Comunicarea publica - discursul si adaptarea la circumstante

In cadrul acestui tip de comunicare vorbitorul (si emitatorul) transmite un mesaj unei audiente. Audienta fiind mare, mesajul trebuie sa fie puternic structurat, canalele sunt amplificate, vorbitorul putand utiliza in sprijinul transmiterii cat mai corecte si complete a informatiilor si canale vizuale aditionale. Acest gen de comunicare este specific conferintelor, lectiilor publice, discursurilor parlamentare, predicilor, mitingurilor. Caracteristica principala a acestui mod de comunicare consta in existenta unui singur emitator si a mai multor receptori, fie acestia din urma ascultatori dintr-o sala de conferinte, participanti la un miting, fie conectati la o retea de radio sau de televiziune. Comunicarea in masa, definita in special prin caracterul sau public, este, dupa opinia lui Stappers, un proces de comunicare in cadrul caruia emitatorul nu exclude pe nimeni de la decodarea mesajului, comunicarea fiind publica si, din aceasta cauza isi propune sa fie general accesibila.

Secolul XX si cel in care am intrat s-au remarcat in mod special prin amploarea pe care a luat-o comunicarea publica, massmedia cunoscand o dezvoltare nu doar fara precedent, dar detasata mult de alte forme de comunicare prin posibilitatile de informare de care dispune, dar si prin modalitatile de manipulare la care poate apela la tot pasul. In mod uzual, in procesul comunicarii zilnice dintre indivizi, cea mai mare pondere o are, in mod natural, comunicarea interpersonala.

Profesionalismul : discursul

Nicki Stanton recunoaste ca nici una din tehnicile de citire si invatare prezentate in carti nu va forma un vorbitor competent si de incredere. Inregistrarile radio sau de televiziune, anumite carti,  de exemplu, contin carierele lungi ale unor renumiti oratori iar ele releva ca acesti oameni au practica ani de zile si ca s-au perfectat in aceasta arta. Discursurile lui Lloyd George, un mare orator cu putere de convingere, arata ca interventiile lui nu aveau atata forta la inceput, dar el s-a perfectionat continuu. Titu Maiorescu, vorbitor de exceptie, nu doar mare om de cultura, ca sa dam un exemplu si de la noi, nu se jena, dimpotriva, sa-si pregateasca minutios cursurile sau pledoariile pentru procese, ba chiar si le rostea urmarindu-se in oglinda. Nimic de valoare nu se obtine plecand de la principiul "ma descurc eu, vad eu ce spun acolo"!

Fie ca vrem sau nu sa devenim politicieni, viata ne pune de multe ori in situatia de a ne exprima in fata unei multimi, ceea ce, desigur, este dificil, dar putem invata. Si nu trebuie uitat ca nu doar discursul politic are datoria sa capteze auditoriu. O lectie la o clasa de elevi, luarea unei pozitii la o sedinta cu multi participanti, un curs universitar trebuie sa se desfasoare, pentru a fi eficiente, dupa reguli exacte, verificate de o indelunga practica. Straton ofera cateva sugestii, pe care le vom sintetiza, subliniind etapele:

Pregatirea discursului

Ca si alte moduri de comunicare discursul ascunde intrebarile : De ce? Cine? Ce? Cand? Unde si Cum? Sunt intrebarile de baza ale oricarei informatii, preluate din literatura clasica greco-latina si reactualizate de studiile de presa, concentrate sub numele de Teoria W., de la faptul ca interogatiile din limba engleza incep cu W. Daca va trebui sa vorbim primul, ni se recomanda sa ne informam cand va avea loc intalnirea si sa decidem care este timpul necesar pentru pregatire - atat pentru materialul scris cat si pentru mijloacele vizuale. Nu trebuie uitat ca nimic nu este mai convingator decat un discurs scurt si ca oricat de importante ar fi spusele noastre, auditoriul oboseste usor. Se citeaza adesea spusa unui orator: "Daca trebuie sa vorbesc cinci minute, am nevoie sa ma pregatesc de doua saptamani, daca trebuie sa vorbesc o ora, am nevoie de o saptamana de pregatire, dar daca nu are importanta cat vorbesc, atunci pot sa o fac si in momentul de fata."

Este necesar, de asemenea, sa stim unde vom vorbi (pentru a ne putea organiza spatiu si a a apela eficient la materialele ajutatoare: planse, videoproiector, afise), cine va fi prezent si, pe cat posibil, sa stim, chiar in amanunt tipul participantilor (barbati, femei, nivelul intelectual, cunostintele generale despre tema, motivele lor de-a participa si atitudinile, cu posibilele obiectii). In functie de aceste elemente, ne vom pregati, acomoda si ne vom alege limbajul.

Adaptarea la circumstante

Daca aveti responsabilitatea organizarii unei intalniri (conferinta, sedinta, receptie etc.) este nevoie sa va asigurati din timp, sa luati masuri, cum se zice, ca toate problemele ce tin de locul intalnirii sunt rezolvate (sala este libera in mod cert, sunt scaune suficiente, exista un pupitru, o tabla de scris sau altceva care ii poate tine locul etc.). De asemenea, trebuie evitata aparitia unui conflict  intre situatia dorita si realitatea oferita de respectivul spatiu. In cazul in care a aparut, totusi, ceva neprevazut, pe loc treceti la schimbarile care se impun si in nici un caz nu va consumati energia ca sa demonstrati ca nu aveti nici o vina si ca altii cei care trebuie trasi la raspundere. Lasati rolul de procuror sau de avocat pentru mai tarziu, acum dovediti-va un autentic capitan de nava: trasati sarcini, puneti mana pe obiectele care va incurca si nu amenintati cu ele, dimpotriva, ascundeti-le! Zambiti cu detasare, calmati pe cei nervosi, dati dreptate celor care protesteaza, cereti ingaduinta pentru rezolvarea in cateva minute a incidentului. Cand incepeti, puteti chiar sa faceti o gluma, povestiti ca unul dintre sefii dv., cand era la inceputul carierei, a convocat intalnirea intr-un alt oras. Pentru gafa facuta a fost dat afara, dar la noua slujba s-a descurcat mult mai bine, a confundat-o pe vecina lui cu fiica patronului, iar acum el este mostenitorul trustului si se pare ca e milionar, evident, in dolari, iar fiica patronului ii este sotie.

12 moduri de-a incepe un  discurs

Denumiti tema sau titlul - nu insistati prea mult, pentru ca ascultatorii stiu deja.

Stabiliti obiectivul si planul discursului - folositi propozitii deductive si incercati sa nu dezvaluiti prea mult. Atunci cand este potrivit, includeti obiectivele si structura discursului chiar in introducere.

Referat: Organizatia - caracteristici constructive si functionale Referat: Principiile managementului calitatii

Introduceri informale - pentru ocazii informale. Puteti folosi expresii uzuale.

Intrebare - anticipati tipul intrebarilor pe care le-ar pune auditoriul in legatura cu tema dvs.

Intuitiv - in mod similar cu folosirea intrebarilor. Anticipati problemele, intrebarile auditoriului si conturati-le chiar in deschiderea discursului si dezvoltati-le ulterior.

Anecdota - puteti incepe discursul cu o anecdota, dar sa fie bine spusa, in consens cu subiectul abordat, sa fie scurta si daca este posibil sa va apartina.

Glume - daca experienta dv. va permite sa deschideti cuvantarea cu o gluma, atunci o puteti face fara riscuri. Umorul celor care va asculta s-ar putea sa fie diferit de-al dvs. Glumele trebuie sa fie relevante, scurte, si mai ales, bine spuse.

Culoarea locala - poate fi extrem de eficienta pentru introduceri, dar folositi-o cu prudenta, si sinceritate: "Intotdeauna imi place sa ma intorc in aceste locuri care mi-amintesc de cele natale, de . ".

Fapte si statistici - trebuie sa fie utilizate in introducere mai putin, sa fie doar amintite fara a intra in amanunte. Cele mai multe subiecte tehnice, comerciale ofera o mare diversitate de fapte, care cu siguranta vor interesa publicul. Trebuie sa fie alese cu grija, sa fie cat mai reale si expuse cat mai simplu.

Citate - inceperea discursului cu citate este o metoda extrem de utila si cel mai adesea eficienta. Citatul trebuie sa fie ales cu grija iar autorul lui sa fie cunoscut de public. Nu trebuie sa fie prea lung, ci foarte relevant pentru subiectul discursului.

Propozitii socante - construiti fraze care sa uimeasca ascultatorii si intotdeauna urmati-le de pauze, pentru a produce efectul dorit asupra lor. De exemplu: "Instructia este o risipa de timp si bani . " faceti pauza si continuati "daca nu are un scop si o finalitate si mai ales daca nu se realizeaza prin concurenta".

Povestile interesante - orice, dar sa nu fie anecdota sau gluma. In general, la toti ne plac povestile, daca sunt bine spuse si adaptate temeinic. Este bine sa va feriti de povestile cu intrigi, cu sfarsit tragic sau nerealiste.

Intregul discurs va depinde de tipul de varianta pe care il alegeti si mai ales de capacitatea de a fi flexibil, ingenios si spontan. Pastrati nota originala a introducerii, perfectionati-va permanent modalitatile de-a incepe discursul, pentru a fi cat mai sigur ca urmatoarele etape vor fi ascultate cu acelasi interes.

Intelegand prin discurs nu doar cuvantarile parlamentare, ci, prin extensie, orice comunicare cu un scop bine definit in fata unui auditoriu relativ numeros, preluand si sugestiile altor analisti, s-a concluzionat ca regulile unui discurs eficient sunt urmatoarele:

- Cu cat mai scurt cu atat mai bine. Caragiale ne-a lasat si in acest sens o vorba de duh: ce se taie nu se fluiera. Voia sa spuna ca o replica dintr-o piesa, daca nu are efect, nu trebuie explicata, ci mai bine eliminata, fiindca vorbaria atrage fluieraturile salii. Discursul nu ar trebui sa fie mai lung de  5-7 minute. E drept, pentru a fi eficiente, aceste minute se cer pline de esenta, sa contina substanta pentru gandurile si actiunile de mai tarziu, auditoriul sa poata spune despre ele, iar ele chiar asa sa fie: doua, dar vorbe, dupa o alta replica celebra a aceluiasi I.L. Caragiale, de data aceasta prin spusa unui personaj. Acest sfat este valabil si pentru politicienii aflati in campania electorala si pentru educatorul de la gradinita. Nu a aparut inca subiectul care sa nu poata fi expus in cinci minute. Daca vreti sa verificati acest adevar, deschideti orice enciclopedie si veti vedea cate informatii sunt cuprinse intr-o coloana.

- Evitati  divagatiile. Acestea lasa impresia de alunecare, ca nu ati sti ce sa spuneti, ca tocmai atunci va cautati subiectul.

- Evitati personalizarile si amintirile nesemnificative, de genul, cand tocmai veneam spre dv., m-am intalnit cu un prieten cu care am lucrat impreuna la un proiect, fusesem colegi de scoala, dar o vreme nu ne-am mai intalnit, si, iata, intamplarea fericita mi l-a scos in cale. El mi-a spus, dupa ce m-a intrebat ce mai fac si unde lucreaza sotia mea, fiindca o cunoaste si pe dansa, care a copilarit cu o sora de-a lui, o doamna foarte distinsa, au un apartament frumos in Cotroceni si si-au facut si o vila la Breaza, nu chiar langa cea a domnului ministru XSi asa mai departe, fara nici un efect in afara plictisirii auditoriului.

- Respectati regulile clasice, care si-au dovedit eficienta de-a lungul mileniilor: introducere, cuprins(continut), cuprins, concluzie. Primele doua fraze ar fi bine sa surprinda. Pot fi cam asa:

- va vorbesc despre un subiect care nu m-a interesat niciodata, dar in ultima vreme mi-a luat trei saptamani de studiu.

- Am nevoie de ajutorul dv., ca sa intelegem impreuna ce inseamna urmatorul lucru

- Trei evenimente mi-au marcat viata: 1, 2, 3. Cu o fraza scurta despre fiecare.

- Nu sunt de acord cu spusa lui Voltaire care zice

- Cred ca Michelangelo a glumit cand a spus ca

- Daca Freud are dreptate cand afirma ca, atunci noi

- Imi displac intalnirile publice, dar in cazul de fata, dumneavoastra care

- Nu-mi plac copiii care, insa voi sunteti

- Cred ca s-ar putea sa va supar afirmand ca, insa

- Dupa ce rostiti : in concluzie, trebuie sa simtiti ca pupitru sau catedra la care va aflati urmeaza sa ia foc, si in consecinta, cel mult peste un minut trebuie sa parasiti locul. Altfel cei care v-au ascultat se vor mira ce mai cautati acolo

- Fara actorie! Nu uitati ca nu va aflati in fata publicului, a grupului, a clasei etc. pentru a spune o poezie. Aceasta vrea sa insemne ca nu veti lasa impresia ca ati venit cu o lectie invatata acasa pe de rost. Faceti pauze, descoperiti adevarul odata cu auditoriul. Intrebati-va daca pe fata dv. Se poate citi ca in acel moment ganditi cele spuse, cautati in memorie informatii, apelati la logica pentru a expune demonstratia.

- Fara lectura! Chiar daca aveti o hartie in fata, pentru a va asigura certitudinea ca nu veti ramane fara subiect, nu cititi discursul. Asta trebuia facut cu mult inainte si nu de putine ori.

- Nu intrati in panica daca cineva paraseste sala.

- Nu intrati in polemica, indiferent de reactia cuiva.

- Nu va enervati, chiar daca toti si-au pierdut calmul.

- Nu spuneti ca niciodata nu veti mai vorbi in public.

- Nu cautati vinovati.