Socializarea si teoriile influentei indirecte

Socializarea si teoriile influentei indirecte

Adevarata semnificatie a comunicarilor de masa nu rezida in efectele imediate asupra unor membri ai publicului, ci in influentele indirecte, subtile si pe termen lung pe care le au asupra culturii umane si organizarii vietii sociale.

Perspectivele pe termen scurt fata de cele pe termen lung

Exista doua motive majore pentru care teoriile influentei selective au fost asociate cu o perspectiva pe termen scurt, mai degraba decat cu una pe termen lung.

Constrangerile paradigmei

Majoritatea studiilor de la inceput in domeniul mass-media au incercat sa foloseasca atributele individuale pentru a explica reactiile imediate ale oamenilor, reactii stimulate de un anumit film, mesaj tiparit sau program radio.

Constrangerile metodei

Teoriile influentei selective urmaresc indeosebi influentele pe termen scurt pentru ca au fost elaborate folosind procedee metodologicecare sunt adecvate studiului efectelor imediate si directe, mai degraba decat relatiilor indirecte si pe termen lung dintre variabile.

Mijloacele de comunicare ca agenti ai socializarii

Platon a fost primul care a furnizat in "Republica" o explicatie detaliata a procesului de socializare. El a stabilit un plan prin care se asigura ca, prin instruire sistematica, conducatorii societatii sale ideale isi vor cultiva cele mai adecvate atribute personale.

Natura socializarii

De-a lungul ciclului lor de viata, indivizii sunt nevoiti sa isi asume roluri, sa accepte statute diferite, sa-si modifice responsabilitatile si modul de gandire despre ei insisi.

Termenul "socializare" reprezinta eticheta unui set de relatii de comunicare complexe, pe termen lung si multidimensionale, intre indivizi si diferiti agenti ai societatii, care au ca rezultat pregatirea individului pentru viata, intr-un mediu socio-cultural.

Din perspectiva individuala, socializarea ne inzestreaza cu calitatile necesare pentru a putea comunica, gandi, pentru a putea rezolva probleme folosind tehnici acceptate de societate.

Dpdv. al societatii, socializarea isi aduce membrii la un anumit nivel de conformare, a.i. ordinea sociala, caracterul ei previzibil si continuitatea societatii sa poata fi mentinute.

Socializarea si individul

Pentru a intelege modul in care mass-media contribuie la procesul de socializare, aceasta a fost studiata din mai multe pdv., de stiintele sociale consacrate.

Antropologii folosesc termenul de enculturare pentru a denumi procesul de dobandire prin care noii membri ai unei societati interiorizeaza toate aspectele culturii lor. Daca oamenii trec de la o societate la alta si are loc resocializarea, procesul este numit aculturare.

Psihologii considera socializarea ca fiind modul de a invata sa iti controlezi instinctele innascute.

Un exemplu elocvent al cenceptiei psihologice asupra socializarii il ofera Sigmund Freud, care structureaza personalitatea umana in termenii a trei elemente: id, ego si super ego. acestea ar concura in mod constant pentru controlul asupra comportamentului individului.

Id-ul este partea psihicului care cauta placeri (inclusiv satisfactiile sexuale), superego-ul este partea personalitatii umane care interiorizeaza regulile morale ale societatii (constiinta), iar ego-ul este partea personalitatii care furnizeaza luciditatea si directioneaza comnportamentul.

Principiile esentiale ale definitiilor psihologice ale socializarii sunt evidente: pornirile inacceptabile dpdv. social trebuie sa fie controlate; dictatele morale ale societatii trebui einvatate: iar comportamentul zilnic implica rezolvarea conflictelor dintre cele doua.

Analiza: Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele iso 9001:2008 Referat: Procedura de depunere a ofertei de proiect

Sociologii accentueaza faptul ca socializarea pregateste individul pentru participarea la viata de grup. Oamenii dobandesc cunostintele de care au nevoie pentru a deveni membri ai unor grupuri speciale (familia, scoala etc.)

Socializarea si societatea

Socializarea este esentiala pentru supravietuirea unei societati ca sistem continuu si stabil. In ciuda evolutiei constante a membrilor, prin nastere si moarte, sistemul continua sa functioneze. Acest lucru este posibil, deoarece fundamentele organizarii sociale si ale culturii generale sunt transmise le generatiile urmatoare prin intermediul procesului de socializare.

Teoria modelarii

Teoria modelarii a fost initial formulata de Albert Bandura, in 1960, ca fiind o parte componenta a unei teorii de invatare sociala mai extinsa.

Teoria invatarii sociale sau observationale

Aceasta teorie nu este neaparat o descriere a invatarii in urma expunerii la comunicara de masa, ci o explicatie generala a modului in care oamenii dobandesc noi forme de comportament.

Teoria este numita "sociala" pt ca explica modul in care indivizii observa actiunile altor oameni si modul in care ajung sa adopte acele pattrn-uri de actiune ca moduri personale de reactie la diverse probleme.

Teoria invatarii sociale presupune ca oamenii dobandesc noi legaturi intre anumite conditii de stimuli din mediul lor si scheme stabile de actiune, ca reactii de raspuns la acele conditii. daca un pattern de actiune, folosit ca reactie la stimuli, este consolidat, creste probabilitatea ca acel pattern sa devina modul obisnuit prin care individul reactioneaza la acele conditii de stimuli.

In centrul teoriei invatarii sociale exista un proces foarte apropiat de ideea demodata de imitatie comportamentala. De exemplu, daca observi ca o persoana rezolva un conflict/problema foarte usor, vei incerca sa rezolvi si tu acelasi tip de conflict/problema, intr-un mod asemanator. Probabil ca modelul care influenteaza comportamentul respectiv nici nu isi da seama ca este observat de catre cel care adopta comportamentul. Aceasta invatare poate avea loc fara ca cineva sa isi dea seama sau fara ca altcinesa sa planifice sau sa manipuleze (ex. un baietel care isi vede tatal batandu-si sotia va face la fel cu sotia lui).

Adoptarea comportamentului preluat de la model se face adesea prin alegere deliberata, prin intermediul limbajului, oamenii avand posibilitatea sa gandeasca, sa-si aminteasca si sa planifice.

Procesul de modelare

Termenul "teorie a modelarii" este util pentru descrierea aplicarii teoriei generale de invatare sociala la dobandirea noului comportament dupa imagini din mass-media. Mass-media constituie o sursa de modele accesibila si atractiva, furnizand modele simbolice pentru aproape orice forma de comportament care sepoate concepe.

Procesul de modelare consta in mai multe etape, rezumate astfel:

un mebru al publicului observa un model care se inscrie intr-un anumit pattern de actiune,

se identifica cu modelul, doreste sa fie ca modelul,

constientizeaza ca acel comportament va fi functional,

isi aminteste actiunile modelului si reproduce comportamentul ca reactie la o situatie asemanatoare

executarea actiunii ii aduce individului satisfactie, consolidand legatura dintre stimuli si reactia conform modelului,

iar consolidarea pozitiva mareste probabilitatea ca individul sa foloseasca in mod repetat activitatea reprodusa.

Teoria expectatiilor sociale

Teoria organizarii sociale

Cand oamenii isi aleg cursul de actiune pe care vor sa il urmeze, cele mai importante consideratii pentru ei sunt expectatiile celorlalti si reactiile lor probabile (ce vor crede ceilalti? , ma vor aproba?, ma vor dezaproba? etc.)

In cadrul grupurilor, relatiile dintre oameni se bazeaza pe reguli acceptate in mod reciproc. Aceste reguli definesc comportamentul acceptat in societate, expectatiile fata de modul de comportament al fiecarui membru din grup etc. Fara o astfel de schema stabila nu am putea trai, nu ar mai exista societatea in sine, civilizatia in sine., existenta umana ar fi un haos complet, si probabil de scurta durata.

Pattern-urile care rezulta din stabilirea regulilor de interactiune interpersonala sunt numite in mod colectiv organizare sociala. Componentele majore ale organizarii sociale ale unui grup pot fi intelese in termenii a 4 concepte: norme, roluri, ierarhii, sanctiuni.

Normele sunt reguli generale intelese si urmate de toti membrii unui grup. Fie ca se refera la forme importante sau neimportante de actiune, fie ca sunt formale sau informale, normele sunt reguli generale care in teorie se aplica tuturor membrilor unui grup dat (de la modul in care raspunzi la telefon sau comportamentul indecent in public, pana la "sa nu ucizi" etc.)

Rolurile sunt reguli care se aplica selectiv in organizarea activitatilor unui grup. Ele sunt roluri specializate pe care oamenii le joaca in activitatile unui grup, nu linii directoare de actiune pentru toti membrii (ex.: sotii, sotiile si copiii joaca roluri distincte in cadrul familiei).

Fiecare functiune specializata din diviziunea activitatilor isi aduce contributia proprie pentru buna desfasurare a vietii grupului.

Intr-o ierarhie, unii membri ai grupului au mai mult aputere, autoritate si prestigiu decat altii. Deseori, acestea duc la deosebiri semnificative in privilegii, recompense si castiguri suplimentare.

Fiecare membru al unui grup castiga sau i se confera o pozitie sau un statut intr-o ierarhie. Este esential pentru buna functionare a unui grup ca rangurile sociale sa fie recunoscute de fiecare membru, iar comportamentul fata de altii sa tina seama de aceste ranguri.

Se aplica sanctiuni in interiorul grupurilor in scopul mentinerii controlului social.

Exista intotdeauna tendinte spre un comportament deviant. Oamenii nu respecta normele, nu reusesc sa isi indeplineasca rolurile conform asteptarilor, sfideaza dorintele sau ordinele celor puternici sau nu recunosc valabilitatea statutului celor care se bucura de onoare sociala.

Sanctiunile se plica pentru pedepsirea celor care se abat de la norme si pentru prevenirea celor care s-ar gandi la astfel de infractiuni.

Portretizarile mass-media ca surse de expectatii sociale

Mass-media sunt o sursa majora de expectatii sociale modelate referitoare la organizarea sociala a unor anumite grupuri din societatea moderna. Prin continutul lor, mijloacele de comunicare de masa descriu sau infatiseaza norme, roluri, ierarhii si sanctiuni apartinand de fapt fiecarui tip de grup cunoscut in viata sociala contemporana.