Climatul comunicarii si variabilele acestuia

Variabilele climatului comunicarii, in functie de care acesta poate fi evaluat, sunt:

Modul de participare la luarea de decizii.

Sinceritatea (deschiderea) comunicarii.

Calitatea informatiei care circula in organizatie.

O problema foarte actuala a zilelor noastre este aceea a stresului ca factor neproductiv al climatului organizational. Stresul afecteaza performanta angajatilor, influentand atmosfera de lucru, calitatea deciziilor si chiar sanatatea fizica si psihica a angajatilor.

Suntem deprimati, frustrati sau nervosi, in permanenta avem senzatia ca subordonatul ne saboteaza, toata lumea este impotriva noastra, incercand sa ne manipuleze sau sa ne faca rau, nu putem dormi, simtim o frica generala in fata vietii, in fata celor din jur (anxietate, angoasa), nu muncim cu placere, obosim repede, suntem mereu incruntati. Fiecare dintre noi ne putem recunoaste in una sau mai multe dintre aceste ipostaze si adeseori, pe buna dreptate, acuzam ca motiv stresul.

Modul in care managerul reactioneaza la stres ii va determina eficacitatea, capacitatea de a lua decizii bune si la timp, de a actiona in conditii de incertitudine sau ambiguitate, de schimbare a mediului intern si extern al organizatiei, precum si in situatii complexe sau dificile.

Toleranta la stres este corelata cu capacitatea de management a timpului si de delegare a responsabilitatilor.

In momentul in care apar elemente ale stresului, tendinta imediata a organismului este de a initia, anumite mecanisme de aparare dintre care cele mai daunatoare, prin aceea ca nu rezolva problema ci doar conduc la agravarea ei, sunt:

Mecanismul de negare - individul neaga, ca o anumita problema exista sau ca aceasta este serioasa. Aceasta negare are loc doar la nivel de constient, problema ramanand prezenta si activa la nivel de subconstient.

Mecanismul de intelectualizare - consta in analizarea complexa de catre individ a situatiei, fara a admite totusi efectele produse. Se foloseste o analiza logica si rationala pentru a eluda efectul cel mai personal (emotii, sentimente etc.) al stresului. Confruntarea directa cu stresorul este astfel evitata, dar problema tot nu este rezolvata.

Mecanismul de deviere - consta in redirijarea emotiilor producatoare de stres catre un obiect sau persoana care substituie (in mintea stresatului) cauza reala a situatiei. Acest mecanism nu numai ca nu rezolva problema, dar poate crea si probleme suplimentare.

Dar cum putem comunica pentru a reduce stresul la locul de munca?

Unele dintre solutiile posibile sunt:

Comunicarea asertiva (element de control).

Generarea suportului social prin organizarea mediului muncii (element de organizare).

Administrarea (planificarea) timpului prin folosirea unor tehnici specifice (elemente de planificare).

Delegarea competenta de sarcini (elemente de conducere).