Jurnalism
Analiza critica a articolului “Relatiile romantice la locul de muncaAnaliza critica a articolului “Relatiile romantice la locul de munca I Evaluarea sectiunii introductive Studiul de fata specifica foarte clar problema investigata in studiu, si anume relatiile romantice in organizatiile romanesti, centrandu-se, concentrandu-se pe identificarea perceptiei a unui membru din echipa unei organizatii. Se cerceteaza si atribuirea unei vinovatii partenerului romantic. Articolul prezinta o sinteza scurta a cercetarilor anterioare, precizand faptul ca din anul 1977, cand a devenit un subiect de cercetare in psihologia sociala si industrial-organizationala, si pana la momentul prezent, literatura americana a inregistrat numeroase abordari ale acestei teme, lipsa de rigurozitate metodologica (Pierce, Byrne si Aguinis, 1996, Zaborila, 2000) i-a fost insa, amendata. Sunt definite constructele relevante, pornind de la teoria triunghiulara a dragostei, a lui Sternberg (1986), intimitatea, pasiunea, angajamentul, atractia, tipuri de dragoste, proximitatea, expunerea repetata, similaritatea atitudinala, evaluarea performantei, transfer excitatie, evaluarea caracteristicilor fizice, atitudinea fata de relatiile romantice la locul de munca, cultura organizationala, autonomia postului. Aprofundarea cunoasterii problemei prezentate poate fi sugerata prin prezentarea obiectivelor de cercetare, urmarindu-se astfel determinarea caracteristicilor relatiei romantice ierarhice care afecteaza in mod negativ reactia celorlalti angajati fata de partenerii romantici, precum si surprinderea modului in care ceilalti angajati inteleg sa reactioneze fata de situatia creata de relatia romantica ierarhica. Aceste obiective generale permit realizarea unui demers logico-teoretic pentru surprinderea unor obiective specifice, din care vor rezulta ipotezele studiului de fata. Astfel sunt prezentate obiectivele specifice, urmate dupa fiecare ipotezele deduse din obiectivul specificat. Aceste obiective sunt clar formulate si operationalizate in intrebari testabile. De exemplu pentru studiul experimental al efectului genului diadei sef-subordonat (barbat-femeie/ femeie-barbat) asupra reactiei angajatilor fata de membrii cuplului, s-a formulat urmatoarea ipoteza « Reactia angajatilor fata de relatia romantica ierarhica este negativa atunci cand seful este barbat.« Intreg designul cercetarii corespunde ipotezelor studiului. (scop clar determinat, cu obiective clar stabilite, din care s-au dedus logic ipoteze operatiioonale si testabile). II Evaluarea metodologiei Esantionul a fost selectat aleator din randul celor cu studii medii si superioare ai aceeasi organizatii. In cadrul studiului au participat 80 de subiecti, varsta subiectilor fiind cuprinsa intre 22 si 61 de ani, iar in ceea ce priveste repartitia pe sexe, 40 de subiecti sunt de sex masculin, iar 40% de sex femini. Procedeul experimental a fost urmatorul : subiectilor, participanti voluntari in cadrul cercetarii, li s-a cerut sa citeasca un scenariu, urmand sa completeze un chestionar. Volumul esantionului este unul adecvat, iardistributia subiectilor ca varsta, dar mai ales ca gen. intareste validarea efectelor anticipate. Toate conceptele sunt operationalizate si prezentate succint in modul de testare al acestora.. Adecvarea acestora la consturctele psihologice uzitate este relevanta : variabila statutului amrital este manipulata prin scenariul la care subiectii participa, variabila genul diadei sef-subordonat este manipulata prin folosirea numelor personajelor , iar variabila status marital este relevata in descrierea din cadrul scenariilor. Reactia fata de reactia rmantica oerarhica descrisa in scenariu se masoara cu ajutorul a 14 temi evaluati pe o scala de 7 puncte tip Likert., variind de la dezacord puternic la acord puternic. Atribuirea vinei este masurata prin raspunsul subiectilor la intrebarea din chestionar ««Care dintre partenerii acestei relatii romantice este mai condamnabil *, experienta persoanla prin raspunsul al trei intrebai cu raspunsuri dihotomice. Dupa cum s-a putut observa ina articol se regaseste un demers de cercetare, descriindu-se procedura pas cu pas, iar din cele prezentate, subiectilor le era foarte greu sa nu inteleaga cerintele acestei cercetari. Toate aceste conditii indeplinite din punct de vedere metodologic, confera studiului de fata validitate interna, externa si validitate de construct. III Evaluarea rezultatelor
Studiul de fata, avand ipoteze de comparatie cu variabile dependente de tip ordinal, iar datele nu inregistreaza o distributie normala, s-a recurs la utilizarea testului Mann-Whitney, respectadu-se conditiile necesare aplicarii acestei tehnici statistice. Se obtin rezultate semnificative din punct de vedere statistic, cu prag de semnificatie mai mic de .05, ceea ce duce la confirmarea acestor ipoteze. In ceea ce priveste a treia ipoteza, aceasta prezinta un prag de semnificatie scazut, rezultatele fiind intaplatoare si nesemnificative din punct de vedere statisticm astfel, aceasta ipoteza nu a fost verificata, aceea potrivit careia reactiile angajatilor fata de relatiile romantice ar tinde sa fie mai negative atunci cand sef este o femeie. Aceste scurte explicatii, interpretari ale datelor, indicatorilor statistici faciliteaza astfel intelgerea rezultatelor obtinute. In plus, tabele prezentate vin in sustinerea reultatelor si doveziilor obtinute. IV Evaluarea discutiilor Sunt reluate ipotezele sustinute in cadrul cercetarii : reactiile respondentilor fata de relatia romantica ierarhica in cadrul echipei de lucru in care activeaza au fost mai negative in cazul in care seful era casatorit. Explicatia este cea redata si in acest articol : fiecare angajat isi aduce cu sine propriile convingeri, standarde morale, principii, iar o relatie romantica este perceputa ca fiind o incalcare a standardelor privind moralitatea. Este vorba despre un risc pe care si la suma partenerii romantici, risc asupra intimitatii cat si relatia personala, dupa cum si cercetatorii americani au regasit rezultate concordante cu cele obtinute aici, indicand faptul ca angajatii, colegi ai partenerilor romantici, au atitudini mai negative fata de relatia romantica atunci cand unul sau ambii sunt deja casatoriti. .Ca sugestii pentru cercetarile urmatoare , poate fi luata in considerare elimitarea cauzelor datorita carora seful este considerat mai des partenerul condamnabil intr-o relatie romantica ierarhicala locul de munca. Ca si concluzie a cercetarii de fata, autorul articolului recomanda a bordarea strategiilor pozitive de interventie in cazul reatiilor romantice la locul demunca, precum discutii deschise sai consilierea celor doi parteneri, admitand faptul ca oamenii nu pot fi impiedicati a se indragosti si, in niciun caz, sanctionati pentru a se fi indragostit, fie si la locul de munca. BIBLIOGRAFIE Sava, F. (2008). Cum sa
citesti critic un articol. In Z.
Bogathy si C. Sulea (coord.). Manual de tehnici si
abilitati academice, – Editia a doua revazuta
si adaugita (pp. 89-99). Zaborila, C. Relatiile romantice la locul de munca, in Revista de Psihologie aplicata, anul II, nr.4, 2000
|