Indicatori de apreciere a echilibrului financiar

Indicatori de apreciere a echilibrului financiar

1. Fondul de rulment

Pentru definirea si calcularea fondului de rulment(FR) elementele de activ si de pasiv sunt grupate pe baza criteriului duratei activelor si pasivelor. Astfel, elementele de activ sunt grupate in active imobilizate cu o lichiditate mai mare de un an si active circulante susceptibile de a fi transformate in bani, in conditii normale, in mai putin de un an. Elementele de pasiv sunt grupate in capitaluri permanente care cuprind capitalurile proprii si alte datorii cu exigibilitate mai mare de un an si datoriile pe termen scurt cu exigibilitate mai mica de un an.

Alocarile permanente (in active imobilizate) sunt de regula acoperite din surse permanente. In cazul in care sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, acest surplus degajat de ciclu de finantare al investitiilor poate fi rulat pentru reinoirea stocurilor si creantelor , iar aceasta utilizare potentiala a determinat denumirea lui, aceea de "fond de rulment". Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Determinarea fondului de rulment se face astfel:

Fond de rulment = surse permanente - alocari permanente (capitaluri proprii + datorii pe termen mediu si lung) - (active imobilizate nete)

Aceasta determinare prin calcul a fondului de rulment exprima o abordare a partii de sus a bilantului si este relevanta pentru semnificatia sa.

Fondul de rulment mai poate fi determinat si astfel:

Fond de rulment = active circulante - datorii pe termen scurt

Aceaste determinari prin calcul a fondului de rulment presupune o utilizare globala si unitara a fondurilor intreprinderii fara a separa distinct fondurile pentru investitii la cele pentru productie.

Utilizarea globala fara destinatii prestabilite a fondurilor banesti da intreprinderii libertatea de a le aloca, unde nevoia de finantare presupune acest lucru, fie ca este vorba de investitii, cercetare, productie, etc. In acelasi timp exista o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei politici coerente a intreprinderii menite sa asigure o dezvoltare echilibrata a tuturor sectoarelor acesteia.

Desigur nu pot fi neglijate necesitatile de finantare a investitiilor pentru necesitati stringente de finantare a ciclului de exploatare, intrucat s-ar afecta strategia de dezvoltare a intreprinderii. De asemenea, nici preponderenta finantarii investitiilor in detrimentul productiei nu este benefica intrucat s-ar inregistra un fond de rulment negativ cu implicatii asupra capacitatii de plata a intreprinderii.

In etapa actuala o buna parte a intreprinderilor in principal cele cu capital de stat sau care s-au privatizat in ultimii ani au un fond de rulment negativ datorita inregistrarii de pierderi in exercitii financiare consecutive care au condus la diminuarea capitalurilor proprii. In aceste conditii au fost nevoite sa apeleze la surse ciclice pentru necesitati de alocare permanenta si cel mai adesea aceste surse au constat in datorii neachitate la scadenta de catre furnizori si in special catre bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat,fondurile speciale.

Fondul de rulment poate fi analizat de asemenea in functie de structura capitalurilor permanente respectiv capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. Aceasta analiza ne permite sa evidentiem masura in care echilibrul financiar se realizeaza prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie financiara a intreprinderii. Indicatorul care releva acest grad de autonomie se numeste fond de rulment propriu si evidentiaza excedentul de capitaluri proprii fata de imobilizarile nete. Fondul de rulment propriu (FRP) se determina asfel:

FRP = capitaluri proprii - active imobilizate nete

Daca acest indicator ia valori negative, evidentiaza masura indatorarii pe termen lung pentru nevoi de finantare pe termen scurt.

2. Necesarul (nevoia) de fond de rulment

Necesitatile de finantare a ciclului de exploatare sunt in general acoperite din surse temporare(ciclice) denumite datorii de exploatare.Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare care mai sunt denumite utilizari ciclice sau temporare corespund avansurilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efecteze pentru constituirea stocurilor sale(materii prime si materiale, productie in curs de fabricatie, produse finite, marfuri) si pentru a acorda diferite scadente de plata clientilor, carora le-a livrat bunuri, executat lucrari sau prestat servicii.

Astfel, intreprinderea trebuie sa se aprovizioneze cu marfuri pentru a le revinde daca desfasoara activitati de comert si cu materii prime in vederea realizarii de produse finite precum si cu materiale auxiliare in vederea desfasurarii activitatii.Pentru constituirea acestor stocuri (se are in vedere si durata de fabricatie a produselor finite si durata de stocaj a acestora), intreprinderea efectueaza o avansare de fonduri, este confruntata cu o nevoie de alocare a fondurilor.

De asemenea, in legaturile comerciale cu clientii trebuie sa acorde anumite termene de plata acestora, deci acumuleaza creante care necesita de asemenea o nevoie de finantare pentru intreprindere.In acelasi timp, prin activitatea desfasurata, intreprinderea produce mijloace de finantare legate de ciclul de exploatare constand in datorii catre furnizorii de la care a obtinut anumite termene de plata a contravalorii bunurilor aprovizionate sau a lucrarilor si serviciilor executate sau prestate de acestia. De asemenea, resursele ciclice (temporare) cuprind si datorii ale intreprinderii catre salariati, actionari, stat, etc. Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatere poarta denumirea de necesar (nevoie) de fond de rulment (NFR).

NFR = alocari ciclice - surse ciclice = (stocuri + creante) - datorii de exploatare.

Necesarul de fond de rulment este determinat prin luarea in calcul a elementelor de activ si pasiv, pe termen scurt.Daca se ia in considerare faptul ca acestea se reanoiesc permanent, atunci reanoirea utilizarilor si a resurselor ciclice(temporare) confera NFR caracterul unei nevoi de finantare permanente, chiar daca fiecare dintre comportamentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilantului.

Daca diferenta dintre alocarile ciclice si sursele ciclice este pozitiva ea semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele de formare ale acestora.Cauzele acestei situatii pot fi: cresterea stocurilor si creantelor datorita incetinirii vitezei de lichidare, respectiv scaderea gradului de lichiditate; cresterea vitezei de lichidare (a exigibilitatii) datoriilor de exploatare. Aceasta situatie este normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare, altfel poate evidentia doar un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor.

Daca NFR este negativ semnifica un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare de capitaluri circulante. Cauzele acestei situatii pot fi : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor; accelerarea incasarii creantelor; incetinirea achitarii datoriilor. Ea poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si ale angajarii unor datorii cu scadenta mai relaxata. In caz contrar poate fi doar cauza unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reanoirea stocurilor.   

3. Trezoreria neta . Cash - flow - ul

In timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curenta si in special activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operatiuni financiare pe termen scurt realizate de intreprindere. Elementele componenete ale trezoreriei sunt activele si pasivele de trezorerie, intre care lichiditatile (disponibilitatile banesti) ocupa un loc primordial. Dintre activele financiare mai amintim: titluri de plasament, efecte comerciale de incasat, certificate de depozit. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de soldul creditor al contului curent, credite de trezorerie, credite de scont. Relatia de determinare a trezoreriei este:

Trezoreria neta (TN) = active financiare de trezorerie - pasive de trezorerie.

Activele de trezorerie sunt utilizari ale trezoreriei, iar pasivele de trezorerie resurse de trezoreriei obtinute de la parteneri financiari specifici. Trezoreria neta mai poate fi determinata si in functie de ecuatia echilibrului financiar :

FR = NFR + TN

de unde :

TN = FR - NFR

Compararea utilizarilor trezoreriei (UT) cu resursele de trezorerie (RT) pune in evidenta doua situatii:

a) TN>0UT>RT

O trezorerie pozitiva releva faptul ca intreprinderea dispune de lichiditati pe termen scurt care sa-i permita rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt .Este expresia desfasurarii unei activitati eficiente, fiind rezultatul intregului echilibru financiar al inreprinderii si in acelasi timp se poate vorbi de o reala autonomie pe termen scurt. De asemenea, in functie de marimea excedentului de trezorerie se poate pune problema plasarii eficiente si in siguranta pe piata financiar - monetara a acestuia.

b) TN<0UT<RT

Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar si semnifica un deficit monetar care trebuie acoperit din credite de trezorerie care sunt costisitoare si exigibile pe termen scurt.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada unui exercitiu financiar reprezinta cash-flow-ul perioadei respective (fluxul monetar net al exercitiului). Un flux monetar net al exercitiului pozitiv, poate fi interpretat ca o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, respectiv de majorare a averii proprietarilor, iar unul negativ ca o diminuare a capacitatii de finantare a investitiilor, respectiv de reducere a valorii intreprinderii.

Intre rentabilitate si lichiditate (reflectata in trezorerie) sunt relatii de interconditionare. Astfel, profiturile suplimentare obtinute ca urmare a cresterii rentabilitatii pot fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si cointeresare a factorilor de productie(natura, munca, capitalul). La randul lor, factorii de productie vor determina o accelerare a rotatiei capitalurilor intreprinderii sporind rentabilitatea. De asemenea, se poate remarca dependenta trezoreriei fata de variatia nevoii de fond de rulment respectiv a decalajelor intre incasarea creantelor si platile datoriilor restante. O intreprindere rentabila nu are insa neaparat o trezorerie neta pozitiva, aceasta depinzand de variatiile necesitatilor de finantare precum si de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.