Obstacole in calea comunicarii dintre jandarm si public

OBSTACOLE IN CALEA COMUNICARII DINTRE JANDARM SI PUBLIC

1 Obsatcol de ordin social si cultural

Obsatcolele se refera la mediul profesional, la cadrul extraprofesional, la datini si obiceiuri, la varsta si sex, la modele si la apartenenta lor la un cult sau secta religioasa.

La colectivele de munca situate in zonele mai greu accesibile, constituite din muncitori cu nivel de scolarizare sacazut, se formeaza o colectivitate cu legi propii.

Este cazul grupurilor de mineri ale caror conditii de viata si munca sunt foarte grele, iar sentimentul de apartenenta la o structura sociala este trainic.

Un alt exemplu este al tiganilor nomazi al caror mod de viata impiedica contactul cu autoritatea publica. Membrii acestor comunitati nu vor putea stabili relatii de comunicare cu Jandarmeria pentru ca vor da informatii inexacte, fragmentate si de multeori total insuficiente.

Obstacolele de ordin cultural au o semnificatie aparte si se refera la limba,vocabular, limbaj, nivel social, nivel intelectual. Ideal ar fi ca orice jandarm sa cunoasca foarte bine o limba de circulatie internationala si in acest fel comunicarea nu va mai fi ingreunata.

Un alt obstacol in calea comunicarii este nivelul scolar si nivelul general intelectual foarte redus al unei parti a publicului, face ca in anumite situatii comunicarea sa fie foarte dificila.

Obstacolul cel mai dificil pe care-l intalnim in calea comunicarii il constituie imposibilitatea de exprimare a unor persoane (surdo-muti).

2. Obsatacole de ordin psihologic

A.           Emotivitatea. Fiecare jandarm trebuie sa-si cunoasca propia emotivitate precum si tehnicile care il ajuta sa-si reorienteze conduita, sa adopte modul cel mai potrivit de reactie in orice situatie rationala s-ar afla plubicul.

Document online: Test grila management Document online: Managementul inovarii, spiritul de initiativa si de intreprinzator

B.           Agresivitate. Este o tendinta naturala care izbucneste in anumite situatii si conditii. Ea exista in fiecare din noi, indiferent de profesie si ocupatie.

Jandarmul trebuie sa stie ca si el poseda agresivitate.

Problema nu se pune de a nu cunoaste, ci de a trai acest sentiment si de a nu-l utiliza decat in sensul actiunii mai eficace, nu pentru a intra in conflict cu cineva, nu pentru a ajunge la violenta, ci pentru a preveni, a intelege existenta in sine insusi a acestei tendinte.

C.           Timiditate. Un jandarm nu trebuie sa fie agresiv in relatiile cu publicul nici timid nu este recomandabil a fi, caci timiditatea il impiedica in indeplinirea corecta si completa a misiunii sale. In consecinta acesta nu trebuie sa fie nici timid,nici agresiv, nici slab executant al ordinelor, dar nici intolerant in relatiile cu oamenii.

D.          Afectivitatea. Genereaza obstacole in calea comunicarii cu publicul, in conditiile in care sensibilitatea, comportarea emotiva sunt exagerate, avand drept consecinta slabirea capacitatii de actiune hotarata a jandarmului.

A avea emotii pozitive in relatiile cu publicul constituie o forma de atasare sufleteasca fata de oameni, un sprijin in favoarea constituirii unui cadru relational optim cu publicul in administratie.

CONCLUZII

Se poate spune ca nu exista viata sociala fara comunicare.

Specia umana a inteles tot timpuli mportanta comunicarii in ansamblurile sociale ca o caracteristica a nivelului de cultura si a inteligentei acesteia ceea ce o deosebeste de celelalte specii care traiesc pe pamant.

In sens general comunicarea ca o caracteristica deosebit de importanta a activitatii de relatii publice, are darul de a aduce succesul in dialogul purtat intre diferite institutii ale societatii.

Referindu-se in sens particular, acest fenomen are menirea de a pune intr-o lumina favorabila performantele Ministerului Administratiei si Internelor in relatiile cu publicul in ideea captarii acesteia, luptand pentru promovarea unei imagini corecte si pozitive a acestuia.

Datorita importantei pe care o are comunicarea in crearea unor bune relatii cu publicul, aceasta ar trebui introdusa ca tematica obligatorie in programul de pregatire al personalului din M.A.I.

In fine, ca lucrator in M.A.I., conduita jandarmului va trebui sa se canalizeze fata de oameni, in sensul corectitudinii si civilizatiei, folosindu-si inteligenta si farmecul in scopul organizarii relatiilor cu publicul si sporidu-si autocontrolul fata de propiul comportament.

BIBLIOGRAFIE

T          Gl. D. (r) dr. Gheorghe Aradavoaice - Relatii interumane i mediul militar. Ed. Militara, 2002

T          Gl. Bg. Dr. Anghel Andreescu - Psihopedagogie militara, Ed. Timpolis 1991

T          Stancu Serb - Relatii publice si comunicare, Ed.                 Teora2001

T          Ion Ovidiu Painisoara - Comunicare eficienta. Ed. Polirom 2003

T          Cristina Coman - Relatii publice: principii si strategii Ed. Polirom 2001

T          Elisabeta Blidaru - Reguli de politete si conduita. Ed. M.I. 1994