Contabilitate
Clasificarea veniturilor si cheltuielilor bugetare(cerinte, rol, continut, corelatie si structura)Clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetare Consemnarile informationale asupra indicatorilor bugetari au drept principal instrument de sustinere clasificatia indicatorilor finantelor publice. Clasificatia de tip bugetar poate fi definita ca o grupare judicioasa si sistematica a veniturilor si cheltuielilor publice prin bugete, ca balante financiare operative. Utilizarea clasificatiei vizeaza toate etapele procesului bugetar, ea producand efecte lucrative, indeosebi in elaborarea si executia bugetelor publice. Caracterul operativ al clasificatiei bugetare prin comparatie cu termenul de clasificare (a veniturilor si cheltuielilor) este sustinut si de indeplinirea unor cerinte care deriva, in parte, si din unele principii bugetare mentionate in literatura de specialitate : universalitate, unitate, realitate, logica, sistematizare, claritate, accesibilitate, comparabilitate, obligativitate. Rolul clasificatiei bugetare este bine conturat de cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in gestiunea balantelor financiare cu privire la constituirea, repartizarea si utilizarea banilor publici. In acest sens, pe langa sustinerea unei discipline de lucru riguroase, disciplina bugetara, clasificatia are menirea sa conduca la analize asupra evolutiei veniturilor si cheltuielilor pe fiecare buget in parte pe ansamblul acestora, pe categorii de contribuabili, pe categorii de ordonatori de credite bugetare. Analizele respective pot sa reflecte situatii de deficiente in colectarea veniturilor si efectuarea de plati pentru cheltuieli in orice loc si moment pe parcursul executiei bugetare si, de aici necesitatea de a se interveni prin corectii de specialitate. 2. Fundamentarea si realizarea impozitului pe profit Impozitul pe profit este un impozit direct reglementat in conformitate cu prevederile privind codul fiscal Cadrul juridic prevede urmatoarele elemente ale impozitului pe profit: Subiectul care intra in sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt entitatile -persoane
juridice sau persoanele fizice asociate lor- care prin activitatea
desfasurata obtin profit, atat pe teritoriul Romaniei, cat
si in strainatate. Astfel, sunt obligate -persoane juridice romane pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; -persoane juridice straine care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent in Romania ; -persoane juridice straine si persoane fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; -persoane juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; -persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice, caz in care impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. In majoritatea cazurilor subiectul este si suportator si platitor, cu exceptia ultimului caz cand suportatorul este persoana fizica rezidenta. Obiectul este reprezentat in expesie generala de profitul obtinut de catre agentul economic in urma desfasurarii activitatii productiv- comerciale. Baza de calcul se constituie din profitul impozabil si reprezinta suma asupra careia se aplica cota de impozitare. 3. Modalitati speciale de stingere a obligatiilor fiscale Modalitatile speciale de stingere a obligatiilor fiscale reprezinta, pe de o parte, obligatiile banesti ale contribuabilului stabilite potrivit legii,iar pe de alta parte,drepturile banesti cuvenite bugetelor publice. In afara platii la termen, creantele fiscale se sting si in moduri speciale prevazute de legislatia fiscala cum sunt: compensarea, scaderea pentru cauze de insolvabilitate si disparitie, anularea, prescriptia. Stingerea obligatiilor fiscale prin compensare este reglementata pentru situatiile in care statul si o parte din subiectele V bugetare au obligatii reciproce. Platitorii vor da sume de bani in plus, peste cele legal datorate, concomitent cu impozite si taxe de platit la termene viitoare. Sumele platite in plus pot fi restituite, la cererea subiectelor, insa este si posibilitatea compensarii lor cu datorii restante ori viitoare.In cazul datoriilor restante, compensarea sumelor platite in plus are sensul recuperarii unor creante fiscale restante, iar in ce priveste datoriile viitoare s-ar grabi realizarea altor creante. Legislatia fiscala reglementeaza compensarea in conditii diferite pentru persoanele juridice fata de persoanele fizice.
5. Implicarea
(Raspunderi si competenta agentilor economici in procesul bugetar din Implicarile institutionale importante in procesul bugetar sunt prevazute de lege cu privire la: Parlament, Guvern, MFP si ordonatorii de credite bugetare. Implicarea agentilor economici in procesul bugetar se realizeaza doar in etapele de elaborare a proiectelor de bugete publice si executia acestora, in aprobarea (adoptarea) lor avand competente doar organele puterii legislative (Parlamentul, la nivel central si Consiliile locale, in profil teritorial). Elaborarea proiectelor de bugete publice Raspunderea elaborarii proiectelor revine, potrivit legii, Guvernului si institutiilor desemnate de acesta pentru bugetele din zona sa de referinta, precum si Consiliilor locale privind bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Elaborarea proiectelor de bugete publice cuprinde 3 faze: - fundamentarea proiectelor de bugete publice - intocmirea lucrarilor pregatitoare privind proiecte de bugete publice - elaborarea propriu-zisa Fundamentarea proiectelor de bugete publice Toti cei implicati in prima etapa a procesului bugetar, inclusiv agentii economici vor proceda la calcule de indicatori financiari cu efecte in determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetare. In fundamentarea veniturilor bugetare se regasesc 4 repere care se refera la: identificarea si individualizarea de indicatori specifici ai actiunii generatoare de venituri si cheltuieli bugetare, folosirea situatiei indicatorilor bugetari din anul de baza, folosirea de norme si normative in determinarea indicatorilor bugetari, cadrul juridic de actiune cu efecte in determinarea indicatorilor bugetari. 7 Titlurile de creanta fiscala si contestarea lor Titlurile de creanta sunt inscrisuri care atesta atat obligatia baneasca a contribuabilului cat si drepturi banesti cuvenite bugetelor publice. Titlurile de creanta se impart dupa modul sau procedura de intocmire, in: a) titluri de creante fiscal intocmite exclusive in acest scop; b) acte care in mod implicit sunt titluri de creante fiscale. A)Titluri de creante fiscal intocmite exclusive
in acest scop sunt inscrisuri ale organelor fiscal sau ale altor institutii
desemnate de lege cu scopul de a constata si individualiza un venit bugetar.
Forma cea mai des intalnita a acestor documente o
reprezinta procesul verbal de impunere. In structura acestuia sunt prezentate
date de identificare a contribuabilului si a materiei impozabile a acestuia ( adresa, obiectul de venit bugetar, procedeul folosit
pentru determinarea bazei de calcul). In practica fiscala, in B) Actele care in mod implicit sunt titluri de creante fiscale reprezinta inscrisuri intocmite intrun scop specific ( de obicei definit de denumirea lor) si care cuprind date pretinse de scopul lor si informatii de individualizare a unor creante fiscale. Reprezentative sunt statele de plata ale salariilor, ale drepturilor banesti de autor, ale colaborarilor cu unele entitati organizatorice. Ele sunt emise de compartimentele functionale ale persoanelor juridice cu scopul de a individualiza drepturile banesti cu character brut si net, precum si obligatii catre terti (obligatiile reprezinta impozitele pe salarii care face statul de plata un titlu de creanta fiscal cu character implicit). Titlurile de creanta fiscala principale reprezinta cele de natura proceselor verbale de impunere si actelor de evident a impozitelor indirecte. Titlurile de creante fiscale completatoare sunt intocmite pentru diferentele de impozite stabilite in urma verificarii conformitatii impunerii. Titlurile de creante fiscale pot fi contestate sau atacate pentru orice motiv de neconformitate sau netemeinicie legala, existand 2 proceduri de actiune: a jurisdictiei administrative financiara si a contenciosului fiscal . . Fundamentarea cheltuielilor bugetare
|