatiilor in care vanzarea nu s-a realizat.

Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar, imediat sau prin decontare bancara in cel mult 5 zile de la data adjudecarii.

Daca adjudecatarul nu plateste pretul in termenul de 5 zile de la data adjudecarii, procedura vanzarii la licitatie se va relua, de la momentul intreruperii ei, in termen de 5 zile, acesta fiind obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.

Adjudecatarul va putea sa achite la urmatoarea licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.

In cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conform prezentei ordonante. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plata a pretului in rate.

Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata pretului in intregime si a dobanzii stabilite.

In cazul neplatii avansului, se reia procedura de vanzare la licitatie.

Suma reprezentand dobanda nu stinge creantele bugetare pentru care s-a inceput executarea silita.

In cazul vanzarii bunurilor imobile, dupa plata in intregime a pretului sau a avansului, daca bunul a fost vandut cu plata in rate, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face inscrierea in Cartea funciara.

Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde urmatoarele mentiuni:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numarul dosarului de executare;

c) numarul si data procesului-verbal de desfasurare a licitatiei;

d) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si cumparatorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de inregistrare al debitorului si cumparatorului;

f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca este cazul;

g) modalitatea de plata a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;

h) datele de identificare a bunului;

i) mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate si ca poate fi inscris in Cartea funciara;

j) mentiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza caruia se emite titlul executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;

k) semnatura executorului bugetar si stampila organului de executare;

l) semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.

Cate un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator si cumparatorului.

Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, Biroului de carte funciara pentru a inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii stabilite.

In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, in baza titlului executoriu emis in conditiile prezentei ordonante.

In cazul vanzarii bunurilor mobile, dupa plata pretului executorul bugetar intocmeste un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numarul dosarului de executare;

c) numarul si data procesului-verbal de desfasurare a licitatiei;

d) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si cumparatorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de inregistrare al debitorului si cumparatorului;

f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca este cazul;

g) datele de identificare a bunului;

h) mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate;

i) semnatura executorului bugetar si stampila organului de executare;

j) semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.

Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut fi valorificate, organul de executare va repeta procedura de licitatie cel putin o data pe an in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.

In cazul in care bunurile nu s-au valorificat, ele se vor putea valorifica prin celelalte forme de vanzare ori se vor putea restitui debitorului. O data cu restituirea bunurilor imobile se va lua masura radierii inscriptiei ipotecare.

Atat timp cat poate avea loc reluarea procedurii de licitatie, se mentine indisponibilizarea bunului. In aceeasi perioada organul de executare va putea, dupa caz, sa ia masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea bunului imobil in orice alt mod admis de lege.

In cazul in care debitorii ale caror bunuri sunt sechestrate si urmeaza a li se restitui si-au mutat domiciliul sau sediul social declarat si nu pot fi identificati la noul domiciliu sau sediu ori asociatii, actionarii au plecat din tara, aceste bunuri vor fi pastrate pana la implinirea unui termen de 6 luni, dupa care sunt aplicabile prevederile art. 477 din Codul civil.

In cazul in care prin executarea silita efectuata nu s-au realizat obligatiile stabilite in sarcina debitorului, organul de executare va intocmi un proces-verbal in care va consemna atat sumele incasate, cat si pe cele care nu au fost recuperate.

In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de licitatie, obligatiile fata de bugetul de stat sau bugetul asigurarilor sociale de stat pot fi stinse, la cererea debitorului, prin trecerea in proprietatea publica a statului a bunurilor imobile supuse executarii silite.

Organul abilitat sa efectueze procedura de executare silita transmite cererea, impreuna cu un exemplar al dosarului de executare si propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finantelor publice ori al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, dupa caz, care va decide asupra modului de solutionare a acesteia si va dispune organului abilitat sa efectueze procedura de executare silita incheierea procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a statului a bunului imobil si stingerea creantei bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat pentru care s-a inceput executarea silita.

In cazul cererilor de stingere a creantelor bugetului asigurarilor sociale de stat prin trecerea in proprietatea publica a statului a bunurilor imobile supuse executarii silite, decizia va fi luata numai cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

De la data depunerii cererii de catre debitor pana la data intocmirii procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a statului sau pana la luarea deciziei, in caz de respingere a cererii, bunul imobil ramane indisponibilizat.

Procesul-verbal de trecere in proprietatea publica a statului a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al darii in plata, este scutita de taxa pe valoarea adaugata.

Bunurile imobile trecute in proprietatea publica a statului pot fi date in administrare in conditiile legii.

In cazul in care bunurile imobile trecute in proprietatea publica a statului conform prezentei ordonante au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul persoana juridica va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate.

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita

Suma realizata dupa inceperea executarii silite reprezinta totalitatea sumelor incasate dupa emiterea somatiei prin orice modalitate prevazuta de prezenta ordonanta.

Creantele bugetare inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate, in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia.

Daca suma ce reprezinta atat creanta bugetara, cat si cheltuielile de executare este mai mica decat suma realizata prin executare silita, cu diferenta se va proceda la compensare sau se restituie, la cerere, debitorului.

Ordinea de preferinta

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, organele vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;

b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

i) alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

Creditorii bugetari care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vanzare fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv.

Accesoriile creantei principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creantei principale.

In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta, organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita executorul bugetar va intocmi de indata un proces-verbal, care se va semna de toti cei prezenti la aceasta.

Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere executorului bugetar sa consemneze in procesul-verbal obiectiile sale.

Dupa intocmirea procesului-verbal nici un creditor nu mai este in drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.

V. Contestatia la executarea silita

Cei interesati pot face contestatie impotriva oricarui act de executare silita efectuat cu incalcarea prevederilor prezentei ordonante de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.

Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea ca instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia.

Contestatia se poate face in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cand:

a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod;

b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.

Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de lege nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

Contestatia se introduce la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul organului de executare si se judeca in procedura de urgenta.

Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de catre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.

Dovada privind plata cautiunii va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fara de care aceasta nu va putea fi inregistrata.

Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecatorul de serviciu la data inregistrarii cererii.

La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit.

La cererea partii interesate instanta poate decide, in cadrul contestatiei la executare, asupra impartirii bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane.

Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

In cazul anularii actului de executare contestat sau al incetarii executarii insesi si anularii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotarare sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

VI.    Dispozitii privind alte modalitati de stingere a obligatiilor bugetare

1. Insolvabilitatea

Obligatiile bugetare urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate.

Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii:

a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;

b) cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva debitorului raman debite neachitate;

c) debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;

d) debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea ori in alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile;

e) cand, potrivit legii, debitorul persoana juridica isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatii bugetare.

Pentru obligatiile bugetare ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata.

In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silita.

2. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciara si faliment

Organul de executare este obligat ca pentru creantele bugetare datorate de comercianti societati comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugaresti sau persoane fizice sa ceara instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, in conditiile legii.

Cererile in vederea inceperii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se vor inainta instantelor judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

Masurile intreprinse de organele de executare in conditiile prezentei ordonante nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului.

In vederea executarii silite a bunurilor urmarite, creditorul bugetar poate solicita judecatorului-sindic luarea in posesie a acestora. Judecatorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea creditorului bugetar bunul in vederea valorificarii.

3. Anularea obligatiilor bugetare

In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotarare, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligatii bugetare.

In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decat obligatiile bugetare supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de fiecare creditor bugetar.

4. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita privind o creanta bugetara incep la data cand, potrivit legii, se naste acest drept.

Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie in termen de 5 ani de la data incheierii anului financiar in care a luat nastere acest drept.

Termenul de prescriptie se aplica si creantelor bugetare provenind din amenzi contraventionale.

Termenul de prescriptie se suspenda

a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent;

c) pe perioada respectarii amanarii sau esalonarii platii obligatiei bugetare acordate ca urmare a inlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotarare a Guvernului ori aprobate de organul competent;

d) cat timp debitorul, cu rea-credinta, isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita;

e) in alte cazuri prevazute de lege.

Termenul de prescriptie se intrerupe

a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;

c) pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;

d) pe data intocmirii, in conditiile prezentei ordonante, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului;

e) in alte cazuri prevazute de lege.

Sumele achitate de debitor in contul unor obligatii bugetare, dupa indeplinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligatiile bugetare se prescrie in termen de 5 ani de la data incheierii anului financiar in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Daca organul de executare constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor bugetare, acesta va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori.

VII    Restituirea sumelor achitate in plus

Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:

a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

b) cele platite in plus fata de obligatia bugetara;

c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotarari sau decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative;

g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusa in conformitate cu prevederile legale, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

In cazul restituirii sumelor in valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, in lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se dispune restituirea.

Daca debitorul inregistreaza obligatii bugetare restante, sumele se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii potrivit prezentei ordonante.

In cazul in care suma de restituit este mai mica decat obligatiile bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta sumei de restituit.

In cazul in care suma de restituit este mai mare decat suma reprezentand obligatii bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta obligatiilor bugetare restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.

VIII. Stabilirea raspunderii altor persoane decat debitorul

Raspunderea persoanelor se va stabili:

Organul de executare va intocmi un proces-verbal in care vor fi aratate motivele de fapt si de drept pentru care este angajata raspunderea persoanei in cauza. Procesul-verbal se va supune spre aprobare conducerii organului de executare.

Pe baza procesului-verbal aprobat se va intocmi titlul de creanta privind obligatia la plata a persoanei raspunzatoare, care va cuprinde:

a) antetul organului emitent;

b) numele si prenumele sau denumirea persoanei responsabile, obligata la plata obligatiei bugetare a debitorului principal; codul unic de inregistrare si/sau codul numeric personal; domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare;

c) numele si prenumele sau denumirea debitorului principal; codul unic de inregistrare si/sau codul numeric personal; domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare;

d) cuantumul si natura sumelor datorate;

e) termenul in care responsabilul este obligat la plata obligatiei bugetare a debitorului principal;

f) temeiul legal si motivele in fapt ale angajarii raspunderii;

g) numarul si data procesului-verbal;

h) data intocmirii actului;

i) stampila si semnatura organului de executare.

Raspunderea va fi stabilita atat pentru obligatia principala, cat si pentru accesoriile acesteia.

Titlul de creanta va fi comunicat persoanei obligate la plata, mentionandu-se ca aceasta urmeaza sa faca plata in termenul stabilit.

Impotriva titlului de creanta comunicat se poate face contestatie, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta judecatoreasca competenta.

Titlul de creanta care nu a fost atacat in termenul de 15 zile de la comunicare constituie titlu executoriu.

In cazul in care persoana responsabila nu va efectua plata in termenul indicat in titlul de creanta, organul de executare va incepe procedura de executare silita impotriva acesteia.

Procedura de executare silita asupra persoanei responsabile se va realiza in conformitate cu prevederile prezentei ordonante si nu va impiedica continuarea, daca este cazul, a procedurii de executare silita incepute asupra debitorului principal.

IX.     Infractiuni si contraventii

Sustragerea, substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Retinerea si nevarsarea de catre platitorii obligatiilor bugetare a sumelor reprezentand impozit pe salarii si venituri asimilate salariilor, impozit pe dividende si impozit datorat de nerezidenti pentru veniturile realizate in Romania, in cel mult 30 de zile de la scadenta, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) nerespectarea obligatiei de comunicare a informatiilor ;

b) nerespectarea obligatiilor ce ii revin tertului poprit, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, retinerilor, precum si pentru neindeplinirea oricarei alte obligatii ce ii revine in legatura cu poprirea;

c) nerespectarea dispozitiilor privind decontarea bancara;

Contraventiile prevazute anterior se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei in cazul savarsirii faptei prevazute la lit. a);

b) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei in cazul savarsirii faptei prevazute la) lit. c);

c) cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoana fizica, cele de la lit. b, iar pentru persoana juridica, cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se realizeaza de catre organele de executare din cadrul unitatilor teritoriale ale creditorului bugetar.

Dispozitiile OG 61/2002 republicata se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sumele incasate in conditiile OG 61/2002 republicata se fac venit la bugetul de stat.

X.    Dispozitii finale si tranzitorii

In cazul in care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornita executarea, atat pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare, cat si pentru titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale, executarea silita se va face, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante, de catre organele de executare prevazute de aceasta.

Confiscarile dispuse potrivit legii se aduc la indeplinire de catre organele care au dispus confiscarea. Confiscarile dispuse de procurori sau de instantele de judecata se aduc la indeplinire de catre organele competente ale Ministerului Administratiei si Internelor impreuna cu cele ale Ministerului Finantelor Publice.

Sumele confiscate, precum si cele realizate din valorificarea bunurilor confiscate, mai putin cheltuielile impuse de aducerea la indeplinire si de valorificare, se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, dupa caz, conform legii.

Organul de executare poate corecta oricand erorile materiale din titlul executoriu si actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita, avand in vedere atat interesul legitim al creditorului bugetar, cat si drepturile si obligatiile debitorului.

Actul rezultat ca urmare a indreptarii erorilor materiale se comunica celor interesati.

Creantele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anuleaza. Anual, prin hotarare a Guvernului se stabileste plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate.

Creditorii bugetari sunt scutiti de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.

Creditorul bugetar poate constitui fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu si din unitatile subordonate, dupa caz, prin retinerea unei cote de 5% din sumele incasate prin executare silita potrivit prevederilor prezentei ordonante, precum si din sumele incasate in cadrul procedurii de reorganizare judiciara si faliment.

Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita vor fi utilizate de catre creditorii bugetari pentru procurarea de bunuri de natura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesare desfasurarii activitatii organelor de executare silita.

Functionarii publici din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si institutiilor asimilate acesteia, organelor administratiei publice centrale sau locale si al organelor lor subordonate, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.

Informatiile referitoare la impozite, taxe si alte obligatii bugetare ale platitorilor pot fi transmise numai:

a) altor organe, in scopul realizarii unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi;

b) unui organ din domeniul muncii si protectiei sociale, care face plati de asigurari sociale sau alte plati similare;

c) autoritatilor fiscale ale altor tari, in baza unei conventii pentru evitarea dublei impuneri;

d) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii.

Organul sau autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite.

Informatii referitoare la platitori pot fi transmise si unor organe sau autoritati, care le solicita, dar numai cu consimtamantul scris al platitorului.

Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea, potrivit legii.

Cu toate acestea creditorii bugetari, in scopul descurajarii neefectuarii platii obligatiilor bugetare, pot aduce la cunostinta publica calitatea de debitor a contribuabililor pentru obligatiile bugetare pentru care nu mai pot fi exercitate caile de atac prevazute de lege.

Pentru creantele bugetului de stat Ministerul Finantelor Publice este autorizat ca operator care, prin unitatile sale teritoriale ca agenti imputerniciti, sa inscrie creantele la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

OG 61/2002 se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila, in masura in care aceasta nu dispune altfel.

In toate actele normative in care se face referire la majorari de intarziere si/sau majorari aceste notiuni se inlocuiesc cu notiunea de dobanzi.

Prin termenul debitor se intelege atat debitorul principal, cat si orice alta persoana obligata la plata.

Contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat, la bugetul asigurarilor pentru somaj si la fondul asigurarilor sociale de sanatate, dupa calcularea si retinerea acestora conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.

Impozitul pe dividende calculat si retinut la data platii dividendelor se plateste pana la data de 20 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata dividendelor. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Diferentele de impozit pe profit rezultate in urma regularizarii anuale pe baza datelor din bilantul contabil se platesc in termen de 5 zile de la data prevazuta pentru depunerea declaratiei de impunere anuala pe baza situatiei financiare anuale.

Pentru celelalte impozite cu retinere la sursa, calculate si retinute de platitori la data platii veniturilor, termenul de plata este data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care s-a platit venitul.

Sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata, datorate de institutiile publice pentru prestari de servicii constand in inchirieri si/sau concesiuni de bunuri imobile, care pana la data de 31 mai 2002 nu au fost facturate beneficiarilor si nu au fost achitate la bugetul de stat, se anuleaza, inclusiv dobanzile si penalitatile de intarziere aferente.

OG nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2003.