Contabilitate
Calculul salariilorCALCULUL SALARIILOR Salariul - Pretul muncii Salariul reprezinta "expresia baneasca a valorii fortei de munca", "pretul fortei de munca", "plata fortei de munca". Mai simplu, salariul este definit ca "plata, de regula in forma baneasca, a unei activitati depuse", "pretul muncii", "plata muncii". Prin legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se prevede: "Art. 154 - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Art. 155 - Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Art. 156 - Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului." Din punct de vedere fiscal, salariul reprezinta: Pentru angajatori (societate comerciala, regie autonoma etc.), o cheltuiala, ca orice alta cheltuiala, impusa de necesitatea desfasurarii activitatii. Angajatorul, care face "plata muncii" sub forma de "salarii", are obligatia: De a se inregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezinta o "cheltuiala cu salariile", inregistrata in debitul contului 641 "Cheltuieli cu remuneratiile personalului", care este o cheltuiala deductibila la calcului profilului impozabil (adica admisa a sa scadea din veniturile impozabile in scopul determinarii profitului impozabil); De a se inregistra in evidenta financiar-contabila cu "salariile platite", respectiv cu "salariile si alte drepturi cuvenite personalului", in creditul contului 421 "Personal - remuneratii acordate", si de a calcula si retine, prin stopaj la sursa, obligatiile bugetare (contributia pentru somaj, pensie, sanatate si impozitul). Calculul si retinerea obligatiilor datorate statului reprezinta o obligatie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) si se face prin "stopaj la sursa", care consta in faptul ca nu se face plata salariilor pana nu se "stopeaza", pana nu se calculeaza si retin sumele datorate statului; Pentru salariat (angajat), un "venit obtinut prin munca", un venit acordat de angajator dupa ce s-au calculat si retinut de angajator toate obligatiile de plata datorate statului. Din punct de vedere strict fiscal, sensul si continutul notiunii de salariu se vor intelege corect si pe deplin numai daca este privit ATAT din punct de vedere al celui care il acorda (al angajatorului, care este platitorul de salarii), cat si din punct de vedere al celui care il primeste (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii). SALARIATUL este o persoana incadrata cu contract individual de munca, cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau determinata. Atat timp cat nu exista un contract individual de munca, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capata numai si numai prin incheierea unui contract individual de munca, care genereaza intocmirea documentului "carte de munca", numita mai nou "carnet de munca". De retinut ca unele activitati se pot desfasura si pe baza de "contracte civile", numite "conventii civile", incheiate in baza Codului Civil, care nu genereaza raporturi de munca, care nu se cuprind in statul ,de salarii si, ca urmare, (1) nu se supun contributiilor bugetare (pentru somaj, pensii, sanatate) prevazute pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor, (2) nu se impoziteaza pe baza baremului lunar de impunere, pe baza caruia se impun veniturile salariale si asimilate salariilor, (3) nu se includ in venitul anual global impozabil. Veniturile pe baza de "contracte civile", incheiate in baza Codului Civil, se incadreaza in Codul Fiscal (C.f.) la "venituri din alte surse" (art.83 C.f.), iar impozitul se calculeaza cu cota de 10% pana la 31.12.2004 si cota de 16% dupa 1.01.2005 (art. 85 C.f ). CONTRACTUL reprezinta "Un acord incheiat intre doua sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmareste un beneficiu" (Oxford. Dictionar de politica, Editura Univeres Enciclopedic, Bucuresti, 2001). Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede: "Art. 10 - Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru el si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Art. 11 - Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Art. 12 - (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. (2) - Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege. Art. 14 - (1) In sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca. Art. 16 - (3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca. Art. 35 - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. (3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Art. 82 - (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o durata mai mare de 18 luni. Art. 101 - (1) Angajatorul poate incadra salariatii cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. (2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa. (3) Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore. Art. 108 - timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca. Art. 109 - (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana." Desfasurarea unor activitati, pe cat de numeroase, pe atat de diversificate, se face pe baza unor contracte/conventii civile, incheiate in baza Codului civil. CONTRACTUL CIVIL este acordul intre doua sau mai multe persoane in scopul de a produce efecte juridice, constand, in general, in realizarea unui produs, executarea unei lucrari, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita executant/prestator, se obliga sa realizeze un produs, sa execute o lucrare, sa presteze un serviciu pentru si sub autoritatea unui beneficiar, persoana fizica sau juridica, in schimbul platii convenite. Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se incheie cu timp integral de lucru si nici cu timp partial de lucru, nu se incheie nici pe durata nedeterminata, nici pe durata determinata; ele au menirea de a produce efecte juridice constand in "a da", "a face", respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrari, de prestare a unui serviciu. PERSOANA juridica poate incheia contracte civile nu in calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizica poate incheia contracte civile atat in calitate de beneficiar, cat si de executant. ESTE INTERZISA, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea atat a unui contract civil in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale. Munca prestata in temeiul unui contract civil nu-i confera executantului vechime in munca. Persoanele care desfasoara activitate pe baza de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligatia legala de a infiinta un "registru general de evidenta al contractelor civile", respectiv al prestatorilor. Persoanele care desfasoara activitate pe baza de contracte civile nu au "functie" si nici "functie de baza", nu pot cumula mai multe functii si nu se pot afla in "incompatibilitate pentru cumulul unor functii" si nu sunt obligate sa declare nici unui beneficiar sau institutii de stat ce activitati desfasoara pe baza de contract civil (intrucat beneficiarul are obligatia legala sa-i calculeze, retina si vireze impozitul). Cap. III Calculul salariilor 3.1 Determinarea venitului brut Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor in doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor". Venitul reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale. Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca. Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe langa veniturile prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice. Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:
Sau
Salariul realizat - calculat in functie de salariul de baza si de forma de salarizare aplicata (salarizare in regie - pentru timpul lucrat; salarizare in acord - in functie de normele de munca; salarizare in cote procentuale - calculat la volumul vanzarilor). Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decat salariul de baza negociat. El reprezinta o suma bruta. Adaosurile si sporurile din salariu (indemnizatie de conducere, indemnizatie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru in subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) - se calculeaza fie in suma fixa, fie ca procent din salariul de baza, proportional cu timpul lucrat in alte conditii. Prin insumarea veniturilor brute lunare realizate de toti salariatii societatii comerciale, se obtine Fondul de salarii brut realizat in luna respectiva. El constituie pentru societatea comerciala o cheltuiala. Ordonanta de urgenta nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004) Conform acesteia, incepand cu anul 2005 Art. 3. - La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 in functie de venitul brut lunar din salarii si de numarul de peroane aflate in intretinerea contribuabilului s-a utilizat urmatorul algoritm de calcul: Pentru un venit brut lunar din salarii de pana la 1.000 lei: Fara persoane in intretinere: 250 lei Cu o persoana aflata in intretinere: 350 lei Cu 2 persoane aflate in intretinere: 450 lei Cu 3 persoane aflate in intretinere: 550 lei Cu 4 persoane aflate in intretinere: 650 lei Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000 lei - 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive si urmeaza sa fie stabilite prin ordin al MF. Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personala lunara este 0 (zero). VBL - venit brut lunar 3.2 Retineri din salarii Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporul la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale: a) Contributia angajatului la asigurarile sociale - de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie fata de bugetul A.S. b) Contributia angajatorului la fondul de somaj - de 1% x salariul de baza -> constituie datorie fata de fondul de somaj c) Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate - de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate d) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului e) Avansul achitat angajatului la chenzina I f) Alte retineri - rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii etc. -> constituie datorie fata de creditorii respectivi. Dupa scaderea din venitul brut realizat a tuturor retinerilor individuale, ramane restul de plata care se achita angajatilor din casierie la data chenzinei a II-a. 3.3 Impozitul pe salarii Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Impozitul lunar se determina astfel: La locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva; Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an si, dupa caz, cotizatia de sindicat platita conform legii. In situatia in care contribuabilul realizeaza numai venituri de natura salariala la functia de baza ca fiind angajat permanent si beneficiaza de deducerile prevazute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operatiunea de acordare a deducerilor si stabilire a impozitului pe venit se efectueaza de organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului. Ordin emis de ministrul finantelor publice, 10 ianuarie 2005 Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) Activitati independente; b) Salarii; c) Cedarea folosintei bunurilor; d) Pensii; e) Activitati agricole; f) Premii; g) Alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva Venitul brut (V.br.) 2008 2009 Somaj (S.j.) S.j.= salariu tarifar x 1% x x CAS= V.br. x 9,5% x x Asigurari sociale (CAS) CASS= V.br. x 6,5% x x Sanatate(CASS) Cheltuieli profesionale C.pfs.=30lei x - 15% din DPB(2.00lei) D.pb.=2.00lei x variabila Deducerea personala de baza (D.pb.) D.ps.=D.pb. x 0,5% xN.p.i= x cate un =2.00 x 0,5 xN.p.i= milion lei Deducerea personala suplimentara =1.00x N.p.i pt. fiecare (D.ps.) pers.intret Iz. = V.iz. supus baremului x Iz =16% Impozit (Iz.) V.ef.=V.br.-C.bg.-Iz.= =V.br S.j.-CAS-CASS-Iz x x Venit efectiv incasat (V.ef.) |
Notatii:
N.p.i.= numarul persoanelor in intretinere, trecute la deduceri personale suplimentare
V.iz.= venitul impozabil
V.br.= venitul brut
C.bg.= contributii bugetare
V.nz.= venituri neimpozabile
S.j.= contributia pentru somaj
CAS= contributia pentru asigurarile sociale (pentru pensii)
C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar
D.pb.= deducerea personala de baza = 200 lei lunar
D.ps.= deducerea personala suplimentara, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb.
Ordonanta de urgenta nr.138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, incepand cu anul 2005:
Impozitul pe venit este in cota unica de 16%
Nu se considera avantaje cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, in limita a 150 lei
Determinarea impozitului pe salarii la functia de baza se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, ti urmatoarele:
deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro
Pentru veniturile obtinute inafara functiei de baza, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Nu mai exista alte deduceri din impozitul pe venit cu exceptia celor 3 precizate la pct.7. Au disparut deducerile privind asigurarile private de sanatate, reabilitarea termica a locuintei, asigurarea locuintei.
9)Veniturile din alte surse, asa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cota de 16%. Impozitul este final.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii:
I. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri
II. Impozitul prevazut la I. se determina astfel:
a. la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro
b. pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;
III. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
Proiecte pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||