Notiuni despre cheltuieli si venituri

Notiuni despre cheltuieli si venituri

Orice activitate desfasurata de o entitate, ocazioneaza consumuri de natura cheltuielilor de exploatare, financiare si extraordinare care se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 6.

Cheltuielile[1] reprezinta descresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune, respectiv diminuari de active sau cresteri de datorii, care au ca rezultat diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decat retragerile/distribuirile de capital.

Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si celelalte cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderi,  include costul vanzarilor, salariile si amortizarea. Ele se regasesc, de obicei, sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, stocurile si imobilizarile corporale.

Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice si din acest punct de vedere nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, ele sunt considerate ca structura distincta.

In categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile si incendiile, precum si cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definitia cheltuielilor include in pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din cresterea cursului de schimb valutar in cazul unor imprumuturi pe care intreprinderea le-a contractat in valuta. De obicei, in contul de profit si pierdere, prezentarea pierderilor se efectueaza distinct, datorita importantei cresterii existentei si valorii acestora in procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Veniturile[2] sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune, respectiv cresteri de active sau diminuari de datorii, care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat aporturile de capital.

Veniturile[3] includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Trebuie facuta, deci, distinctia dintre venituri si castiguri, desi ambele se regasesc in acelasi segment al contului de profit si pierdere. Astfel, ca urmare a compensarii efectelor (sume de bani primite) cu eforturile corespunzatoare (costul bunului). De regula, castigurile sunt prezentate distinct in contul de profit si pierdere.

Castigurile reprezinta alte elemente care corespund definitiei veniturilor si pot aparea sau nu ca rezultat al activitatii curente a intreprinderii. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de veniturile din activitatea curenta. Prin urmare castigurile nu sunt privite ca structuri separate.

Castigurile includ, de exemplu, sumele rezultate in urma cedarii activelor imobilizate. Definitia veniturilor include, totodata, si castigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din evaluarea "altor titluri de plasament" reflectate in contul 5081, si cele rezultate din cresterea valorii contabile a activelor imobilizate. Prezentarea castigurilor in contul de  profit si pierdere se realizeaza, de obicei, distinct, deoarece cunoasterea existentei acestora este importanta pentru procesul decisional. Castigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.

Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de active sau pentru cresterea valorii deferitelor  tipuri de active fie prin reparatii capitale ale acestora, fie doar prin inlocuirea anumitor piese ce duc la cresterea parametrilor tehnici.