Ergonomia si tehnica informationala

ERGONOMIA SI TEHNICA INFORMATIONALA

1. STRESUL VIZUAL INDUS DE UTILIZAREA CALCULATORULUI

Desi computerul ne imbunatateste viata, acest avantaj nu ne scuteste de anumite riscuri privind sanatatea. Studiile facute au aratat ca tipul muncii si numarul de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanti in determinarea nivelului problemelor cauzate de aceasta activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obisnuite pentru utilizatorii calculatoarelor.

In prezent numai in SUA peste 100 de milioane de oameni folosesc terminalele video-display (TVD). Peste 50% din acestia prezinta dificultati cu focalizarea privirii asupra obiectelor indepartate si tulburari ale imaginii dincolo de planul apropiat dupa folosirea display-ului.

In afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: Incordare si durere in ceafa si in umeri; dureri de spate; oboseala excesiva; iritabilitate excesiva; dureri in brate, incheieturi si umeri; nervozitate crescuta; eficienta vizuala scazuta si erori mai frecvente.

In SUA s-a trecut de la societatea industriala la cea informationala in numai douazeci de ani, in timp ce trecerea de la societatea agrara la cea industriala a durat mai mult de doua sute de ani. O data cu acest fenomen a devenit necesara folosirea ochilor in activitati de precizie. Ochii oamenilor sunt adaptati pentru vederea la distanta. Campul nostru vizual nu poate sa faca trecerea de la planul indepartat la cel apropiat in mod natural. Adaptarea trebuie sa fie activa, prin modificarea mediului nostru de lucru sau comportamentului specific activitatii depuse.

Stresul vizual reprezinta o problema ingrijoratoare, totusi studiile existente in acest domeniu nu sunt bazate pe o cercetare aprofundata, multe din simptomele de disconfort ale ochiului fiind similare cu ale celor care lucreaza in alte domenii ce

necesita vederea de aproape. Ambiguitatea cunostintelor a dus la consensul ca nu exista factori de pericol in utilizarea display-ului. Cercetatorul canadian Bob Damatteo a studiat in cartea sa Terminal Shock tratamentul consecintelor utilizarii terminalelor. El a observat ca, din pacate, dovezile asupra nocivitatii locului de munca au fost furnizate de utilizatori, nu de cei care trebuie sa reglementeze activitatile respective.

In privinta terminalelor video s-au efectuat studii mai riguroase referitoare la efectul acestora asupra operatorilor. Rezultatele obtinute sunt folositoare pentru dezvoltarea politicii legislative de munca. In multe state din SUA exista o legislatie pentru protectia utilizatorilor de TVD si au fost emise reglementari cu privire la designul locurilor de munca, la pregatirea personalului si la asistenta medicala a angajatilor. Din 1992 statele din Uniunea Europeana au promulgat legi nationale referitoare la designul punctelor de lucru, la activitatile curente si la sanatatea si protectia lucratorului, cu prevederi pentru protejarea vederii.

Pentru sporirea confortului utilizatorilor de unitati video, in prezent, se face apel la ergonomie si optometrie. Ergonomia studiaza impactul mediului unde se desfasoara activitatea asupra muncii depuse de om. Scopul ei este cresterea confortului, a sigurantei si a productivitatii lucratorului. Optometria se concentreaza asupra imbunatatirii capacitatii vizuale. in optometria comportamentala vederea este privita ca un proces complex ce include invatarea si poate fi modificat si imbunatatit prin: proceduri de antrenare a vederii, dieta, organizarea muncii si educatie.

1.1 SIMPTOMELE STRESULUI VIZUAL

Importanta computerelor in societatea moderna este de necontestat. De aceea este necesar sa se gaseasca modalitati prin care sa se faca fata efectelor pe care le are

folosirea lor indelungata asupra sanatatii utilizatorilor. Problema cea mai frecventa o constituie disconfortul vizual. Acesta poate duce la scaderea productivitatii

muncii, poate afecta concentrarea si capacitatea de a intelege ceea ce trebuie invatat. Organismul uman are tendinta de a se adapta la stres

STRES

HOTARARE

Renuntare Disconfort fizic/DurereAdaptare

-nerealizare -dureri de cap -miopie

-optiuni/promovare- tensiune la nivelul -suprimare

in cariera ochilor -probleme de

-satisfactie scazuta coordonare

Simptomele directe ale stresului vizual sunt:

tensiunea la nivelul ochilor;

dureri de cap;

dificultati de focalizare;

miopie;

luarea imaginii;

modificari in perceptia culorilor.

Simptomele indirecte pot include:

dureri la nivelul muschilor si oaselor (gat, umeri, spate);

oboseala fizica excesiva;

eficienta vizuala scazuta in desfasurarea activitatii .

Tensiunea la nivelul ochilor.

Multi din cei care folosesc timp indelungat computerul (mai mult de doua ore pe zi) se plang de probleme cu vederea.

Comparatie intre utilizatorii si non-utilizatorii terminalelor video din punct de vedere al problemelor de vedere

Miopia.

Aceasta ar fi cauzata de conditiile improprii de desfasurare a activitatii (lumina insuficienta, pozitie incorecta etc.) sau este o mostenire genetica. In era computerelor miopia ar putea constitui o forma de adaptare a sistemului vizual la vederea de aproape.

Schimbari in perceptia culorilor.

Acestea sunt determinate de urmarirea ecranului in mod constant pentru perioade lungi de timp, alternand cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcatuiesc fondul imaginilor de pe ecran.

Vederea si pozitia de lucru.

De foarte multe ori stresul vizual este legat de probleme de pozitie. Designul computerului nu ne permite sa vedem in acelasi timp tastatura si imaginea pe ecran. Datorita proastei legaturi dintre activitatile vizuale si cele motorii, ochii sunt supusi stresului.

TVD si stresul

Stresul resimtit la locul de munca depinde de tipul activitatii si de natura individului. Stresul vizual duce la modificari ale ritmului cardiac, ale respiratiei si

alte simptoame de stres. Expunerea excesiva la factori de stres poate avea ca rezultat aparitia unor probleme mentale sau sociale grave (anxietate, deprimare, oboseala).

1.2. FACTORI CARE INFLUENTEAZA STRESUL VIZUAL

39% pnatatirea ergonomice.Mediul de lucru cu co

Este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi:

-iluminatul;

-pozitia utilizatorului;

-amplasarea computerului;

-zgomotul;

-calitatea aerului.

Pe langa acestia exista si aspecte adiacente ale activitatii care pot contribui la stresul vizual:

-specificul muncii desfasurate;

-planificarea si organizarea acesteia;

-profilul fiziologic si psihologic al utilizatorului;

-eficienta vizuala a operatorului;

-caracteristicile statiei de lucru.

Doctorii James Sheedy si Steven Parson, optometristi la Colegiul de Optometrie al Universitatii Berkley, California, au publicat un raport intitulat: Aspecte clinice ale ochiului in cazul utilizarii terminalului video-display, in cuprinsul caruia se arata ca sarcinile caracteristice utilizarii terminalului video solicita ochiul mult mai mult si pot cauza un stres mult mai puternic decat activitatile mai putin solicitante vizual. Imbunatatirea display-urilor video, a mediului de lucru al statiilor si a activitatii proiectarii pot reduce cerintele vizuale ale acesteia.

avea efect negativ asupra utilizatoinuare.

Culorile.

Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotarator asupra confortului vizual. Caracterele negre pe fundal alb asigura confortul vizual maxim. Alte culori

preferate pentru caractere sunt: verde, galben si portocaliu. Este bine sa fie evitate cele scrise cu rosu sau cu albastru. Display-urile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decat cele monocrome.

Luminozitatea.

Operatorul trebuie sa regleze luminozitatea ecranului si contrastul pentru a obtine confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat ca luminozitatea variabila a ecranului pe parcursul zilei de lucru asigura relaxarea ochilor obositi.

Tastatura.

In conceperea tastaturii trebuie sa se tina seama de anumiti factori:

-dispunerea tastelor;

-dimensiunea acestora;

-unghiul si inaltimea tastaturii;

-rezistenta la apasare;

-culorile folosite pentru diferite functii ale tastelor.

Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale incheieturilor mainii ce se pot transforma in incapacitati permanente de miscare. Sunt de preferat tastaturile mobile si folosirea unui wrist pad (suport pentru incheieturi).

Distanta de lucru.

Distanta de la care se priveste ecranul monitorului (47-70cm) este mai mare decat distansa normala pentru citit (30-40), ceea ce duce la cresterea distantei normale de focalizare. Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor echilibreaza sistemul vizual, reducand stresul) pot deveni un accesoriu obisnuit al utilizatorului de computer.

Mobilierul si designul locului de munca.

Tipul si designul mobilierului poate influenta confortul vizual si general al utilizatorului. Scaunele folosite in lucrul cu echipamentele de calcul trebuie sa fie reglabile. Sunt ideale scaunele ergonomice cu spatar reglabil. Computerul trebuie sa

fie asezat pe un suport mobil care sa permita reglarea pozitiei pentru eliminarea stralucirii sau reflexiei.

Temperatura camerei.

Temperaturile extreme pot actiona ca factori indirecti de stres ce afecteaza concentrarea si performantele vizuale ale utilizatorilor terminalului video.

Calitatea aerului.

Computerele trebuie plasate in locuri cu umiditate scazuta. Este salutara tendinta de a se interzice fumatul la locul de munca. Aerul inchis poate afecta capacitatea de desfasurare a activitatii pentru perioade lungi.

Iluminarea incaperii.

Iluminarea in incaperi trebuie sa fie de 3 ori mai puternica decat fundalul ecranului. Este de preferat sa se foloseasca lampi de birou in locul iluminarii din plafon. Cu cat este mai mic contrastul dintre ecran si mediul inconjurator, cu atat

este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie sa faca eforturi

de adaptare de la o luminozitate la alta.

Zgomotul.

O data cu trecerea de la masina de scris la utilizarea computerului, nivelul zgomotului a fost redus simtitor. Surse cauzatoare de zgomot si de distragere a atentiei pot fi imprimantele zgomotoase sau celelalte persoane din incapere.

2. MASURI PENTRU PREVENIREA STRESULUI VIZUAL

a) Terminalul video si pozitia nenaturala a ochiilor

Exista o mare diferenta intre pozitia naturala a ochilor atunci cand citim si pozitia nefireasca a ochilor atunci cand privim ecranul unui calculator. Pozitia drept-inainte a operatorilor pe calculator este nenaturala si difera mult de pozitia conventionala, adoptata in timpul cititului. Muschii globului ocular "se lupta" pentru a realiza acel echilibru necesar pentru a fixa si a retine imaginea.

Aceasta stare de permanenta incordare conduce la aparitia unor simptome neplacute, precum oboseala si durerile de cap.

In mod ideal, ecranul unui calculator ar trebui pozitionat la circa 10 inch (25,4cm) sub linia orizontala a privirii.

b) Stralucirea emanata de ecranul calculatorului

Intr-un birou exista numeroase surse care produc stralucire: lampi impropriu pozitionate, tuburi fluorescente, lumina exterioara (lumina zilei), suprafetele cu un grad mare de reflexie si orice obiect iluminat pe care cade lumina).

Suprafata de sticla a unui ecran de calculator poate avea un grad mare de reflexie. In timp ce ochii operatorului se afla pozitionati drept-inainte, ei sunt influentati de sursele externe de iluminare, mai ales de lumina provenita din plafon.

Exista numeroase modalitati pentru a reduce stralucirea:

Atasarea la monitorul calculatorului a unor filtre antistralucire. Filtrele obisnuite sunt realizate din sticla sau din fibre de plastic. Fiecare tip de filtru are avantajele sale. Ecranele de sticla sunt in general mai bune. In ciuda faptului ca

sunt costisitoare si necesita o curatire frecventa, sunt excelente in reducerea stralucirii.

O a doua modalitate vizeaza pozitionarea corecta a ecranului calculatorului. In timpul in care nu utilizam calculatorul putem pozitiona ecranul acestuia in asa fel incat sa nu reflecte in nici un fel lumina.

Iluminarea birourilor. Cercetatorii au remarcat ca numeroase birouri sunt improprii pentru utilizarea calculatoarelor din punct de vedere al stralucirii Traditionalele filtre de lumina plasate pe plafoane si care utilizeaza tuburile fluorescente sunt adesea o sursa considerabila de stralucire. Aceste dispozitive pot fi adaptate in asa fel incat sa directioneze lumina in jos, in unghi drept, in loc sa o imprastie in toate directiile. Aceasta metoda contribuie la crearea unei ambiante placute si linistitoare pentru ochi.

Utilizarea unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator. S-a demonstrat ca folosirea acestor ochelari duce la cresterea confortului vizual.

Lentilele ochelarilor obisnuiti nu pot asigura flexibilitatea necesara lucrului cu calculatorul. Lentilele speciale bifocale pentru calculator au portiunea de sus proiectata pentru urmarirea ecranului, in timp ce partea de jos este realizata pentru a urmari textul scris. Lentilele trifocale sunt si mai specializate, asigurand zone pentru calculator, pentru text si pentru privirea la distanta. Exista si lentile noi, cu design modern, care permit modificari gradate ale puterii lentilelor in functie de variatia distantei.

c) Terapia vizuala

Este vorba despre un program special prin care operatorii pe calculator sunt invatati cum sa-si foloseasca ochii intr-un mod cat mai corect si cu un minimum de efort. Acest lucru presupune urmarea unui program special ce cuprinde tehnici si proceduri care ajuta indivizii sa-si imbunatateasca toate aspectele ce tin de sanatatea analizatorului vizual, incluzand coordonarea generala a ochilor, coordonarea mana-ochi, miscarile ochilor si elemente legate de focalizare.

d) Testarea vizuala

Un program recent, care si-a dovedit din plin eficienta in realizarea de teste privind monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE si consta in completarea unui chestionar on-line si in urmarea unor teste de vedere.

Programul isi propune sa constate daca simptomele pe care le acuza operatorii pe calculator sunt generate sau nu de conditiile de mediu.

c) Tehnica celor "3B"

Exista numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual. Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de

Tehnica celor 3B(Blink, Breathe,Break).

Blink. Clipitul reprezinta o functie automata a aparatului vizual, fiind cel mai rapid reflex din organismul uman. in mod normal, un om clipeste de circa 15 ori pe minut.Clipitul permite ochilor sa se odihneasca timp de cateva secunde si

contribuie la curatirea si la umezirea suprafetei globilor oculari, prin urmare la mentinerea unei vederi clare.

Breathe (respiratul). Organismul uman este un adevarat sistem, specializat in realizarea schimbului de oxigen si de dioxid de carbon care este emanat in urma actului respiratiei. Un ritm normal al respiratiei ne relaxeaza muschii, chiar si pe aceia ai aparatului vizual.

Break (pauza). Din cauza intensei concentrari de care dau dovada operatorii pe calculator, nu este de mirare ca organismul uman are nevoie de pauze de relaxare. Ochii nostri nu au fost construiti pentru a lucra prea multa vreme la distanta mica. Cercetatorul american Anshel Jeffrey a elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se bazeaza pe luarea unor pauze.

f) Pozitia la locul de munca.

Situatia ideala a lucrului cu calculatorul ar fi cea in care toate conditiile urmatoare sunt indeplinite simultan:

Ecranul, documentul si consola se afla toate la aceeasi distanta de ochii utilizatorului. Suporturile documentelor au posibilitatea sa pozitioneze documentul la aceeasi distanta cu ecranul calculatorului.

Tineti picioarele bine asezate pe pamant atunci cand sunteti asezat.

Trunchiul sta drept dar inclinat cu aproape 20 de grade din solduri.

Nu indoiti mana din incheietura atunci cand tastati. Indoirea incheieturii poate duce la afectiuni date de incordare repetata. Asigurati-va ca mainile nu se sprijina pe o margine ascutita atunci cand tastati.

Mentineti coapsele in pozitie orizontala cu picioarele asezate cu talpa pe sol sau pe un suport daca este nevoie.

Partea de sus a bratului va fi in pozitie verticala atunci cand folosim terminalul video.

Antebratul va fi in pozitie orizontala sau usor coborat.

Suprafetele terminalului si/sau ale documentului vor fi la o inaltime astfel incat picioarele sa nu atinga partea de dedesubt a mesei.

Concluzii

Informatica este o tehnologie contemporana fundamentala, pe baza ei desfasurandu-se telecomunicatiile moderne, automatizarea cea mai avansata, programabila, flexibila, si, in general, cibernetizarea productiei. Prin informatica se intelege comportamentul automat al informatiei, indiferent de natura suportului material.

Dupa aparitia termenului de informatica, avand intelesul de tehnologie de memorare, prelucrare si transmitere automata a informatiei sau aplicatii ale informatiei prin mijloace fizice, electronice, optice, mecanice, biochimice sau tehno-biologice, au aparut o serie de termeni noi: teleinformatica, birotica, fiecare dintre acestia sugerand uneori o depasire a informaticii care si-ar fi incheiat viabilitatea.

Informatica este tehnologia informatiei, a structurilor informationale abstracte, a bazelor de date, a programelor de procesare informationala, a inteligentei artificiale. Informatica are ca materie prima informatia pe care o prelucreaza cu diferite procedee si utilaje.

Aparitia calculatorului electronic, a microelectronicii, informaticii si inteligentei artificiale, produce nu numai o noua evolutie industriala prin cerintele automatizarii si cibernetizarii productiei, dar ridica probleme stiintifice fundamentale noi, cum este aceea a elucidarii notiunii de informatie. De asemenea, se schimba metodologia muncii stiintifice, deoarece calculatorul, ca instrument al muncii stiintifice a omului, impune regandirea tuturor celorlalte elemente metodologice ale stiintei, cum sunt teoria, modelul, instrumentul matematic.

In urma cu ani, munca intelectuala era deosebita de cea fizica, intrucat ea se desfasura fara unelte, cu exceptia laboratoarelor de cercetare si de dezvoltare tehnologica. Astazi, proiectantii lucreaza in fata claviaturii alfanumerice, a display-ului si a imprimantei, conectata la un calculator electronic. De asemenea,

conducatorul intreprinderii, sectiei de productie sau al unui serviciu functional recurge la unelte informatice.

Folosirea informatiei pe o scara din ce in ce mai larga duce la o micsorare a consumurilor de energie, de substanta, de utilaje, la micsorarea presiunii pentru bunurile materiale si cresterea cererii de bunuri informationale, la un nou ciclu economic de prosperitate, in cele din urma la orientarea informationala a societatii. De aceea, se poate vorbi si despre o reorientare informationala a muncii omului, ceea ce nu inseamna ca omul nu va mai munci fizic, dar va munci ajutat de informatie si cu unelte informationale sau informatizate.

Se poate aprecia ca, in perspectiva omul va lucra din ce in ce mai mult cu idei asupra realitatii materiale si informationale si va cauta sa le puna in aplicare prin sisteme care lucreaza automat asupra materiei si informatiei. Utilajele si sistemele care lucreaza in locul omului aduc o schimbare a continutului muncii omului, maresc foarte mult productivitatea muncii umane, dar ele nu produc singure valoarea economica. Totusi sunt de asteptat modificari importante in functionarea economiei datorita acumularii de avutie informationala, avutie care, spre deosebire de avutia materiala, nu se uzeaza, ci poate fi reutilizata ori de cate ori este necesar. Odata ce i se cosuma valoarea ecomomica, informatia ramane echivalenta unei resurse naturale disponibile, asa cum este astazi cunoasterea stintifica generala.