Analiza dinamica si structurala a profitului

Analiza dinamica si structurala a profitului

Analiza structurala a profitului tine seama de elementele componente si de sursele de provenienta ale profitului. Astfel, marimea rezultatului total al exercitiului inainte de impozitare (Rt), numit si profit brut (Pb), se determina ca diferenta intre veniturile totale (Vt), obtinute in perioada respectiva si cheltuielile totale (Ct) efectuate de catre intreprindere:

Rt(Pb) = Vt - Ct

La randul sau, veniturile totale provin din insumarea veniturilor de exploatare (Ve), a veniturilor financiare (Vf) si a veniturile exceptionale (Vex):

Vt = Ve + Vf + Vex

De asemenea, cheltuielile totale se compun din cheltuielile de exploatare (Ce), cheltuieli financiare (Cf) si cheltuieli exceptionale (Cex).

Ct = Ce + Cf + Cex

In procesul de analiza se pot calcula modificarile absolute si procentuale intervenite in marimea rezultatului total (profitului brut), astfel:

DRt = Rt₁ - Rt₀            DRt% = x 100

Influenta factorilor asupra modificarii rezultatului total (profitului brut) se stabilesc cu ajutorul metodei balantiere:

1.

2.

Analiza structurala a rezultatului total se poate adanci prin luarea in considerare a influentelor exercitate de modificarea fiecarei categorii de venituri, precum si a categoriilor de cheltuieli aferente.

Marimea rezultatului total (profitului brut) se mai poate stabili prin insumarea rezultatului aferent exploatarii sau a profitului aferent exploatarii sau a profitului financiar (Rf sau Pf) si cu rezultatul exceptional sau profitul exceptional (Rex sau Pex):

Rt(Pb) = Re + Rf + Rex = (Ve - Ce) + (Vf - Cf) + (Vex - Cex)

Prin insumarea rezultatului de exploatare si a rezultatului financiar se obtine rezultatul curent (Rc):

Rc = Re + Rf

In cadrul analizei se pot calcula influentele fiecarei categorii de rezultate asupra modificarii rezultatului total (profitului brut) prin aplicarea metodei balantiere. De asemenea, se poate stabili ponderea fiecarei categorii de rezultat in cadrul rezultatului total al intreprinderii, precum si modificarea acestor ponderi, astfel:

  iar

Se poate calcula si contributia procentuala a modificarii fiecarei categorii de rezultat asupra modificarii procentuale a rezultatului total (a profitului brut), astfel exprimand contributia procentuala a rezultatului de exploatare:

sau

Suma algebrica  a contributiei tuturor factorilor trebuie sa corespunda cu modificarea procentuala a rezultatului total (a profitului brut).

In functie de marimea acestor ponderi si contributii si de modificarile intervenite in marimea ponderilor se poate forma o concluzie asupra structurii profitului si a modificarii acestuia si se pot stabili eventuale corectii ale unor stari negative.

In cadrul analizei se poate stabili marimea rezultatului impozabil (Ri) sau a profitului impozabil (Pi), in functie de rezultatul total sau profitul brut al intreprinderi, la care se adauga cheltuielile nedeductibile (Cn) si se scad deducerile fiscale (Df):

Ri(Pi) = Rt(Pb) + Cn - Df

Marimea profitului net sau a rezultatului net Pn (Rn) se determina sa diferenta intre rezultatul sau profitul impozabil si impozitul pe profit corespunzator:

Rn(Pn) = Ri(Pi) - Ip

Pentru analiza structurala a profitului prezinta interes si studiul indicatorilor cuprinsi in situatia soldurilor intermediare de gestiune, care reprezinta importante puncte de sprijin in elaborarea deciziilor financiare si de productie ale intreprinderii industriale. Ele caracterizeaza situatia economica si financiara a intreprinderii, prezentand interes atat pentru fundamentarea interna a deciziilor de conducere cat si pentru analistii externi ai activitatii firmei.  Astfel, principalul indicator in care este cuprins in aceasta situatie este excedentul brut al intreprinderii, determinat de activitatea de exploatare. Acest indicator prezinta avantajul ca nu este influentat de activitatea financiara sau de politica financiar-contabila a firmei, respectiv nu depinde de sistemul de amortizare si aprovizionare, de nivelul impozitelor si taxelor sau de politica de distribuire a dividendelor. Excedentul brut de exploatare se determina astfel:

EBE = VA + Sb - Cp - ITV

in care:

VA - reprezinta valoarea adaugata;

Sb - subventiile de exploatare;

Cp - totalul cheltuielilor legate de personal;

ITV - impozitele, taxele si varsamintele asimilate (mai putin impozitul pe profit si TVA).

Daca scadem din excedentul brut de exploatare cresterea necesarului financiar de exploatare (NFE), sau daca se adauga scaderea NFE, vom obtine excedentul de trezorerie de exploatare. Acest indicator masoara capacitatea unei intreprinderi de a genera lichiditati din activitatea de exploatare, exprimand contributia exploatarii la formarea cash-flowului total al intreprinderii.

Indicatorii cuprinsi in situatia soldurilor intermediare de gestiune se obtin in cascada, prin scaderi succesive. Valoarea adaugata, spre exemplu, se obtine prin scaderea din productia exercitiului plus marja comerciala sau suma adaosului comercial, a consumurilor intermediare provenite de la terti. Analiza structurala a excedentului brut de exploatare si implicit a celorlalti indicatori cuprinsi in situatia soldurilor intermediare de gestiune se realizeaza cu ajutorul metodei bilantiere.