Rolul comunicarii in configurarea
socialului
Inspirata
de opera psihologului social G. H. Mead, abordarea numita
"interactionism simbolic" introduce in explicarea comportamentului
comunicativ interactiunea prin intermediul simbolurilor, a caror
actiune este prezenta peste tot, inclusive la nivelul gesturilor.
Gestul social devine un simbol semnificativ atunci cand are acelasi
efect asupra celui caruia este
adresat. Simbolul semnificativ s-ar identifica astfel cu acel simbol social
care are proprietatea de a determina acelasi efect asupra celui care-l
produce ca si asupra celui caruia ii este adresat. Aceasta presupune,
la nivelul psiho-social, constituirea interactiva a Eului individual
si a mediului sau, in cadrul careia se explica nu atat cum
are loc comunicarea interindividuala, cat mai ales de ce comunica
oamenii (Parvu, 2000, p. 56).
Mead
analizeaza problemele de constiinta (conciousness) din punct de vedere al modului in care se
formeaza, in cadrul interactiunii prin intermediul limbii si al
simbolurilor. Ȋn aceasta intepretare, limbajul capata o
semnificatie constitutiva pentru forma socioculturala a
vietii: "In
man the functional differentiation through language gives an entirely different
principle of organization which produces not only a different type of
individual but also a different society." (Mead, 1967, p. 244). Este
indiscutabil un merit de prima importanta al lui Mead ca
plaseaza interactiunea in centrul teoriei sale.
Ceea ce
il preocupa pe autorul american nu este orice fel de interactiune, ci
doar cea care presupune utilizarea unor simboluri cu acelasi inteles.
Pentru ca intelesurile identice prilejuiesc o comunicare reala,
asigura premisele pentru actiuni comune, deliberat convenite. Utilizarea
simbolurilor cu acelasi inteles marcheaza un pas enorm in
evolutia comunicarii, in posibilitatea gasirii unor forme noi de
intelegere. Actul social are o structura complexa; el incepe cu
un impuls, continua cu perceperea si atribuirea intelesului,
proiectarea actiunii, imaginarea consecintelor posibile etc. De-a
lungul acestor pasi exista si o interactiune cu alti
parteneri, dar exista si un dialog interior al persoanei, foarte
important si el. Prin urmare, nu putem reduce comportamentul doar la
dimensiunea sa externa, masurabila. Cand vorbim de
interactiune mediata simbolic, problemele de limbaj, de inteles,
sunt obligatorii de tratat, pentru ca fara ele nu vom putea
intelege actiunea. Elaborarea lui G. H. Mead realizeaza o
sinteza intre o teorie a comportamentului si una a limbajului.
G. H. Mead face o
distinctie intre jocul simplu (play)
si jocul organizat (game). Un
"joc organizat", inteles ca actiune sociala, prezinta o
structura de roluri, iar interpretarea unuia sau altuia dintre roluri este
stabilita si fixata prin reguli astfel inter-relationate,
incat performanta unui rol depinde de felul cum anume sunt interpretate
celelalte roluri. "Pentru a avea o
performanta maxima, un jucator trebuie sa isi
cunoasca foarte bine atat propriul rol, cat si pe cel al
celorlalti jucatori" (Campian, 2004, p. 131). Ganditorul american include in categoria games: partidele politice, cluburile,
corporatiile si, in general, grupurile sociale. Caracteristica de
baza care le leaga o reprezinta existenta atitudinilor.
In societatile
moderne, indivizii isi asuma roluri variate, intr-o gama
larga de grupuri sociale. Acest lucru se realizeaza prin preluarea
atitudinii unui grup (asa precum un jucator isi asuma
rolurile altor jucatori, in scopul de a interpreta propriul rol) in
propria lor atitudine. Ȋn urma acestor demersuri, actele il conduc pe
orice individ inspre a deveni un Sine. Sinele dobandeste intreaga sa
dezvoltare prin organizarea acestor atitudini individuale ale altora, intr-un
grup organizat social, si, astfel, obtine o reflexie individuala
asupra unui model sistematic al comportamentului social sau de grup, in care
individul si alti indivizi sunt implicati.
Atitudinile
celorlalti introduc un nou concept pe care Mead l-a numit "Celalalt
Generalizat": "The organized
community or social group which gives to the individual his unity of self may
be called «the generalized other». The attitude of the generalized other is the
attitude of the whole community" (Mead, .1967, p. 154). Comunicarea
este un moment constitutiv in edificarea indivizilor prin autoproiectare in
afara si prin internalizarea pattern-urilor
de gandire si de actiune ale comunitatilor. Comunicarea se
poate explica prin necesitatea, dorinta si capacitatea individului de
a adopta atitudinea grupului caruia ii apartine, de a "dialoga cu
sine" in termenii comunitatii
din care face parte.
Mead a distins intre eu (I) si eu-insumi (Me), in calitatea lor de componente ale Sinelui. I este "reactia individului la
propriul comportament". Me apare in
campul experientei constiente ca un "sine social","which is able to maintain itself in the
community, that is recognized in the community in so far as it recognizes the
others." (Mead,
1967, p. 196). Transformarea individului biologic intr-un sine are loc prin
intermediul limbajului. Pe baza comunicarii lingvistice se constituie
spiritul si identitatea individuala si sociala.
